reprezentare logo Kosson

Prospectiuni

Ce aduce viitorul?! Trenduri care merită să fie urmărite.

Nu mai este nici o noutate faptul că profesia se transformă cu o rapiditate care pune la test capacitatea de adaptare a multor specialiști din instituțiile de memorie iar în cazul nostru bibliotecari. Provocarea are drept nucleu datele ca obiect al noilor seturi de abilități care trebuie rapid să fie însușite.Logo-ul programului dst4l

Dar hai să facem un recensământ al contextului de date, care nu mai pot fi ignorate și nici nu mai pot fi pasate unui departament informatic. De cele mai multe ori „informaticianul” lipsește pentru că nu vine. Bibliotecarii trebuie să împlinească o nouă revoluție în ceea ce privește statutul profesional. Această revoluție este dictată chiar de realitatea profesională.

Fapte care invită discuția și decizia:

  • catalogul este o colecție de date::date
  • documentele electronice gestionate sunt, de fapt, date structurate::date
  • depozitul digital instituțional structurează documente și seturi de date::date
  • expozițiile digitale::date
  • participarea la proiecte europene::date
  • colaborarea în cataloage naționale::date
  • elaborarea de resurse proprii::date
  • realizarea de aplicații::date

Exemplul pe care îl ofer este cel pe care îl propune programul „Data Scientist Training for Librarians”.

La ce ar folosi bibliotecarului achiziția unui astfel de set de noi abilități?

Add a comment

 

Scopul catalogului este de a produce date geografice și de acces.

Pentru a introduce o bibliotecă alege biblioteca (ținta).

Ținta reprezită locația fizică strictă. Nu se admit aproximări. Trebuie identificată strict clădirea.

Modelul final de date care se dorește a fi agregat este simplu. Sunt 4 zone de interes cu tot atâtea câmpuri și arată așa:


| Adresa                 |  Forma adresei sa fie "Strada", "nr. 5", "Localitatea", "cod postal"
| Siteul web            | + (dacă există)
| Link catalog online | (dacă există)

 

Plusul semnifică faptul că în afară de siteul principal, dacă există, se vor mai trece adresa blogului, Facebook, Blogspot, Twitter, etc.

 

ATENTIONARI PRELIMINARE:
a) Drop-pin-urile pot fi mutate cu foarte multă ușurință. Navighează foarte atent pe hartă și fii atentă ce miști. Dacă s-a întâmplat să miști un pin din grabă, Google Maps pune la dispoziție timp de câteva secunte un buton de Undo. Dă repede clic pe el.
b) Dacă nu ai multe date la adresă, adica codul postal, măcar strada si numărul

 

A. Pasul de investigatie
Este necesar pentru momentul în care dorețti să mapezi o instituție care nu știi unde se află.

Resurse disponibile:
CASIDRO - http://www.bibnat.ro/biblioteci.php
Wikimapia - http://wikimapia.org/
Google Maps - https://maps.google.com
Google Earth - http://www.google.com/earth/index.html

 

B. Culegerea datelor
Culegerea datelor se va face cu Google Maps.

Preliminarii.
Google Maps are un avantaj major: este posibil să avem surpriza ca locația să fie deja „cartografiată” de altcineva. Acesta poate fi considerată o mare scurtătură. În acest caz, pur și simplu se adaugă locația cu „Save to map”.

Dacă e mai ușor, se poate folosi și Google Earth pentru colectarea de date. Reține faptul că o locație identificată cu Google Earth trebuie exportată ca fișier .kml pentru a fi importat mai apoi în Google Maps.

Colectare date.

În momentul în care ești foarte sigur de faptul că ai găsit locația fizică foarte exact și nu ai nici cel mai mic dubiu, se va apăsa pe butonul „Add a placemark” din meniul stânga sus al hărții, care se află în modul „Edit”.

Acum se vor trece datele după schema convenită mai sus.

Se va salva și în cazul în care se va dori ieșirea se va apăsa pe „Done”.

 

 

Add a comment

 

In curand nu va mai fi nevoie sa spui ca esti un arhivist, un bibliotecar sau un arhitect informational. Ceea ce am dorit sa transmit in aceasta dimineata este ideea ca un obiect digital odata creat trebuie sa fie astfel alcatuit incat sa fie un context bogat pentru urmatoarele. 

Am fost stimulat de o alta prezentare din zona arhivelor. Intalnirile profesionale au darul acesta de a rastalmaci gandurile si ceea ce pui in desaaga de acasa devine altceva cand incepi sa vorbesti celorlalti.

Si da, MARC trebuie sa moara! :D

Add a comment
 Apariția cartografiei digitale, precum și puternica ascensiune a spațiului virtual digital a creat oportunități neașteptate pentru patrimoniul cultural. Promovarea lui prin intermediul hărților a dus la creșterea curiozității, dar și a interesului pentru patrimoniu, iar internetul i-a oferit un caracter global. Datele geografice, care până ieri erau apanajul unei categorii extrem de restrânse de profesioniști, astăzi au devenit comune, căpătând puternice valențe sociale. Redescoperirea contextului spațial a dus la o reinventare a hărții, care, prin proiecte precum OpenStreetMap, vine să ajute în continuare la rezolvarea problemelor lumii contemporane. Reforma hărții înseamnă accesibilitate, eficiență, compatibilitate, colaborare. Aceleași calități sunt de așteptat să se regăsească și în noile abordări ale științelor informării, care trebuie să se adapteze prin interdisciplinaritate. Dialogul cu geografia poate să înceapă prin hartă. Cu atât mai mult, atunci când cartograful putem fi noi toți, iar accesul la datele geografice poate fi liber. {sharethis}
Add a comment

Este cunoscut faptul că în spaţiul virtual diferenţele dintre biblioteci, muzee şi arhive se estompează. Aceasta va duce în viitor la ştergerea hotarelor dintre biblioteci, muzee şi arhive şi poate chiar, pe termen lung,  la comasarea acestor instituţii. Dacă în epoca formatului de hârtie despre aceasta nici nu putea fi vorba, date fiind particularităţile de prezervare şi clasificare a documentelor nonpublicate, specifice arhivelor şi a celor publicate, specifice bibliotecilor, în era digitală lucrurile se schimbă. {sharethis}

Conform unui comunicat de presă difuzat la 23 decembrie 2012, Biblioteca Naţională şi Arhiva Naţională a Olandei vor fi comasate, urmând să funcţioneze mai departe ca o singură instutuţie. Data de lansare a acestei noi organizaţii este fixată pentru 1 iulie 2013.Comasarea este privită ca o continuitate logică a cooperării substanţiale dintre aceste două instituţii. De mai mulţi ani, acestea lucrează împreună în mai multe domenii, derulează programme commune de prezervare a moştenirii în format de hârtie, efectuează cercetări, privind prezervarea documentelor, etc. Arhitecţii ideii de comasare a institituţiilor consideră că împreună acestea vor face faţă mai uşor provocărilor Erei Digitale. Dar mai important este faptul că utilizatorii  acestor două instituţii naţionale se pot aştepta  la servicii mai bune şi mai bine coordonate.
Add a comment

Observ modul în care dorința specialiștilor din breaslă oscilează între a fi beneficiarii unei unice asociații și cea a federalizării (vezi sondajul). În acest moment este doar un execițiu cu valoare de prospecțiune și nu un stimul pentru un studiu asupra acestui subiect. Pentru a merge mai departe întrebarea ar fi: care ar fi câștigul meu ca specialist dacă s-ar opta pentru o formă de organizare sau alta? {sharethis}

Această întrebare sinceră și legitimă ar trebui să izvorască dintr-o analiză internă a diverselor scenarii în care specialistul s-ar afla la un anumit moment al carierei. Am spus carieră și parcă văd multe zâmbete. Sunt conștient că pentru foarte puțini sau pe alocuri, cuvântul carieră în domeniu are o rezonanță serioasă (vreau să mă înșel amarnic). Dar sunt convins că majoritatea celor din breaslă s-ar declara fără echivoc iubitori ai cărții, al accesului neîngrădit la cunoaștere și al deschiderii către utilizatori. Nu sunt acestea cărămizile pe care construiești de fapt conceptul carierei? Partea materială va decapita această construcție și va spune că în acest moment nu este posibilă apariția stimulilor care să permită o astfel de conceptualizare. Supraviețuirea și justificarea serviciilor oferite este totul iar eforturile personale ale specialistului sunt dirijate în această direcție. Dar o nouă direcție? Cumulul de dezmăgiri și lipsă de sprijin din partea autorităților tutelare, care văd din ce în ce mai greu utilitatea, fac într-adevăr greoaie stabilirea acesteia. Știm foarte bine cu toții care sunt primele domenii sacrificate când visteria este goală.

Toate acestea se întâmplă chiar acum și evoluează către un deznodământ departe de a putea fi evaluat în acest moment. State mult mai dezvoltate decât noi simt presiuni foarte mari pe umerii BAM-urilor (biblioteci, arhive, muzee) iar lucrurile vor evolua cât de curând și la noi. Semnale și situații serioase există. Pentru a prelua eventuala sarcină a șocului viitorului este nevoie de un efort dincolo de interesul material pentru a se realiza un corp comun de opinie, în primă fază, că ceva ar trebui întreprins către un tip de convergență a intereselor ce nu mai poate fi amânată.
Și aici intervine din nou oscilația între o structură unică și cea federativă. Aici înaintez invitația mea spre analiza avantajelor și a dezavantajelor, de ce ar fi bine să se pornească pe această cale în primul rând și mai ales: ce câștig eu acum ca specialist și dacă aș câștiga mai mult dacă s-ar proceda la o astfel de schimbare?
Știu că foarte mulți dintre dumneavoastră cu drag se vor apleca asupra celor spuse de mine aici și că vor privi ca la naivitatea unui copil care a spus ceva haios, dar vă rog ca într-o joacă să vă gândiți și la cum ar arăta o astfel de structură nouă? cum va funcționa? și care vor fi resorturile sale?

Vă invit dar să ne jucăm serios și să conturăm regulile din mers exact așa cum fac copii (sistemul de comentarii va fi util).

Add a comment

Subcategorii