Joi, 12 August 2010 16:34
Constantinescu Nicolaie
 De curând proiectul european PARSE.Insight a emis un raport care conține parcursul pentru o posibilă infrastructură de date. În conținut este adoptat modelul OAIS iar multe dintre formulări sunt construite după conceptele modelului standard. Astfel, parte din terminologia adoptată de raport este împrumutată direct din standard având aceeași însemnătate.
În ceea ce privește datele, raportul distinge patru roluri distincte: finanțare, cercetare, publicare și stocare/rezervare
Care sunt cerințele pentru o infrastructură necesară datelor rezultate din cercetare?
De fapt este o infrastructură care trebuie să ia în calcul trei factori importanți: prezervarea, reutilizarea datelor și accesul. Raportul face o analiză a necesităților pentru o astfel de infrastructură expunând amenințările la care sunt supuse datele față în față cu posibilele rezolvări:
|
Amenințare
|
Cerințele pentru o soluție
|
|
Este posibil ca utilizatorii să nu înțeleagă utilizarea datelor, de ex. semantica, formatul, procese sau algoritmii implicați
|
Capacitatea de a crea și întreține „informații de reprezentare” (vezi terminologia OAIS) adecvate
|
|
Neîntreținerea hardware-ului vital, a softwareului sau a mediului de sprijin poate face ca informația să devină inaccesibilă
|
Posibilitatea de a partaja informații despre capacitățile hardware și software și a înlocuitoarelor acestora
|
|
Lanțul de evidență se poate rupe și poate interveni incertitudinea originii sau asupra autenticității
|
Capacitatea de a cumula dovezile din diferite surse privind autenticitatea unui obiect digital
|
|
Accesul și restricțiile la utilizare pot face dificilă reutilizarea datelor sau pot să nu fie respectate în viitor
|
Capacitatea de a lucra cu Drepturile Digitale în mod corect într-un mediu în continuă evoluție și schimbare
|
|
Pierderea capacității de a identifica locația datelor
|
Un identificator unic care să fie cu adevărat permanent
|
|
Deținătorul actual al datelor, fie că este o organizație sau un proiect, poate să își înceteze existența în viitor
|
Brokerajul organizațiilor pentru a ține datele și capacitatea de a împacheta informația pentru a transfera informația între organizațiile pregătite pentru prezervarea pe termen lung
|
|
Cei cărora le încredințăm resursele digitale pot să dea greș în misiunea lor
|
Existența unui proces de certificare astfel ca cei interesați să aibă încredere în prezervarea pe termen lung
|
Citeşte mai mult...
|
Vineri, 20 August 2010 22:32
administrator
Stimați colegi,
 Comisia Europeană prin intermediul Grupului de Reflecție („Comitetul Înțelepților”) a lansat o consultare privind stimularea prezentării online a patrimoniului cultural european
Acest grup de reflecție intitulat „Comitetul Înțelepților” i-a fost încredințată misiunea de a face recomandările pentru accelerarea digitizării și a expunerii online a patrimoniului cultural. Comitetul înțelepților dorește să culeagă de la toate părțile interesate (cetăţeni, instituţii culturale, autorităţile publice, companii private, ONG-urile, instituţiile academice) părerile privind procesele de transpunere a operelor culturale în cunoaștere accesibilă online.
Sunteți invitat să participați prin completarea chestionarului online până la data de 30 septembrie.
Mai multe informații la biroul de presă.
Vineri, 27 August 2010 07:39
Constantinescu Nicolaie
 Colegii din Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România desfășoară în perioada 23-27 august 2010, la Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie (CPPI) din Bușteni, un curs-pilot bazat pe Manualul pentru Dezvoltarea Serviciilor de Bibliotecă. Acest instrument de lucru a fost elaborat în sprijinul specialiștilor din biblioteci de Dr. Hermina Anghelescu, Membru de Onoare al Asociaţiei şi Dr. Liviu-Iulian Dediu, Vicepreşedinte al Asociaţiei.
Răsfoind blogul care s-a născut ca instrument suport pentru activitățile de instruire ale ANBPR remarc cu plăcere împumutul tehnicilor de programare neurolingvistică (NLP), cu aplicație pentru „Six thinking hats” - de Bono.
Am speranța că acest debut va iniția și alte linii de instruire utile specialiștilor din domeniul informației de la noi din țară.
|
Luni, 23 August 2010 13:21
Gheorghe Pupeză
Emilia Sinov - Braşov, formator naţional Proiect CDI
Gheorghe Pupeză - Sibiu, formator naţional Proiect CDI
 În România, începând cu anul 2000, prin proiectul bilateral româno-francez lansat de Ministerul Educaţiei şi Ambasada Franţei la Bucureşti, au fost amenajate în mod oficial aproximativ 2000 de Centre de Documentare şi Informare (CDI), în toate judeţele ţării, în şcoli generale şi licee, atât în rural cât şi în urban.
Acestui demers i se mai adaugă altele două: formarea iniţială în sistem universitar a resursei umane ce deserveşte CDI-ul, profesorul documentarist, şi asigurarea legitimităţii CDI-ului şi a meseriei de profesor documentarist, prin completările aduse Legii 128 şi reglementările OMECT Nr.5689/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a CDI şi fişa postului profesorului documentarist.
Ce aduce nou CDI-ul faţă de ruda sa apropiată, biblioteca şcolară ?
1. Forma de organizare a CDI-ului este un important element de noutate. Organizarea spaţiilor după funcţiile sale, accesul liber la documente pentru utilizatori, echipamentul informatic şi audio-video pus la dispoziţie, ambientul plăcut, arhitectura sa modulară şi multifuncţională, toate acestea dau dimensiunea CDI-ului de mediu informaţional în care se formează competenţele infodocumentare ale elevilor.
2. Profesorul documentarist este şi el o noutate; prin formarea sa iniţială, prin misiunile sale, şi mai ales prin poziţia ocupată, cea de cadru didactic. „Auxiliaritatea” bibliotecarului dispare în acest fel, ca şi marginalizarea sa. Mai rămân de schimbat mentalităţile şi atitudinile celorlalţi faţă de noua categorie de personal didactic.
3. Publicul pe care îl deserveşte: elevi, cadre didactice dar şi membri ai comunităţii locale.
Citeşte mai mult...
Joi, 29 Noiembrie 2007 21:07
Roxana Nae
 DIMITRIE A. STURDZA-MICLAUSANU
F amilia Sturdza este originară din Moldova, aflată printre boierii ţării de la începutul secolului al XV-lea, strămoşul ei Baliţa trăia sub Alexandru cel Bun. Sturdza, pârcălab la Hotin, apoi hatman, luptând contra lui Lăpuşneanu, 1555. Dumitru S., mare vornic şi fratele său Bărboi, ucişi de Ştefan Tomşa la 1615. Matei, mare vistiernic 1650. Teodor, mare Spătar al cumnatului său Ghica, în Ţara Românească, 1672. Ilie, mare paharnic, care a fost ales Domn la 1671, dar nu a primit scaunul. Sandu, mare vistiernic şi logofăt în secolul al XVIII-lea.
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL |
