reprezentare logo Kosson

Sustinere teza de doctorat a lui Nelly Turcan, Republica MoldovaAm avut deosebita onoare de a fi referent oficial la teza de doctor habilitat a doamnei Nelly ȚURCAN, conferențiar universitar dr. la Universitatea de Stat a Moldovei, Chișinău.

Teza a fost susținută în 21 noiembrie 2013. Tema tezei de doctor habilitat este de actualitate și deosebit de importantă pentru dezvoltarea comunicării academice, a serviciilor bibliotecilor, la nivelul factorilor de decizie de nivel naţional (Parlament, Guvern) la nivelul factorilor de decizie din sfera ştiinţei şi inovării de nivel naţional (Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare): pentru factori de decizie din sfera ştiinţei şi inovării de nivel instituţional (Instituţii academice, universităţi, instituţii de cercetare ştiinţifică din sectorul de ramură ş.a.), pentru cercetători, pentru editori de reviste ştiinţifice, pentru perspectivele cercetării.

În această lucrare se tratează mai multe probleme actuale din societatea informațională. Prima o reprezintă problematica comunicării științifice actuale din mai multe puncte de vedere: modelele de comunicare științifică în continuă schimbare impactul pe care acestea îl au atât asupra comportamentului informaţional al utilizatorilor de informaţii cât şi asupra celor care gestionează informaţia. Altă problemă actuală deosebit de importantă este cea a Accesului Deschis la informația științifică. Se continuă cu rolul bibliotecii în mișcarea accesului deschis, și se finalizează cu studii bibliometrice cu privire la producția științifică a Republicii Moldova prin analiza indicatorilor scientometrici. Este evident faptul că doctoranda cunoaște foarte bine problemele cu care se confruntă societățile academice la nivel mondial și propune soluții. Stapânește instrumentele de cercetare sociologică, are aptitudini de cercetător desăvârșit.

 

Actualitatea temei tezei este scoasă în evidență de fiecare capitol al lucrării, fiind abordate toate subiectele actuale din societatea informațională. Valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că utilizarea recomandărilor propuse va permite eficientizarea sistemului de comunicare ştiinţifică din Republica Moldova prin implementarea strategiilor Accesului Deschis. Rezultatele studiului pot servi drept bază metodologică pentru elaborarea politicilor instituţionale de acces deschis, precum şi pentru implementarea modalităţilor alternative de publicare şi acces la informaţia ştiinţifică, realizarea de cercetări asupra contextului. Abordarea unei asemenea tematici a constituit o provocare ştiinţifică pentru care a fost necesară în primul rând sistematizarea, sintetizarea şi corelarea cunoştinţelor din domeniul științelor informării, comunicării, marketingului, tehnologiei informației.

Teza de doctor habilitat care se extinde pe 297 pagini text de bază, introducere, cinci capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 552 de titluri, 24 de tabele, 97 de figuri şi 24 de anexe. Rezultatele obţinute se reflectă în 66 de lucrări ştiinţifice .
Conținutul lucrării este bine definit, lucrarea este unitară, judicios structurată și corespunde întocmai problematicii temei impuse prin titlu. Astfel, lucrarea este structurată în 5 capitole.

În capitolul 1 - CONCEPTUALIZAREA COMUNICĂRII ŞTIINŢIFICE CA FENOMEN SOCIAL: autoarea prezintă abordările teoretice ale comunicării științifice. Comunicarea autoarei se bazează pe o solidă documentare în literatura de specialitate. Se pornește de la definirea comunicării științifice, modele ale comunicării, ne introduce noi termeni, abordarea este profundă și multilaterală. Abordarea subiectelor privind funcţionarea sistemului de comunicare ştiinţifică este unul de mare interes pentru specialiştii din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării și tuturor factorilor de decizie din societatea bazată pe cunoaștere. Numai atunci când cunoştinţele sunt transmise şi sunt accesibile comunităţii ştiinţifice pentru validare şi utilizare în cercetările ulterioare, această cunoaştere devine ştiinţifică şi furnizează cunoştinţe.

Comunicarea este esenţa ştiinţei pentru că ştiinţa este un efort cooperativ, concluzionează autoarea. În studiile privind dezvoltarea comunicării ştiinţifice sunt specificate patru funcţii majore ale comunicării ştiinţifice: (1) Funcţia de certificare şi de validare a calităţii cercetării (2) Funcţia de înregistrare a cercetării (3) Funcţia de difuzare (4) Funcţia de arhivare care se referă la stocarea şi accesibilitatea informaţiilor, pentru a lăsa o înregistrare permanentă a actului doveditor de cercetare ştiinţifică (articol, monografie, teze ale conferinţelor ştiinţifice etc.), de păstrare a renumelui obţinut etc. Acestea sunt fundamentele oricărui sistem de comunicare a rezultatelor cercetării științifice. Autoarea continuă cu o analiză critică a sistemului, structurii și procesului comunicării științifice. În societatea modernă cercetarea are trei roluri principale: (1) de instruire; (2) de a pune la dispoziţia societăţii cunoştinţe noi şi (3) de a stimula noi cercetări care, la rândul lor, creează noi cunoştinţe.

Astfel, este vorba despre un continuum de cunoştinţe, constituit din segmentul „intrare” (input) – descoperirea cunoştinţelor şi segmentul „ieşire” (output) – crearea şi diseminarea cunoştinţelor, etichetat ca „comunicare ştiinţifică”. Este prezentat sistemul comunicării științifice. În esenţă, autoarea distinge două forme diferite de comunicare ştiinţifică: comunicarea formală şi informală. Comunicarea formală este impersonală şi are loc prin reviste ştiinţifice, cărţi şi alte genuri de documente, articolul de revistă fiind considerat unul din cele mai robuste şi fiabile surse de informaţie. Comunicarea ştiinţifică informală este personală şi socială. Partenerii de comunicare, în multe cazuri, se cunosc reciproc. Comunicarea informală este mai eficientă pentru a oferi valoarea şi contextul datelor, precum şi pentru transferul cunoştinţelor tacite (ştiu cum – know-how), în timp ce comunicarea formală transferă fapte şi descrieri (ştiu ce – know-what).

Expresia modernă „distanţa nu contează” devine relevantă pentru organizarea contactelor ştiinţifice formale şi informale prin mijloace de comunicare bazate pe tehnologiile Internetului.

În concluzie, termenul comunicare ştiinţifică este un termen complex care acoperă două dimensiuni ale comunicării – comunicarea în ştiinţă şi comunicarea despre ştiinţă.
În cel de-al doilea capitol, TRANSFORMAREA COMUNICĂRII ŞTIINŢIFICE PRIN IMPLICAREA ACCESULUI DESCHIS LA INFORMAŢIE, autoarea își propune și reușește să ne prezinte Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică ca model inovator de comunicare ştiinţifică. Autoarea realizează o analiză a punctelor cheie a celebrelor declarații, Budapesta, Bethesda și Berlin prin care s-a născut mișcarea Acces Deschis. Autoarea sondează literatura de specialitate cu privire la acceptarea și semnificația termenului deschis. Pentru definiţiile accesului deschis, legate de principiul liberului acces, este comun faptul că acestea se concentrează asupra beneficiarilor accesului deschis şi, mai puţin, asupra modului în care accesul este finanţat. Actualmente, termenul Acces Deschis este utilizat pe scară largă în cel puţin două sensuri. Pentru unii, accesul deschis este literatura digitală, online şi gratuită. Această interpretare elimină barierele de preţ, dar nu şi pe cele de permisiune. Pentru alţii, accesul deschis este literatura digitală, online, gratuită şi fără copyright, precum şi restricţiile de acordare a licenţelor. Această interpretare îndepărtează atât barierele de preţ, cât şi pe cele de permisiune. Referindu-se la cele trei canale OA de difuzare a informaţiei – revistele electronice cu acces deschis, repozitoriile tematice şi repozitoriile instituţionale – sunt menţionate barierele privind publicarea în acces deschis şi obstacolele care limitează accesul deschis. Referitor la politicile în domeniul accesului deschis autoarea ne propune politicile internaţionale, naţionale şi instituţionale de susţinere a accesului deschis la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, promovate de organisme internaţionale, guverne centrale sau locale şi diverse instituţii (universităţi, instituţii de cercetare, agenţii de finanţare, biblioteci, edituri etc.). Sunt analizate proiecte și politici internaționale cu privire la Accesul Deschis. Din investigaţiile sociologice efectuate în perioada 2008-2012 se constată că există un impact real al accesului deschis asupra comunicării ştiinţifice care se manifestă în creşterea vizibilităţii producţiei ştiinţifice şi sporirea citării între 36-200%. Autoarea ne prezintă metodele de investigare și rezultatele diferitelor studii realizate în Republica Moldova. În cadrul studiilor a utilizat metode şi tehnici sociologice de cercetare atât de ordin cantitativ, cât şi calitativ. Astfel, pentru realizarea obiectivelor propuse, a recurs la aplicarea chestionării sociologice pentru respondenţi şi la intervievarea experţilor. Un loc important în cercetare a revenit analizei cantitativ-calitative a documentelor sociale. Astfel, autoarea a cercetat cu ajutorul analizei de conţinut volumele revistelor ştiinţifice acreditate, site-urile revistelor ştiinţifice şi bazele de date Web of Science, Journal Citation Report şi SCImago Journal & Country Rank. Informaţia sociologică, colectată pe teren, a fost prelucrată la centrul de calcul, fiind folosit programul SPSS.

În Capitolul 3, ROLUL REVISTELOR ŞTIINŢIFICE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE COMUNICARE ŞTIINŢIFICĂ, abordează la început problemele dezvoltării sistemului de comunicare ştiinţifică din Republica Moldova în contextul Accesului Deschis la informaţie.

Autoarea ne prezintă sistemul de comunicare academică din Republica Moldova. Sunt descrise rădăcinile sovietice, rămășițele sistemului centralizat, implicarea statului în gestionarea informației, structura actuală a sistemului naţional de cercetare-dezvoltare. Tabelul Editarea publicaţiilor ştiinţifice de cercetătorii din cadrul organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării în perioada 2010-2012 arată în anul 2012, în comparaţie cu anul 2011, o creştere nesemnificativă a publicaţiilor ştiinţifice în revistele cu factor de impact, dar, totodată, o descreştere a publicaţiilor ştiinţifice în revistele naţionale. În vederea evaluării sociale a dezvoltării sistemului de comunicare ştiinţifică din Republica Moldova şi identificării atitudinii cercetătorilor faţă de procesul comunicaţional în ştiinţă a fost desfăşurat un studiu sociologic în cadrul instituţiilor ştiinţifice din ţară. Acest studiu este o parte componentă a unei cercetări complexe privind transformările în comunicarea ştiinţifică. Sunt prezentate rezultatele acestui studiu. Informaţia culeasă în cadrul interviurilor aprofundate conturează starea actuală a sistemului de comunicare ştiinţifică din Republica Moldova: în ultimul timp se amplifică comunicarea informală a cercetătorilor prin participarea la conferinţe ştiinţifice de diferit nivel; internetul şi tehnologiile informaţionale influenţează comunicarea între savanţi, au fost întreprinse anumite măsuri pentru eficientizarea sistemului de comunicare ştiinţifică prin evaluarea calităţii revistelor ştiinţifice. În acelaşi timp, există probleme de ordin financiar legate de editarea revistelor, abonarea la periodice ştiinţifice, achitarea accesului la resursele informaţionale ştiinţifice electronice. Conform datelor statistice, în Republica Moldova numărul de cercetători este în descreştere de la 6.891 de cercetători în anul 1999 până la 3.352 în anul 2012. Această situaţie este un rezultat al efectelor perioadei de tranziţie şi a crizei mondiale, ne spune autoarea, iar rezultatele activităţii editoriale a cercetătorilor din sfera ştiinţei şi inovării constată o creştere semnificativă a numărului de publicaţii în comparaţie cu numărul de cercetători care a fost în descreştere. Un subcapitol este intitulat Eficientizarea mecanismului de comunicare ştiinţifică prin sistemul de reviste ştiinţifice din Republica Moldova. Lucrările ştiinţifice publicate, inclusiv articolele din revistele ştiinţifice, nu sunt numai un rezultat semnificativ al activităţii sistemului ştiinţific al ţării, ele indică, de asemenea, gradul în care ţara este integrată în comunitatea ştiinţifică internaţională, constată autoarea.

Trebuie menţionat că numărul total de reviste ştiinţifice din întreaga lume depăşeşte 100.000. Însă doar 10.000 din acestea sunt considerate „reviste din fluxul principal” (mainstream journals) al ştiinţei, incluse în bazele de date Thomson ISI. După aceste date este apreciată performanţa ştiinţifică a oricărui colectiv sau individ pe plan internaţional. Realizând o comparație bibliometrică între situația Republicii Moldova comparativ cu alte țări, autoarea constată că sunt necesare măsuri radicale de reformă pentru a îmbunătăţi sistemul de cercetare în ţară. În scopul studierii interacţiunii sociale prin intermediul revistelor ştiinţifice, autoarea a abordat analiza multidimesională a sistemului de reviste ştiinţifice din Moldova. Au fost supuse analizei cantitative şi calitative 71 de publicaţii ştiinţifice acreditate de CNAA. Monitorizarea revistelor este limitată cronologic pentru perioada anilor 2006-2010. Autoarea apreciază că procedura de acreditare a revistelor ştiinţifice din Moldova este un plus, dar „este utopic să avem toate revistele de rang internaţional” Procesul de comunicare ştiinţifică este în prezent menţinut, în special, prin publicarea paralelă (p + e-reviste). În general, publicarea revistelor electronice se dezvoltă foarte rapid. Întrucât numărul de reviste electronice este în creştere rapidă şi pentru că există un dezacord asupra a ceea ce este o revistă electronică, este relativ greu de stabilit numărul exact al e-revistelor. Viitorul revistelor ştiinţifice depinde, nu doar de progresul tehnologic, dar, într-o măsură destul de mare, de factorii sociali, cum ar fi atitudinea faţă de reviste a editorilor, distribuitorilor de reviste ştiinţifice şi a oamenilor de ştiinţă, implicaţi în diverse comisii şi comitete care se ocupă de acordarea premiilor în domeniile ştiinţifice, a gradelor şi titlurilor ştiinţifice etc. Pentru a asigura calitatea revistelor electronice a fost dezvoltat un Model de analiză privind structura revistelor ştiinţifice electronice. Această analiză se bazează pe 14 criterii care acoperă aspectele privind calitatea revistelor electronice. Modelul include criterii privind arhitectura site-ului, precum şi elementele care se utilizează pentru evaluarea calităţii revistelor ştiinţifice tipărite. Aceste criterii se referă la asigurarea funcţiilor importante ale revistelor ştiinţifice electronice: arhivarea şi diseminarea informaţiei ştiinţifice. Au fost supuse analizei 74 de reviste, incluse în Registrul Naţional al revistelor ştiinţifice de profil conform datelor pentru anul 2013. Analiza cantitativ-calitativă a site-urilor şi paginilor web a revistelor a evidenţiat că în diferite perioade 58 de reviste au oferit pentru utilizatori accesul la full text. Majoritatea revistelor ştiinţifice electronice au început publicarea electronică în anul 2006. În perioada 2006-2013 se înregistrează sporirea numărului de reviste care oferă acces la varianta electronică a revistei, inclusiv la cuprins, abstract sau la articol. Cercetarea sociologică privind comunicarea ştiinţifică în Republica Moldova a constatat că 84,9% din cei chestionaţi utilizează revistele ştiinţifice ca mijloc de informare şi comunicare ştiinţifică. Datele studiului sociologic demonstrează că cercetătorii din toate organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării preferă utilizarea revistelor ştiinţifice electronice. Rezultatele studiului demonstrează că membrii comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova, în dubla ipostază de autori şi utilizatori de informaţie ştiinţifică, conştientizează şi salută Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică, dar nu toţi acceptă un astfel de acces la propriile publicaţii. Numărul revistelor cu acces deschis este în creştere. La mijlocul anului 2013 în DOAJ au fost înregistrate 9.947 de reviste ştiinţifice, dintre care doar şase reviste din Moldova.

Capitolul 4, ATRIBUŢIILE BIBLIOTECII ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE COMUNICARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI ASIGURAREA ACCESULUI DESCHIS LA INFORMAŢIE, debutează cu subcapitolul Biblioteca – intermediar în sistemul de comunicare ştiinţifică.

Autoarea analizează rolul nou al bibliotecilor. Resursele bibliotecilor trebuie să devină interconectate pentru a satisface necesităţile informaţionale diversificate ale savanţilor, precum şi pentru a efectua căutarea documentelor relevante, indiferent de localizarea acestora. În acest sens rolul şi funcţiile bibliotecilor nu se schimbă rapid, dar este promovată ideea unei cooperări extinse. Emergenţa tehnologiilor informaţionale a repoziţionat hotarele resurselor informaţionale ale bibliotecilor academice, a diversificat serviciile şi produsele informaţionale, precum şi aşteptările utilizatorilor privind oferta bibliotecilor, constată autoarea. Tot mai multe biblioteci devin parteneri activi în implementarea modelelor alternative de comunicare ştiinţifică. Accesul Deschis este susţinut de bibliotecile academice prin dezvoltarea arhivelor electronice cu acces deschis şi promovarea revistelor cu acces deschis. Pentru organizarea actuală a bibliotecilor academice este caracteristic modelul hibrid care oferă acces atât la resursele tipărite în cadrul bibliotecii, cât şi la resursele digitale în reţea. De asemenea, acest model se aplică şi în practica actuală a editurilor ştiinţifice care publică revistele lor atât în formă tipărită, cât şi digitală. Autoarea analizează într-un subcapitol și Efectele crizei comunicării ştiinţifice pentru accesul la resursele informaţionale ştiinţifice din bibliotecile Republicii Moldova. În contextul studierii resurselor informaţionale ale bibliotecilor pentru susţinerea cercetării au fost studiate practicile de abonare la publicaţiile periodice în 11 biblioteci din Republica Moldova pentru perioada 2006-2010. Studiul arată că în majoritatea bibliotecilor modificările la nivelul colecţiilor de periodice pentru perioada 2006-2010 se datorează în principal creşterii preţurilor. Analiza SWOT realizată pentru bibliotecile din Republica Moldova, privind participarea lor în sistemul comunicării ştiinţifice, a pus în evidență punctele forte: conştientizarea importanţei comunicării ştiinţifice şi a rolului bibliotecilor în acest proces, existenţa unor competenţe distinctive în catalogare, clasificare, expertiza metadatelor, existenţa unor practici bune în managementul colecţiilor, cât şi experienţa administrativă. Punctele slabe au fost: prioritatea documentelor tradiţionale în crearea fondurilor documentare ale bibliotecilor, deficitul de competenţe tehnice, puţine implementări inovaţionale privind prestarea e-serviciilor şi crearea e-conţinuturilor etc. Autoarea concluzionează: contribuţia bibliotecii în comunicarea ştiinţifică se transferă în domeniul extinderii serviciilor informaţionale. Toate bibliotecile promovează modele noi de comunicare ştiinţifică: revistele cu acces deschis şi arhivele instituţionale. În perspectivă, unele instituţii infodocumentare din Moldova planifică organizarea arhivelor electronice instituţionale.
Prin arhivele electronice cu acces deschis bibliotecile contribuie la sprijinirea practicilor noi de integrare a ştiinţei în circuitul informaţional mondial, la sporirea vizibilităţii savanţilor şi a instituţiilor de cercetare prin valorificarea producţiei ştiinţifice pe termen lung şi lărgirea accesului la publicaţiile ştiinţifice.

Capitolul 5, IMPACTUL ACCESULUI DESCHIS LA INFORMAŢIE ASUPRA COMUNICĂRII ŞTIINŢIFICE, ne propune Indicatori de măsurare a comunicării în ştiinţă.

În cadrul cercetării, autoarea și-a propus să analizeze dezvoltarea proceselor comunicaţionale privind prezenţa producţiei ştiinţifice din Moldova în circuitul mondial de informaţie ştiinţifică pentru perioada 2001-2010, realizarea interacţiunilor sociale în procesul de colaborare prin publicarea comună a articolelor, precum şi citarea publicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor autohtoni.
Ca suport de analiză s-au folosit bazele de date WoS a Thomson Reuters ISI şi portalul SCImago Journal & Country Rank. Analiza a fost realizată în perioada 22-25 martie 2011. Analiza rezultatelor, obţinute din bazele de date, a permis să observăm că publicaţiile savanţilor din Moldova sunt înregistrate în WoS din anul 1970. Documentul publicat în anul 1970 şi înregistrat în această bază de date este o scrisoare publicată în revista Soviet Education. Iar articolele sunt înregistrate în WoS din anul 1972. În total, în perioada 1970-2011 au fost înregistrate 9.420 de documente. În cadrul cercetării a fost realizată o analiză desfăşurată privind prezenţa publicaţiilor ştiinţifice ale savanţilor din Moldova în fluxul informaţional mondial în perioada 2001-2010. Autoarea menționează că în cazul statisticilor din WoS, la fel ca şi al celor din SCImago Journal & Country Rank, se atestă un înalt nivel de comunicare, prin publicarea comună, a savanţilor din Moldova cu cercetătorii din străinătate. Autoarea concluzionează: publicaţiile în acces deschis contribuie la creşterea vizibilităţii, care, la rândul ei, poate contribui la o citare mai intensivă. Sporirea citării publicaţiilor OA nu este uniformă în diverse domenii. Cea mai mare creştere a citării, datorită accesului deschis, este înregistrată în ştiinţele agricole, fizică, astronomie şi medicină.
Impactul real al cercetării ştiinţifice poate fi sesizat doar prin accesul liber şi nerestricţionat la informaţia ştiinţifică pentru o gamă largă de actori sociali: autori, cercetători. Obiectivul principal al modelelor Accesului Deschis este de a oferi un astfel de acces, în primul rând pentru cercetările finanţate din banii publici.
Implementarea depozitelor digitale, precum şi publicarea în revistele cu acces deschis, ar putea fi o soluţie bună pentru a mări vizibilitatea producţiei ştiinţifice a instituţiilor de cercetare din Moldova, va contribui la sporirea numărului de citări ale publicaţiilor ştiinţifice, la creşterea impactului cercetării ştiinţifice prin promovarea producţiei ştiinţifice.
Ideile autorului expuse în teză au caracter ştiinţifico-aplicativ şi sunt exprimate prin elaborări teoretico-metodologice şi recomandări practice, constituie un rezultat al activităţii personale a autorului timp de 10 ani. Ideile ştiinţifice şi propunerile practice au fost perfectate de sine stătător şi sunt oglindite în 66 de publicaţii care, în marea lor majoritate, sunt fără coautori. O parte dintre materiale au fost prezentate la circa 30 de foruri ştiinţifice de nivel naţional şi internaţional.
Autoarea finalizează cu un set de recomandări ce poate constitui viitoarea strategie de dezvoltare a Republicii Moldova în domeniile abordate în lucrare.

Pentru a solicita mai multe amănunte privind această lucrare, vă rugăm să vă adresați la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

 

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found
Powered by Komento