Kosson

Poate că sunt mulţi dintre dumneavoastră care lucrează pentru conservarea memoriei culturale indiferent că aceasta constă din valori de patrimoniu mobile şi imobile, fie că activaţi în domeniul informatic construind platformele de mâine atât de necesare, aveţi la bază un mandat instituţional concret sau poate că desfăşuraţi un proiect sau pur şi simplu din necesitatea de a salva artefacte importante de la distrugere. Dincolo de idei, dincolo de obiective, dincolo de tot ce înseamnă logistica conservării memoriei culturale ar fi foarte interesant dacă am sta doar pentru câteva clipe şi ne-am întreba cu toată sinceritatea de ce tot efortul acesta? Dar mai cu seama un raţional şi sincer până la tăierea răsuflării: Qui bono?

International Research & Exchanges Board (IREX) a lansat programul “Biblionet - lumea în biblioteca mea”. Evenimentul a avut loc joi, 23 aprilie, de Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor și Ziua Bibliotecarului din România, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

Programul, în valoare de 26,9 milioane de dolari, este finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates pentru următorii 5 ani și are ca scop dezvoltarea unui sistem modern de biblioteci publice în România. Biblionet este un parteneriat între IREX, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Fundatia EOS (Educating for an Open Society), Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și bibliotecile publice românești. Microsoft Corp., partener al programului Global Libraries la nivel mondial, va dona software în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari către biblioteci.

 

  Emisă la 20 iunie, 2003

Rezumatul întâlnirii privind publicarea cu acces deschis de la 11 aprilie, 2003

Următoarele declaraţii de principii au fost elaborate în timpul unei întâlniri de o zi care s-a ţinut pe 11 aprilie, 2003 la sediul central al Institutului Medical Howard Hughes din Chevy Chase, Maryland. Scopul acestui document este acela de a stimula dezbaterea în comunitatea cercetătorilor din biomedicină privind modul în care să avanseze pe cât mai rapid posibil către scopul comun de a  oferi acces deschis la literatura ştiinţifică primară. Scopul nostru a fost să ne punem de acord concret asupra paşilor semnificativi pe care toate părţile cu relevanţă – organizaţiile care găzduiesc şi sprijină cercetarea ştiinţifică, cercetătorii care generează rezultatele de cercetare, editorii care uşurează peer-review-ul şi distribuie rezultatele de cercetare, precum şi cercetătorii, bibliotecarii şi alţii care depind de accesul la această cunoaştere – îi pot face pentru a promova tranziţia rapidă şi eficientă către publicarea cu acces deschis.

Practici recomandate de NISO

  NISO – National Information Standards Organisation este o organizaţie de standardizare acreditată de ANSI (American National Standards Institute) care are drept scop identificarea, dezvoltarea, întreţinerea şi publicarea standardelor tehnice pentru gestionarea informaţiei

Am dorit să desprind câteva informaţii interesante din acest ghid pentru a veni în sprijinul celor care doresc o mai bună proiectare şi organizare a colecţiilor digitale pe care le constituie în acest moment.

De ce Libertatea Documentelor?

Trăim într-o eră în care documentele tradiţionale sunt înlocuite treptat cu documentele electronice. Libertatea documentelor este fundamentală pentru ca acestea să supravieţuiască aplicaţiilor folosite în acest moment  permiţând alegerea şi schimbarea acestora în mod liber.

Libertatea Documentelor şi Democraţia

Documentele electronice folosite astăzi includ înregistrări administrative precum taxele şi cele de natură legală sau a minutelor lucrărilor sesiunilor parlamentare.
Siguranţa că aceste înregistrări rămân sub controlul administraţiei este esenţială pentru funcţionarea unei democraţii funcţionale. Acelaşi lucru este adevărat pentru toate interacţiunile dintre cetăţeni şi guvernele acestora, care nu ar trebui să depindă de monopoluri sau de un produs proprietar ori de o singură companie.