reprezentare logo Kosson

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181

Notice: Undefined property: stdClass::$readmore_link in /home/kosson/public_html/plugins/content/jw_disqus/jw_disqus.php on line 181
  • Zilele Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi

    Zilele Bibliotecii Central Universitare Iasi 2017 - banner

    În fiecare an, la începutul lunii noiembrie, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi organizează o serie de manifestări aniversare menite să omagieze excelenţa profesională şi continuitatea academică.

    Zilele Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi (10-12 noiembrie 2017) reprezintă un moment festiv, dar şi un prilej pentru dezbaterea unor teme actuale din domeniul culturii și patrimoniului național. În acest sens, subiectul central din acest an va fi biblioteca și cultura memoriei.

    Citește mai departe...  
  • Dezvoltarea platformei Europeana, pentru promovarea patrimoniului cultural

    link către pagina dedicată de Comisia Europeană pentru consultarea privind Europeana. Imaginea este logo-ul proiectului Europeana.O consultare publică online, lansată de Comisia Europeană în data de 17 octombrie, va aduna opiniile cetățenilor și organizațiilor interesate de cultura digitală cu privire la utilizarea platformei online Europeana, dedicată conservării patrimoniului cultural, ce înregistrează peste 700.000 de vizite lunar.

    Citește mai departe...  
  • IFLA Global Vision

    Dragi colegi,

    ILFA elaborează o Viziune Generală și are nevoie de contribuțiile voastre.

    Vizionați clipul și veți vedea cât de ușor poți să dai o mână de ajutor!

    Pasul 1: Mergi la https://globalvision.ifla.org/vote
    Pasul 2: Selectați limba preferată
    Pasul 3: Volează!

    Citește mai departe...  
  • Internetul înainte și după Upload Filter

    Internetul înseamnă libertate.

    banner newsfeed facebook 1200x630px 72dpi

    Dar nu va mai fi așa pentru mult timp. O nouă propunere de directivă europeană pune în pericol libertatea de exprimare pe Internet prin implementarea unor filtre automate de conținut.

    Vineri, 6 octombrie, între 14:00-16:00, ne întâlnim la TechHub București, să discutăm în cadrul unei mese rotunde care sunt efectele Upload Filter pentru mediul online și business-urile digitale românești.

    Citește mai departe...  
  • Conferința Internațională CULTURI ȘI COMUNICAREA LOR

    Departamentul de Științe ale Comunicării vă invită în perioada 3-4 noiembrie 2017 la Conferința Internațională CULTURI ȘI COMUNICAREA LOR.

    Înțelesurile vieților noastre sunt modelate de și disputate între sisteme conceptuale printre ale căror elemente componente (dreptate, progres, libertate, fericire) unul pare să beneficieze de o poziție privilegiată: cultura este prima între egali.
    Să trecem în revistă determinațiile culturii și perspectivele din care poate fi privită, formele ei de manifestare și direcțiile spre care se îndreaptă, iată ce riscă să ne reamintească complexitatea crescândă a conceptului și dificultatea de a-l defini fără rest (ajunge să ne gândim doar la texte precum The culture of narcissism și la Culture in a liquid modern world).

    Citește mai departe...  
  • Mărturii din Războiul cel Mare

    MarturiiDinRazboiulCelMareInvitatieBAR

    Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române are onoarea de vă invita la vernisajul expoziției Mărturii din Marele Război, eveniment ce va avea loc la sediul Bibliotecii Academiei Române (intrarea Blv. Dacia), sala ”Th. Pallady”, joi 5 octombrie 2017, ora 13.

    Expoziția va putea fi vizitată până pe 31 octombrie 2017, de luni până vineri, între orele 10-18.
    Intrarea este liberă.

     
  • Contribuția unei bibliografii naționale la promovarea patrimoniului scris

    LansareCatalogTipariturileVechi5 octombrie 2017 | 18.00
    Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi – str. Londra nr.39, București

    Asociația MetruCub – resurse pentru cultură și partenerii săi, Biblioteca Sfântului Sinod și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV), au plăcerea să vă invite joi, 5 octombrie, începând cu ora 18.00 la o discuție despre contribuția unei bibliografii naționale la promovarea patrimoniului scris. Evenimentul va avea loc la sediul MNHCV din str. Londra nr. 39 (București).

    Citește mai departe...  
  • 60 de cărți pentru vară

    Acesta este logo-ul pentru 60 books for summer și reprezintă o animație a unei cărți care îți deschide paginile pe un fond galben.

    Lista propusă de membrii acestui grup a fost editată de experții Passa Porta (http://www.passaporta.be/en/home), Bruxelles și de Literature Across Frontiers, un program finanțat de Uniunea Europeană care promovează traducerile literare. Cele 60 de cărți au putut fi consultate în cursul evenimentului și au format baza unei donații către biblioteca Muntpunt din Bruxelles (https://www.muntpunt.be/) pentru a fi împrumutate publicului larg.

    Citește mai departe...  

Nu mai este nici o noutate faptul că profesia se transformă cu o rapiditate care pune la test capacitatea de adaptare a multor specialiști din instituțiile de memorie iar în cazul nostru bibliotecari. Provocarea are drept nucleu datele ca obiect al noilor seturi de abilități care trebuie rapid să fie însușite.Logo-ul programului dst4l

Dar hai să facem un recensământ al contextului de date, care nu mai pot fi ignorate și nici nu mai pot fi pasate unui departament informatic. De cele mai multe ori „informaticianul” lipsește pentru că nu vine. Bibliotecarii trebuie să împlinească o nouă revoluție în ceea ce privește statutul profesional. Această revoluție este dictată chiar de realitatea profesională.

Fapte care invită discuția și decizia:

  • catalogul este o colecție de date::date
  • documentele electronice gestionate sunt, de fapt, date structurate::date
  • depozitul digital instituțional structurează documente și seturi de date::date
  • expozițiile digitale::date
  • participarea la proiecte europene::date
  • colaborarea în cataloage naționale::date
  • elaborarea de resurse proprii::date
  • realizarea de aplicații::date

Exemplul pe care îl ofer este cel pe care îl propune programul „Data Scientist Training for Librarians”.

La ce ar folosi bibliotecarului achiziția unui astfel de set de noi abilități?

Cercetătorii, cetățenii instruiți, jurnaliștii, oamenii de afaceri care caută un mediu propice pentru a-și dezvolta afacerile, factori de decizie la nivel local și național, managementul orașelor inteligente, toți aceștia au și vor avea nevoie și mai mult de date de calitate. Datele de calitate au nevoie de specialiști prin care să fie „gestionate”, interpretate pentru a fi conforme cu standarde comun aceptate de interconectare și consum. Datele pentru a putea fi folosite, trebuie să fie descrise și să li se atașeze vocabulare, care să ușureze conectarea.

Toate acestea sunt tot atâtea abilități pe care bibliotecarii trebuie să și le însușească. De ce? Pentru că meseria asta nu mai poate fi detașată de nevoia tuturor de a interpreta și a lua decizii în baza faptelor, a datelor.

Și răspunsul la această întrebare o cheamă pe următoarea.

Ce devin bibliotecile încetul cu încetul?

Un mediu de instruire, auto-instruire și învățare asistată în care cetățenii mai instruiți îi vor dota cu noi abilități pe cei care le vor dori.

Rolul bibliotecarilor?

Să fie cele mai bune gazde așa cum au făcut-o până acum și să aibe ei înșiși toate abilitățile necesare orientării celor care vin să dobândească unele noi. Vor veni din ce în ce mai mulți membri ai comunității care vor cere și vor fi beneficiarii unor seturi de instrumente care sunt expresia celor mai noi tehnologii existente: imprimante 3D, instrumente de vizualizare tip Oculus, holografie, etc. Acești cetățeni vor fi atrași de posibilitățile noi de expresie oferite, nu pentru că aceste dotări există. Pentru acest lucru biblioteca va fi spațiul central al comunității, la mare, mare, aprigă concurență cu ceea ce este la modă acum „hub-ul”.

Dacă bibliotecile nu vor alege să devină ele hub-ul, se vor transforma până la preluarea funcțiilor caselor de cultură, în concurență cu actori ai zonei de manifestări culturale profesioniști și poate că parte vor fi susținute doar pentru că legal nu ai cum să te descotorosești de ele.

De unde să apuci?

Soluțiile centralizate sunt deja liste interminabile de contradicții între dorințe și buget și trebuie întâmpinate de fiecare dată cu o doză sănătoasă de rezervă. Dar cel mai ades întâlnite sunt cele locale, calibrate pe problemele locale.

Cum se traduce asta în contextul bibliotecii care se transformă pentru a servi mai bine noile necesități ale celor care încă o frecventează?

Gândirea bibliotecii ca spațiu de căutare, descoperire și punere în practică a ideilor care pot contribui la progresul local.

Un exemplu simplu ar fi solicitarea ajutorului celor care ar putea să-l ofere la o conversie a fișelor de catalog tradițional în catalogul electronic. Astfel de eveniment are un precedent la Biblioteca Națională, când s-a pilotat chiar această idee. Un alt exemplu ar fi invitația lansată hub-urilor IT ale localității/regiunii/țării, care să aducă soluții transformatoare pentru datele catalogului, cum să-l transformi într-un instrument modern și permanent de consultare. Prin realizare a unui app pentru telefon, prin reprelucrarea și augmentarea cu semantii care l-ar pregăti pentru a fi considerat date deschise interconectabile (linked open data). Apoi, cum s-ar putea intermedia sau dezvolta programe de lectură în armonie cu programa, dar care să fie gestionate pe un sistem de împrumut electronic, cel puțin pentru resursele care reprezintă literatura aflată în domeniu public sau care se circumscrie excepțiilor pentru educație din legea drepturilor de autor.

Sună frumos, dar pași concreți?

  1. Bibliotecarii trebuie să înțeleagă că meseria lor se leagă din ce în ce mai adânc cu domeniul IT.
  2. Bibliotecarii trebuie să devină și ITștii instituției. Din ce în ce mai des vor trebui să rezolve probleme din ce în ce mai complicate care nu mai țin doar de un anumit sistem de operare sau de un software de redactare a documentelor.
  3. Bibliotecarii trebuie să facă un pas cu încredere în domenii precum programarea, prelucrarea datelor cu ajutorul unor instrumente specializate.
  4. Bibliotecarii trebuie să fie parte a ecosistemului tehnologic pentru a ști cum să orienteze și să atragă dincolo de cei care oricum sunt atașați de valorile sale.
  5. Bibliotecarii trebuie să înțeleagă că sunt într-o acerbă concurență cu alte tipuri de instituții sociale de petrecere a timpului și de lucru.
  6. Bibliotecarii trebuie să fie ajutorul de încredere în prelucrarea și servirea datelor pentru administrație, jurnaliști și cetățeni cu aplecare către domeniul analizei factologice.
  7. Bibliotecarii trebuie să devină buni brokeri de programe educaționale în relație cu toate funcțiile sale, de la cea de memorie, până la cea de creator.

Ceva exemple?

Am unul care m-a și inspirat să scriu acest articol: programul „Data Scientist Training for Librarians”. Mai există o inițiativă interesantă care merită atenția: Software Carpentry. Lista este deschisă... sunt multe.