reprezentare logo Kosson

Tehnologie, biblioteci, arhive și mulți biți

Urmăresc de câteva zile „colecta” pentru finanțarea posibilului terminal de la Ubuntu pe numele său Edge.

 

Ceea ce găsesc absolut surprinzător este faptul că oamenii încă sunt fascinați de instrumente și nu de conținut. Ar părea că există o cursă nebună, nebună să pui mâna pe cea mai tare tehnologie pentru a face: ce?

 

Am avut mereu senzația că marea de oameni aplecați către produsele de înaltă tehnologie găsesc conținutul ca pe un dat al firii. Am senzația că nu ar investi atâtea resurse și energie pentru conținut. Contrabalansul ar putea veni de la companiile Wikipedia de colectare a fondurilor necesare funcționării.

 

Aici e colecta: http://www.indiegogo.com/projects/ubuntu-edge--41

 

Impresionant! 7 milioane de dolari doar în prima zi?! OAU!

Add a comment

Buni prieteni,

 

Vă scriu în dorința de a scoate cele mai pertinente păreri. 

 

Ceea ce veți citi în continuare este din viitor (24șpe) și are următorul caz:

Fănica este un curator digital al marii colecții federate discret conectate și mult prea mult negativ comentate Biblioteca Digitală a României. 

Acesta este un lucru bun!

 

Fănica are o mare problemă totuși.

Acesta este un lucru rău!

 

Împreună cu predecesoarele sale au încercat să rezolve o problemă grea. Problema ei era cum să facă să nu depindă de vreun serviciu comercial, dar să beneficieze de un serviciu distribuit, articulat discret.

Acesta este un lucru bun!

 

Fănica are nevoie de un identificator permanent pentru fiecare resursă digitală pe care o adaugă în colecțiile Bibliotecii Digitale a României.

 

Aceasta este provocarea. Să fie:

- serviciu distribuit;

- identificatorul să fie ușor de înțeles de către mașină și de om;

Vă invit să o ajutăm pe Fănica.

 

Idei?

Add a comment

{jcomments on}I really needed a solution for those moments when communications demands should be meet with a quick exchange service. Imagine a conference hall. Imagine a party. And you need to exchange a file. But, the person you are chatting is half across the hall. What do you do?! 

Answer: connecting to Piratebox and chat and share the materials. Simple as that.

PirateBoxDiY

PirateBoxSendAFile PirateBoxiOS TP-LinkUSB

IndexOfSharedPirateBox

Thank you David Darts and Mattias - http://piratebox.aod-rpg.de/dokuwiki/doku.php/raspberry

PirateBox

Add a comment

A Raspberry Pi machine made it to the Holly Mountain of Scholarly Communication: OAI8: http://indico.cern.ch/conferenceDisplay.py?confId=211600

Open Journal Systems tutorial was supported by a webserver build on Raspbian.

This: Raspbian (LAMP) + GetSimple(http://get-simple.info/) + Open Journal Systems.

Thank you for getting me off the slides slow painful death.

Raspi

 

Add a comment

V-ați imaginat vreodată că există un moment în care există o explozie de oameni pe stradă seara și toți sunt animați de curiozitate? Așa s-a întâmplat cu toți cei care au vizitat muzeele din întreaga țară pe 18 mai, 2013.

 

Ce-am văzut în fața Muzeului Național de Artă, Fundația Universitară Carol, Muzeul Național de Istorie, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie... de când mama m-a făcut n-am mai experimentat.

 

Am stat și m-am gândit care să fie explicația pentru acest succes enorm?
- faptul că s-a întâmplat seara?
- faptul că a fost cald și că a fost fain să fii pe stradă?
- faptul că a fost intrarea liberă?
- faptul că a fost o promovare foarte bună?
- faptul că pur și simplă a fost „hype”?

 

Din toate câte puțin cred. Câteva imagini:

IMG 5962 IMG 5963 IMG 5973 IMG 5948

MuzNatIstNoaptMuzeelor2013-00 fundatiaUnivCarolINoaptMuzee2013-00 inBucVechiSpreMuzIstorieNoaptMuzee2013 MuzNatIstNoaptMuzeelor2013-01

arhiveleNatNoapteaMuz2013-00 arhiveleNatNoapteaMuz2013-01 arhiveleNatNoapteaMuz2013-02 arhiveleNatNoapteaMuz2013-03

 

Add a comment

O grămadă substanțială de cărți deschise (așa le numește O'Reilly) le găsiți aici: http://oreilly.com/openbook/

{jcomments on}

Add a comment

Iacă un mail de la Dan Matei (pe Biblos) m-a făcut curios. Prea insista... și chiar am rămas surprins de câte am învățat de la reputatul Ted Nelson (de la el avem termenul de hyperlink).

 

Add a comment

Astăzi toată lumea toată lumea a bâzâit ceva la comun: Euler! (15 aprilie 1707)

În cinstea maestrului, hop și eu cu un fragment din marea enciclopedie Wikipedia:

{xtypo_quote} În numeroasele sale manuale Euler a introdus și a popularizat câteva convenții de notare. El a introdus noțiunea de funcție și a fost primul care a notat f(x) pentru aplicarea funcției f elementului x. De asemenea, el a introdus notația modernă pentru funcțiile trigonometrice, litera e pentru baza logaritmului natural (cunoscut în prezent drept numărul lui Euler), litera grecească ∑ (sigma) pentru sumă și litera i pentru unitatea imaginară. Folosirea literei grecești π (pi) pentru raportul dintre circumferința unui cerc si diametrul său a fost de asemenea popularizată de Euler, chiar dacă ideea nu a pornit de la el. {/xtypo_quote}

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonhard_Euler

 

Add a comment

Să mai zică cineva că HTML-ul nu se extinde în teritoriul datelor, vă prezint următorul fragment. Din ceea ce tot ronțăi nu pot să nu observ asemănarea din ce în ce mai mare cu programarea (nu cea web). Ce să mai încolo-încoace, deja vobim de structuri de date care împrumută caracteristicile celor pe care clasele programării pe obiecte o arată. De fapt, dacă stau bine și îmi amintesc, RDF-ul a fost inspirat din modelul orientat pe obiecte al Java. Mda, vă las să savurați următoarea gemă:

microdata-html5

«Modelul constă din grupuri de nume-valori numite și „elemente”.

Fiecare grupare constituie un element.

Fiecare element poate avea:

  • tipuri de elemente,
  • un identificator universal (dacă vocabularul specificat de tipul de element suportă un identificator global pentru elemente)
  • și o listă cu perechi de nume-valori.

Fiecare nume din perechea nume-valoare este cunoscut sub numele de proprietate iar fiecare proprietate are una sau mai multe valori. Fiecare valoare este fie un string sau la rândul ei o pereche de nume-valoare (de fapt un alt element).

Numele nu au o ordine unul față de altul, dar dacă un anumit nume are mai multe valori, acestea indică o ordine relativă.

Fiecare element HTML poate avea specificat un atribut itemscope (de tip boolean).

Un element care are un atribut itemscope specificat creează, de fapt, un nou element, în fapt un grup de perechi nume-valoare.»

http://www.w3.org/html/wg/drafts/microdata/master/#encoding-microdata

 

Costele, dormi?!{jcomments on}

Add a comment

„Treaba unui arhitect informațional este să creeze siteuri web unde utilizatorii să poată găsi informația pe care o caută. Pe măsură ce nivelul oceanului de informații crește lăsând ceea ce căutăm din ce în ce mai adânc îngropat în ceea ce nu facem căutări, această disciplină capătă o relevanță din ce în ce mai mare. Arhitectura informațională implică multe aspecte ale creației și organizării siteurilor, dar instrumentele sale de bază sunt tehnicile de organizare a informației dezvoltate în cadrul altor discipline. Mare parte din aceste tehnici vin din biblioteconomie așa cum sunt tezaurele, taxonomiile și clasificarea fațetată.” [SURSA]

Add a comment

Subcategorii

Diverse prezentări ale unor produse sau edificii ori servicii.

Da, viitorul este unul al mașinilor și al oamenilor care consumă date exprimate lizibil pentru amândoi. aici sunt pașii mei în a înțelege resorturile și eforturile spre acest punct.

Locul în care respectul meu se îndreaptă spre cei mai mari ca mine. Muuuult mai mari ca mine.

Categoria backlogurilor

Pentru că am să împărtășesc și din experiențele mele în lucrul cu softwareul, fie că-l scriu, fie că-l folosesc.
Categoria tehnologiilor web cu care mă jos
Diverse gânduri care sunt doar un fitil pentru posibile articole.