reprezentare logo Kosson

Motto: Resursele doresc să fie deschise și libere.

Pentru că este mai ușor de mers pe fir voi aminti de un prim eveniment [1] dedicat valorificării datelor deschise în domeniul culturii. Acesta s-a desfășurat [2] la Timișoara fiind găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” între 18 și 19 aprilie, 2015.
Multe amănunte despre acest fericit început mai pot fi completate și de ceea ce au relatat colegii din Coaliția pentru Date Deschise [3] și reacțiile din media [4] [5] [6] [7] [8]. Este notabil că s-a întâmplat și că astfel au fost puse în valoare datele existente, fie în portalul național de date de la data.gov.ro, fie de la Arhivele Naționale sau de la Europeana ori faimoasa deja colecție Costică Acsinte. Acest eveniment trebuie văzut ca pe o continuare a eforturilor Coaliției pentru Date Deschise concretizate prin evenimentele de tip hackathon pe care le-a organizat, dar mai ales ca o nevoie de „a pune în operă”, ceea ce există și pentru a face cazul următoarelor inițiative. Astfel de zile dedicate valorificării resurselor deschise și reutilizabile din cultură răspund multor nedumeriri și dau perspective asupra valorificării concrete.

Întrebarea este întotdeauna de ce? De ce domeniul instituțiilor de memorie joacă un rol în deschiderea datelor. Și, care date?!
În cazul instituțiilor de memorie cel mai direct răspuns este pentru ca fondul, colecția, resursele să existe și în viitor. Poate părea bizar, dar tocmai deschiderea largă privind datele acumulate de aceste instituții are un rol în păstrarea mandatului cu care au fost învestite de societate.

Pentru a susține argumentația pro trebuie să adresez un set de temeri pe care „instituția” și nu tocmai colecțiile le exprimă. Rolul de „străjer” de încredere, pe care l-au purtat de-a lungul vremii, trebuie transformat acum în cel de „ghid”, „curator” și „partener”. Următoarea secțiune a articolului va sintetiza la maxim posibil. Fiecare literă a unei temeri are un corespondent la câștiguri.

Temeri

Biblioteci
I - Pierderi:
a. pierderea rolului de prim organizator informațional.
b. pierderea contactului „fizic” cu suportul informațional.
c. pierderea funcției sociale de broker de informație.
d. obsolescența colecțiilor ca support și migrarea către o perspectivă apropiată de cea a muzeelor.

II - Câștiguri:
a. conservarea rolului de prim mediator informațional (referințe și capacitate analitică).
b. dobândirea unei capacități sporite de analiză și reprezentare pentru a deveni ceea ce nu pot fi companiile ce concurează serviciile de referință (ceea ce este important, este informația, nu suportul).
c. câștigarea poziției de analizor/filtru de date și de curator al acestora (poziție complementară arhivelor).
d. migrarea de la înțelegerea biblioteca = colecția, la biblioteca = locul (mijlocitorul etapei de transformare a informației în cunoaștere prin spații de creație, expresie, suplimentare a abilităților teoretice și tehnice).

Arhive:
I - Pierderi:
a. pierderea primatului în serviciile de păstrare a actelor și a fondurilor.
b. scăderea numărului cercetătorilor și a cetățenilor interesați.

II - Câștiguri:
a. conservarea rolului de factor activ în procesul de autentificare a „orice” (augmentare cu noi abilități tehnice).
b. creșterea nivelului de educație și a capacității de a separa exact zona/resursele de interes (lasă mai mult timp specialiștilor pentru a crește contextul și valoarea acestuia).

Muzee @ Galerii
I - Pierderi:
a. numărului de vizitatori.
b. relevanței în diluviul informațional al conținuturilor de pe web.
c. pierderea poziției de mediu de cunoaștere ca funcție socială.

II - Câștiguri
a. numărul de vizitatori avizați.
b. unei relevanțe contextualizate avizat căutată tocmai pentru calitatea autoritativă (reprezentările web devin tot atâtea apeluri pentru vizita fizică).
c. dezvoltarea unor capacități de imersiune în cunoaștere (applicații de ghidare și generare a unei realități augmentate).

Toate procesele care conduc transformarea temerilor în câștiguri se leagă de seturile de date pe care BAMG-urile (Biblioteci, Arhive, Muzee și Galerii de artă) vor fi capabile să le constituie, administreze (implicând aspectele curatoriale specifice) și comunice.
Ritmul acestor transformări este unul din ce în ce mai alert și BAMG-urile nu pot urma o cale divergentă sau amnezică. În curând o va cere legea. În acest moment se fac eforturile de transpunere [9] în cadrul legal românesc a Directivei privind informațiile din sectorul public care a fost revizuită în 2013. Trebuie reținut un lucru important: „informațiile culturale” constituie cele de-al doilea sector ca mărime din punct de vedere al valorii în Europa [10] după cele din sectorul geografic. Pentru a vedea cam la ce se referă și care este intenția de acoperire a noii directive vă invit să consultați Topic Report No. 4: PSI in the Cultural Sector [11].

Pentru a lămuri și mai mult las textul actualei legi 213 din 2008 să spună ce sunt datele în contextul reprezentării și folosirii lor ca informații: „orice conţinut informaţional sau orice parte a unui asemenea conţinut, indiferent de forma de stocare a datelor, pe suport de hârtie, în format electronic, audio, video sau audiovizual”. Toate acestea v-au cerut atenția și răbdarea pentru că instituțiile de memorie sunt vizate a se supune noii legi.

Este îndeajuns de limpede că drumul BAMG-urile este cel al datelor deschise. Dincolo de forme, cazuistică și interpretare, datele vor fi cele care vor fi cerute în viitor ce om sau de mașină.
Am să menționez câteva instituții: British Library [12], Rijksmuseum [13] [14], Getty Museum [15], Alan Lomax Sound Archive [16], Royal Society [17], Cornell Birds Calls Archive [18], Digital Public Library of America [19], The European Library [20], OpenAIRE [21] [22] și Europeana [22] [23]. Ce au toate aceste instituții în comun?
Punctul de convergență sunt datele pe care au înțeles să le pună la dispoziția publicului. Gestul deschiderii unor colecții impresionante ca și calitate, dar și ca număr, a atras și a poziționat eforturile acestora în a sta relevante dincolo de sarcinile de zi cu zi pe care colecțiile și fondurile le cer. Pentru mai multe exemple și tot atâtea resurse accesibile și descrise, vă invit să consultați și http://www.openculture.com/.

În încheierea acestui prim articol dintr-o serie care va continua, vă invit să consultați și „Raportul Cultura deschisă: context european și național” [24] întocmit de colegii din Coaliția pentru Date Deschise (Fundația pentru o Societate Deschisă și Asociația Metru Cub Resurse pentru Cultură.


[1] http://timisoara.datedeschise.ro/openculture2015/
[2] https://www.facebook.com/events/244972869006488/
[3] http://datedeschise.fundatia.ro/timisoara-gazda-primului-eveniment-din-romania-dedicat-culturii-si-tehnologiei/
[4] http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24%20Timisoara/Stiri/Istoria%20Timisoarei%20pe%20smartphone%20Timisoara%20City%20Art%20este%20destina
[5] https://www.youtube.com/watch?v=jzJKp-Ig2UA
[6] http://livetimisoara.ro/timisoara-gazda-primului-eveniment-din-romania-dedicat-culturii-si-tehnologiei/
[7] http://timpolis.ro/timisoara-gazda-primului-eveniment-din-romania-dedicat-culturii-si-tehnologiei/
[8] http://www.tion.ro/cultura-pentru-toata-lumea-la-timisoara-s-au-lansat-patru-aplicatii-si-site-uri-pentru-iubitorii-de-arta/1526557
[9] http://ogp.gov.ro/noutati/transpunerea-directivei-psi-in-consultare-publica/
[10] Commercial exploitation of Europe's Public Sector Information. http://www.ec-gis.org/document.cfm?id=269&db=document. Accesat mai, 2015
[11] http://www.epsiplatform.eu/content/topic-report-no-4-psi-cultural-sector
[12] https://www.flickr.com/photos/britishlibrary
[13] https://www.rijksmuseum.nl/en/rijksstudio?ii=0&p=0
[14] https://www.pinterest.com/rijksmuseum/
[15] http://blogs.getty.edu/iris/open-content-an-idea-whose-time-has-come/
[16] http://research.culturalequity.org/home-audio.jsp
[17] https://royalsociety.org/news/2011/Royal-Society-journal-archive-made-permanently-free-to-access/
[18] http://cornelluniversity.tumblr.com/post/40770771576/worlds-largest-natural-sound-archive-now-fully
[19] http://dp.la/
[20] http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/access
[21] https://www.openaire.eu/
[22] http://labs.europeana.eu/
[23] http://museums.eu/blog/104145/reusing-millions-of-records-from-europeana
[24] http://datedeschise.fundatia.ro/publicatii/

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found
Powered by Komento