Stimaţi colegi,Puneam anterior problema ştiinţelor informării şi a specialiştilor în domeniul informării. Am să continui cu un gest de recuperare a unei informaţii pe care nu am introdus-o la momentul anterior. De fapt ceea ce am omis cu bună ştiinţă într-un articol anterior este faptul că la schema elaborată de Chaim Zins, care cuprindea zonele principale şi ramurile Ştiinţei Informării, este faptul că aceast studiu internaţional a avut şi un contribuitor român în persoana profesorului Drăgulănescu Nicolae-George1 (http://www.ndragulanescu.ro /). Pe măsură ce lucram la redactarea traducerii pe care o pun la dispoziţia comunităţii astăzi, am realizat că trebuie recuperat mult din dorinţele şi aspiraţiile celor care au pornit pe această cale mai înainte. Asfel, mergând pe fir am descoperit prin intermediul studiilor domnului profesor căruia îi şi mulţumesc pentru sprijin şi articolele solicitate, un trecut şi o substanţă pe care recunosc că nu i-am acordat atenţia pe care o merită prins în detaliile tehnice ale prezentului.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că domnul Drăgulănescu vorbeşte despre ştiinţa informării ca de o realitate precedată de apariţia şi dezvoltarea Bibliologiei, Arhivisticii şi Muzeografiei. Foarte interesante sunt şi aspectele evolutive ale Ştiinţei Informării pornind din perioada comunistă prin monetizarea conceptului de informaţie tehnico-ştiinţifică, trecând prin etapa imediat următoare Revoluţiei, când Academia Română înfiinţează Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei şi Universitatea din Bucureşti înfiinţează Secţia de Bibliologie şi Ştiinţele Informării până în prezent. Merită amintit în acest context existenţa revistei Romanian Journal of Information Science and Technology (ROMJIST) - http://www.imt.ro/romjist/ .
Nu voi trece la introducerea materialului pe care l-am tradus şi vi-l propun spre studiu şi analiză până nu vă voi mai spune că în urma unor analize pe care le face profesorul Drăgulănescu în articolul său “Emerging Information Society and History of Information Science in Romania” 2 se fac câteva recomandări cel puţin interesante şi care rămân actuale:
[...]
1.Ar trebui luate măsuri pentru creşterea nivelului de informare a românilor privind importanţa informaţiei în vieţile lor şi rolul pe care Ştiinţa Informaţiei poate contribui în această direcţie. Ar trebui elaborat şi iniţiat un program de conferinţe, workshop-uri şi publicaţii naţionale şi internaţionale pentru a atinge acest scop.
2.Asistenţă financiară internaţională (de ex. de la Comisia Europeană, unele instituţii UN, Banca Mondială, organizaţii filantropice, etc.) pentru a computeriza cel puţin marile biblioteci publice, universităţile şi şcolile din România.
3.Crearea unei persoane de drept privat (care să fie finanţat internaţional) pentru promovarea educaţiei în Ştiinţa Informaţională – ca fundament al Societăţii Informaţionale – la toate nivelurile spectrului educaţional.
4.Înfiinţarea unei organizaţii profesionale şi ştiinţifice dedicate exclusiv promovării Ştiinţei Informării.
5.Crearea unei reviste ştiinţifice special dedicate dezvoltării naţionale şi internaţionale a Ştiinţei Informării.
6.Iniţierea unei conferinţe pentru a stabili strategia necesară care ar putea fi aplicată pentru a asigura finanţarea adecvată pentru activităţile de promovarea şi educaţia în Ştiinţele Informării în România ca o ţară în curs de dezvoltare.
[...]
Acum e timpul să vă prezint în câteva cuvinte un Raport foarte important, care aduce o perspectivă asupra Ştiinţei Datelor. Da, există şi o astfel de ştiinţă şi este în strânsă legătură cu ştiinţa informării. Este vorba de un Raport comandat de JISC pentru KeyPerspectives intitulat: Calificările, rolul şi structura carierei pentru cercetătorii de date şi custozi: o evaluare a practicilor actuale şi a necesităţilor viitoare. Raport către JISC.
Ceea ce doresc să menţionez este faptul că deja există un fenomen de evoluţie a meseriilor noastre. Utilizatorii cu înaltă specializare doresc să găsească un specialist în ştiinţele informării şi un bibliotecar de date căruia să-i adreseze problemele şi de la care să beneficieze de experienţă. Într-adevăr dinamica ocupaţiilor din breasla noastră nu poate să nu evolueze şi că mai bine în acest moment fiecare dintre noi trebuie să îşi ia un angajament de autoperfecţionare pentru a preîntâmpina cererile din ce în ce mai specializate ale colectivelor şi/sau a segmentului de utilizatori cărora ne adresăm. După cum veţi vedea din raport, este absolut necesar ca zona administrativă trebuie să se angajeze decizional către o evoluţie în direcţia exploarării şi/sau ofertării serviciilor specializate, fie acestea de consiliere sau chiar ferme de stocare şi prelucrare a datelor.
Specialiştii din biblioteci trebuie să aibe cunoaştere despre tehnologiile care sunt folosite în cadrul activităţilor de cercetare.
Despre toate acestea şi mai multe, vă poftesc să citiţi documentul tradus. Insist doar prin a mai adăuga recomandările documentului pentru cei foarte grăbiţi:
Recomandarea CD1: Marii finanţatori ai cercetării din Marea Britanie ar trebui să lucreze cu universităţile şi instituţiile de cercetare pentru a defini corespunzător şi a formaliza rolul cercetătorilor de date dar şi pentru a dezvolta mijloacele prin care munca cercetătorilor de date poate fi recunoscută şi remunerată.
Recomandarea CD2: Aceleaşi instituţii ar trebui să conlucreze pentru a crea condiţiile care să sprijine ştiinţa datelor, să găzduiască studiul şi să încurajeze profesionalizarea rolului.
Recomandarea CD3: JISC şi alte organizaţii care comandă cercetări originale ar trebui să întreprindă un studiu viitor (sau studii) care să acopere următoarele puncte:
O descriere a rolului jucat de cercetătorii de date şi a valorii contribuţiei pe care o fac la cercetare
Exemple de cariere în ştiinţa datelor
Dezvoltarea unui set de practici care să prezinte bunele practici în ştiinţa datelor.
Recomandarea CD4: Instituţiile relevante (HEFCE şi consiliile de cercetare) ar trebui să ia în considerare stabilirea şi finanţarea unei reţele de instructori calificaţi să ţină cursuri postuniversitare de instruire de scurtă durată cercetătorilor acoperind fundamentele managementului datelor şi astfel construind abilităţile de bază în ştiinţa datelor pentru procesele de cercetare. O parte din consiliile de cercetare au pus bazele în acest sens prin cerinţele referitoare la un plan de date specificat în aplicaţiile pentru granturi.
Recomandarea CD5: Consiliile de cercetare şi alţi finanţatori ai cercetării ar trebui să ia în considerare dacă, drept parte a aplicaţiei pentru un grant şi a procesului de acordare, ar trebui să ceară ca cel puţin un membru al echipei proiectului să fie nominalizat ca cercetătorul de date al proiectului. Această persoană ar trebui să participe la un curs de scurtă durată care să acopere fundamentele ştiinţei şi al managementului datelor. Consiliile de cercetare ar trebui să ia în considerare în ce măsură este necesară acreditarea cursurilor în vigoare şi a dovezii participării la acestea.
Recomandarea BC1: Comunitatea bibliotecilor de cercetare din Marea Britanie ar trebui să lucreze cu universităţile şi institutele de cercetare pentru a defini adecvat şi pentru a formaliza rolul bibliotecarilor de date, precum şi dezvoltarea unui curriculum care să asigure o rezervă adecvată de bibliotecari instruiţi în gestionarea datelor.
Recomandarea BC2: JISC ar trebui să ia în considerare sprijinirea dezvoltării grupului IDEA – International Data curation Education Action. Acest grup este bine poziţionat pentru a juca un rol consultativ important în dezvoltarea unui curriculum pentru viitorii bibliotecari de date, mai ales cei care vin pe ruta bibliologiei şi ştiinţei informării.
Recomandarea CG1: Deoarece există deja un număr de jucători activi în zona datelor, există potenţialul de exploatare a sinergiilor în ceea ce priveşte cultivarea abilităţilor legate de date. Este recomandat ca un studiu să acopere acest potenţial privind în special activităţile desfăşurate de UK Data Archive, universităţile sau grupurile de cercetare în cadrul cărora ştiinţa datelor este propulsată, şcolile biblioteconomice, Digital Curation Centre şi IDEA (International Data curation Education Alliance). Studiul ar putea să privească şi planul internaţional la iniţiativele din Statele Unite, Canada şi Australia.
1 Dragulanescu, Nicolae, Chaim Zins, Anthony Debons, Clare Beghtol, Michael Buckland, Charles H. Davis, Gordana Dodig-Crnkovic, Glynn Harmon, Donald H. Kraft, Roberto Poli, Richard P. Smiraglia - Knowledge Map of Information Science: Implications for the Future of the Field , Brazilian Journal of Information Science, Vol.1, No.1, Sao Paolo, 2007
2 Journal of the American Society for Information Science and Technology, John Wiley & Sons, Inc., Volume 53, No.1, January 1, 2002
Nu voi trece la introducerea materialului pe care l-am tradus şi vi-l propun spre studiu şi analiză până nu vă voi mai spune că în urma unor analize pe care le face profesorul Drăgulănescu în articolul său “Emerging Information Society and History of Information Science in Romania” 2 se fac câteva recomandări cel puţin interesante şi care rămân actuale:
[...]
1.Ar trebui luate măsuri pentru creşterea nivelului de informare a românilor privind importanţa informaţiei în vieţile lor şi rolul pe care Ştiinţa Informaţiei poate contribui în această direcţie. Ar trebui elaborat şi iniţiat un program de conferinţe, workshop-uri şi publicaţii naţionale şi internaţionale pentru a atinge acest scop.
2.Asistenţă financiară internaţională (de ex. de la Comisia Europeană, unele instituţii UN, Banca Mondială, organizaţii filantropice, etc.) pentru a computeriza cel puţin marile biblioteci publice, universităţile şi şcolile din România.
3.Crearea unei persoane de drept privat (care să fie finanţat internaţional) pentru promovarea educaţiei în Ştiinţa Informaţională – ca fundament al Societăţii Informaţionale – la toate nivelurile spectrului educaţional.
4.Înfiinţarea unei organizaţii profesionale şi ştiinţifice dedicate exclusiv promovării Ştiinţei Informării.
5.Crearea unei reviste ştiinţifice special dedicate dezvoltării naţionale şi internaţionale a Ştiinţei Informării.
6.Iniţierea unei conferinţe pentru a stabili strategia necesară care ar putea fi aplicată pentru a asigura finanţarea adecvată pentru activităţile de promovarea şi educaţia în Ştiinţele Informării în România ca o ţară în curs de dezvoltare.
[...]
Acum e timpul să vă prezint în câteva cuvinte un Raport foarte important, care aduce o perspectivă asupra Ştiinţei Datelor. Da, există şi o astfel de ştiinţă şi este în strânsă legătură cu ştiinţa informării. Este vorba de un Raport comandat de JISC pentru KeyPerspectives intitulat: Calificările, rolul şi structura carierei pentru cercetătorii de date şi custozi: o evaluare a practicilor actuale şi a necesităţilor viitoare. Raport către JISC.
Ceea ce doresc să menţionez este faptul că deja există un fenomen de evoluţie a meseriilor noastre. Utilizatorii cu înaltă specializare doresc să găsească un specialist în ştiinţele informării şi un bibliotecar de date căruia să-i adreseze problemele şi de la care să beneficieze de experienţă. Într-adevăr dinamica ocupaţiilor din breasla noastră nu poate să nu evolueze şi că mai bine în acest moment fiecare dintre noi trebuie să îşi ia un angajament de autoperfecţionare pentru a preîntâmpina cererile din ce în ce mai specializate ale colectivelor şi/sau a segmentului de utilizatori cărora ne adresăm. După cum veţi vedea din raport, este absolut necesar ca zona administrativă trebuie să se angajeze decizional către o evoluţie în direcţia exploarării şi/sau ofertării serviciilor specializate, fie acestea de consiliere sau chiar ferme de stocare şi prelucrare a datelor.
Specialiştii din biblioteci trebuie să aibe cunoaştere despre tehnologiile care sunt folosite în cadrul activităţilor de cercetare.
Despre toate acestea şi mai multe, vă poftesc să citiţi documentul tradus. Insist doar prin a mai adăuga recomandările documentului pentru cei foarte grăbiţi:
1. Recomandări privind dezvoltarea abilităţilor de lucru cu datele în domeniile (CD):
Recomandarea CD1: Marii finanţatori ai cercetării din Marea Britanie ar trebui să lucreze cu universităţile şi instituţiile de cercetare pentru a defini corespunzător şi a formaliza rolul cercetătorilor de date dar şi pentru a dezvolta mijloacele prin care munca cercetătorilor de date poate fi recunoscută şi remunerată.
Recomandarea CD2: Aceleaşi instituţii ar trebui să conlucreze pentru a crea condiţiile care să sprijine ştiinţa datelor, să găzduiască studiul şi să încurajeze profesionalizarea rolului.
Recomandarea CD3: JISC şi alte organizaţii care comandă cercetări originale ar trebui să întreprindă un studiu viitor (sau studii) care să acopere următoarele puncte:
O descriere a rolului jucat de cercetătorii de date şi a valorii contribuţiei pe care o fac la cercetare
Exemple de cariere în ştiinţa datelor
Dezvoltarea unui set de practici care să prezinte bunele practici în ştiinţa datelor.
Recomandarea CD4: Instituţiile relevante (HEFCE şi consiliile de cercetare) ar trebui să ia în considerare stabilirea şi finanţarea unei reţele de instructori calificaţi să ţină cursuri postuniversitare de instruire de scurtă durată cercetătorilor acoperind fundamentele managementului datelor şi astfel construind abilităţile de bază în ştiinţa datelor pentru procesele de cercetare. O parte din consiliile de cercetare au pus bazele în acest sens prin cerinţele referitoare la un plan de date specificat în aplicaţiile pentru granturi.
Recomandarea CD5: Consiliile de cercetare şi alţi finanţatori ai cercetării ar trebui să ia în considerare dacă, drept parte a aplicaţiei pentru un grant şi a procesului de acordare, ar trebui să ceară ca cel puţin un membru al echipei proiectului să fie nominalizat ca cercetătorul de date al proiectului. Această persoană ar trebui să participe la un curs de scurtă durată care să acopere fundamentele ştiinţei şi al managementului datelor. Consiliile de cercetare ar trebui să ia în considerare în ce măsură este necesară acreditarea cursurilor în vigoare şi a dovezii participării la acestea.
2. Recomandările privind dezvoltarea abilităţilor privind datele în bibliotecile de cercetare (BC):
Recomandarea BC1: Comunitatea bibliotecilor de cercetare din Marea Britanie ar trebui să lucreze cu universităţile şi institutele de cercetare pentru a defini adecvat şi pentru a formaliza rolul bibliotecarilor de date, precum şi dezvoltarea unui curriculum care să asigure o rezervă adecvată de bibliotecari instruiţi în gestionarea datelor.
Recomandarea BC2: JISC ar trebui să ia în considerare sprijinirea dezvoltării grupului IDEA – International Data curation Education Action. Acest grup este bine poziţionat pentru a juca un rol consultativ important în dezvoltarea unui curriculum pentru viitorii bibliotecari de date, mai ales cei care vin pe ruta bibliologiei şi ştiinţei informării.
3. Recomandări privind dezvoltarea abilităţilor de lucru cu datele în general (CG):
Recomandarea CG1: Deoarece există deja un număr de jucători activi în zona datelor, există potenţialul de exploatare a sinergiilor în ceea ce priveşte cultivarea abilităţilor legate de date. Este recomandat ca un studiu să acopere acest potenţial privind în special activităţile desfăşurate de UK Data Archive, universităţile sau grupurile de cercetare în cadrul cărora ştiinţa datelor este propulsată, şcolile biblioteconomice, Digital Curation Centre şi IDEA (International Data curation Education Alliance). Studiul ar putea să privească şi planul internaţional la iniţiativele din Statele Unite, Canada şi Australia.
1 Dragulanescu, Nicolae, Chaim Zins, Anthony Debons, Clare Beghtol, Michael Buckland, Charles H. Davis, Gordana Dodig-Crnkovic, Glynn Harmon, Donald H. Kraft, Roberto Poli, Richard P. Smiraglia - Knowledge Map of Information Science: Implications for the Future of the Field , Brazilian Journal of Information Science, Vol.1, No.1, Sao Paolo, 2007
2 Journal of the American Society for Information Science and Technology, John Wiley & Sons, Inc., Volume 53, No.1, January 1, 2002
| Următor > |
|---|
