reprezentare logo Kosson

Biblioteci

Categorie dedicate bibliotecilor

La conferința Future Libraries a fost lansat Ghidul activităţilor de îndrumare metodică în bibliotecile publice.

ghidul met

Spicuiesc din Argument:

„Una din cele mai importante atribuții ale fiecărei biblioteci județene este aceea de coordonare metodologică și îndrumare profesională a bibliotecilor publice de pe raza județului, acest aspect nefiind înțeles însă în același mod de către toți cei responsabili.
Necesitatea unui instrument de lucru, a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.

În multe biblioteci județene bibliotecarul - metodist nu are sarcini clare, concrete, iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini nespecifice pentru metodist, neglijându-se, în același timp, segmente importante ale acestei activități.

De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - H.G. 763/2010; Anexa 2, nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.

Comment (0) Hits: 1591

În perioada 18 martie-16 aprilie 2011 s-a derulat in SUA programul pentru Romania al Centrului Mortenson pentru programe internaționale de pregătire a bibliotecarilor .

Pentru Romania acest proiect s-a numit  Programul de training pentru lideri si inovatori .
Obiectivele programului au fost :

  • dezvoltarea de abilităților participanților pentru a deveni membri informați si angajați in echipele în care lucrează.
  • perfecționarea abilităților  de prezentare comunicare și conducere.
  • consolidarea cunoștințelor de managementul proiectelor și orientarea spre obținere de rezultate palpabile.
  • participanții vor învăța noi strategii pentru evaluarea nevoilor comunității și pentru dezvoltarea de noi servicii.
Comment (0) Hits: 3137
Sursa: Revista Romana de Biblioteconomie si Stiinta Informarii, nr 3/2011

Acest articol își propune să analizeze modul în care unele din cele mai importante biblioteci din România au implementat conceptul Library 2.0. Bibliotecile ce vor fi analizate sunt: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași și Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București. Am introdus în analiza mea și o bibliotecă din străinătate (Library of Congress) pentru a face o comparație între nivelul la care s-a ajuns pe plan mondial și nivelul la care ne situăm pe plan național în ceea ce privește Library 2.0.
Comment (0) Hits: 5534

Joi, 31 octombrie 2013, ora 12, la Biblioteca Naţională a României, în Cabinet bibliologic II, bibliotecarii Grupului Impact vă invită la prezentarea lucrării „Servicii pentru comunitate în bibliotecile publice din România”.

În cadrul atelierului veţi face cunoştinţă cu autorii ei, modul în care au conceput această lucrare, cui îi foloseşte şi câteva suprize, sperăm noi, plăcute.

Nu uitaţi, la evenimentul Future Communities se va vorbi despre
serviciile moderne din bibliotecile publice de româneşti.

Text integral

coperta

 Prima parte a lucrării prezintă câteva aspecte teoretice de care trebuie să ţinem cont atunci când dorim să creăm un serviciu de bibliotecă.În bibliotecile publice româneşti nevoile comunităţii, de cele mai multe ori se intuiesc şi se identifică de prea puţine ori prin metode specifice. De asemenea, adeseori, după implementare, nu se practică analiza impactului real al acelui serviciu, eficienţa lui. Consecinţele sunt deductibile: comunitatea nu simte că primeşte exact ceea ce are nevoie şi, prin urmare, nu percepe biblioteca publică ca pe o instituţie utilă şi necesară.

Partea a doua conţine modele de bune practici şi se bazează pe prelucrarea unor date solicitate pe parcursul anului 2012 tuturor bibliotecilor judeţene româneşti. Majoritatea au acceptat să ne livreze informaţiile solicitate, însă o mică parte a decis să nu o facă, deşi am insistat cu rugămintea de a ne răspunde. Aşa cum este normal, am respectat opţiunea tuturor şi am folosit doar ce am avut la dispoziţie. Cei care au colaborat, au făcut acest lucru, în primul rând, pentru propria promovare şi apoi pentru comunitatea bibliotecilor publice româneşti, iar pentru acest lucru le suntem recunoscători şi le mulţumim!

Exemplele de bune practici au fost selectate după modul relevant în care au fost prezentate în chestionarul completat de biblioteci sau pentru că s-au remarcat din multitudinea de servicii asemănătoare prin nişte particularităţi deosebite, care au făcut ca acele exemple să devină reprezentative sau original aplicate. În niciun caz selecţia nu s-a realizat favorizând vreo bibliotecă sau minimizând meritele alteia şi este bine să precizăm acest lucru foarte clar pentru a reduce probabilitatea apariţiei unor suspiciuni în acest sens. Considerăm că o astfel de abordare ar fi redus calitatea lucrării de faţă, deci am respins-o de la început.

Indexul, existent la final, cuprinde toate bibliotecile care ne-au oferit informaţii indiferent dacă au fost selectate ca exemple de bună practică sau nu. De asemenea, toţi cei interesaţi pot obţine informaţii de contact în cazul în care doresc să realizeze un schimb de experienţă cu bibliotecile pe care le-am amintite în această lucrare.

Bibliotecile creează în permanenţă servicii noi pentru public, renunţă la altele, prin urmare, trebuie să acceptăm ideea că, din momentul primirii datelor din teritoriu şi până la prelucrarea lor finală sub această formă, au mai avut loc modificări, însă cele cuprinse în paginile următoare sunt suficiente pentru a pune în valoare eforturile bibliotecarilor pentru comunităţile lor.

Grupul Impact

Comment (0) Hits: 1257
Bucureşti, 21 martie 2012 – Astăzi, 21 martie 2012, a avut loc, la sediul Fundației Friends for Friends din București, lansarea primei campanii naționale de promovare a bibliotecilor publice din România.

O inițiativă Biblionet, în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – ANBPR și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, acest demers urmărește să pună în lumina rampei povești de viață și de carte, cu și despre bibliotecari, din perspectiva și cu participarea unor autori și personalități recunoscute.{sharethis}
Comment (0) Hits: 2696

Acesta este noul sediu modern al Bibliotecii Naționale a Serbiei.

{jcomments on}

Comment (0) Hits: 2541

Stimați colegi, câteva imagini din inima Germaniei științifice: Biblioteca Universitară din Goettingen

 

Comment (0) Hits: 1919
Ca o completare a Studiului asupra implementării Library 2.0 în bibliotecile din România, semnalam, fie si post festum, un eveniment desfasurat la Iasi in luna octombrie 2011, in cadrul caruia a avut loc o masa rotunda consacrata tocmai conceptului Library 2.0, deoarece aspectele abordate acolo pot contribui la o mai buna clarificare a notiunii, constituind, totodata, sugestii si pentru alte viitoare abordari si dezbateri. Intre 17 si 19 octombrie 2011, Biblioteca Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad" din Iasi a gazduit intilnirea anuala a Consortiului Bibliotecilor Balcanice (http://www.balkanlibraries.org.tr/eng/default.aspx), la care au participat 26 de reprezentanti ai institutiilor membre din Turcia, Bulgaria, Macedonia, România şi Moldova.{sharethis}

In mapa pe care organizatorii ne-au oferit-o, intr-un loc tema anuntata pentru acea masa rotunda era Library 2.011, iar in alt loc, Library 2.0. Recunosc faptul ca primul concept m-a pus intr-o oarece dificultate in momentul in care am primit invitatia de participare. Am cautat niste materiale bibliografice pentru a-mi completa cunostintele, dar singura informatie concreta pe care am gasit-o a fost cea conform careia Scoala de Biblioteconomie si Stiinta Informarii de la Universitatea San Jose din California organizeaza o conferinţa on-line maraton in zilele de 2-3 noiembrie 2011, la care si-au anuntat participarea vreo 2000 de oameni din 133 de tari, exact cu acest subiect: Library 2.011 - VIITORUL BIBLIOTECII IN ERA DIGITALA. (Am gasit informatia inclusiv pe unele site-uri ale citorva biblioteci romanesti, dar nu stiu daca din Romania a participat cineva).
Comment (2) Hits: 3228

Dragi colegi,

Am avut șansa de a intra în grădinile Bibliotecii Naționale pentru a urma un modul de inițiere în tainele conservării preventive. Nu aveam cum să nu ajung la produsul cel mai fain în domeniu al instituției: Revista Română de Conservare și Restaurare a Cărții. Mai sunt și multe altele bijuteriile și mai multe secretele meseriei, dar nu are răgaz secolul vitezei să le cuprindă aici din nefericire.{sharethis}

Directorul publicației este Mariana-Lucia Nesfântu specialist în domeniu înconjurată de Rodica Antonescu, Lucreția Miu, Flavian Nica, Florea Oprea, Aurelian-Cătălin Popescu, Wolfram G. Theilemann, Vasile Deac, nume pentru care o simplă căutare în literatura de specialitate va aduce necesitatea de a-i întâlni măcar prin intermediul revistei.

În acest moment revista a ajuns la numărul 3, fiind în pregătire un număr nou cât de curând.

Structura este cea desfășurată de-a lungul conservării, restaurării, investigației, documentării și metodologiei. Suplimentar mai există o rubrică destinată câte unei personalități a domeniului. Nici evenimentele domeniului nu sunt neglijate.

Comment (4) Hits: 4746

În perioada 5-6 noiembrie 2012, s-a desfăşurat la Bruxelles, conferinţa, European Congress on E-Inclusion (ECEI12) cu tema – Parteneriate pentru o Europa digitală. Este al patrulea   an de desfasurare.

La conferinţă  au participat reprezentanţi din19 ţări , bibliotecari , directori de biblioteci, şi programe pentru biblioteci, reprezentanţi ai băncilor, mediului de afaceri , sau ai societăţii civile , ai instituţiilor guvernametale europene.

 O descriere a primei zile pe :  http://impactgrup.blogspot.ro/2012/11/european-congress-on-e-inclusion.html

 Intr-o conferință care are in titlul cuvântul parteneri, s-a discutat foarte mult despre parteneriate – o zi întreaga, cea de-a doua-  http://ecei12.com/programme/day2/  : Valoarea parteneriatelor cu bibliotecile publice, Crearea de parteneriate cu multipli factori interesați , ca sesiuni de plen și trei workshopuri despre  : Finanțarea parteneriatelor    sursele  de finanțare de la UE, guvernele naționale, fundații și sectorul privat și modul în care bibliotecile publice și partenerii lor se pot poziționa pentru a   le putea accesa; despre construirea de parteneriate intre  bibliotecile publice și  UE, guvernul național,   societatea  civila sau sectorul privat; si partea de evaluare si impact s-a concentrat  asupra  datelor ce trebuie adunate  pentru a  dovedi beneficiile parteneriatelor și   eficacitatea lor într-un context național, regional și local.  Adică cu alte cuvinte adunarea datelor si prezentarea lor intr-o forma care sa fie pe înțelesul urechii care o asculta.

12

De multe ori am avut impresia că vorbitorii au fost cei care au dat viață ideilor sau proiectelor pe care le prezentau. Intra in acesta categorie intervențiile Dianei Edmonds, Bart Noels,  Cherryl Hill de la OCLC. În Polonia Rafal Kramza președinte al FRSI, are în spate un sistem bine pus la punct de biblioteci, care cooperează bine cu toți factorii interesați și este dublat de entuziasmul bibliotecarilor.

Comment (0) Hits: 1914