reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

europeana: primii pași

Proiectul Europeana este un proiect care are ca scop dezvoltarea unor servicii de accesare a patrimoniului cultural european digitizat. A apărut la inițiativa din 2005 a președinților Jaques Chirac, Aleksander Kwasniewski, Jose Luis Zapatero și a premierilor Gherhard Scroeder, Silvio Berlusconi și Ferenc Gyurcsany1.

În scrisoarea adresată Președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, se motivează nevoia creării unei „biblioteci digitale europene” care să valorifice “diversitatea și bogăția din bibliotecile europene” în așa fel încât acest patrimoniu „să fie digitizat, disponibil online” pentru a-și „ocupa locul în viitoarele geografii ale cunoașterii”2.

Se recunoaște existența unor proiecte de digitizare a bibliotecilor europene, dar și fragmentarea și lipsa de unitate a acestor proiecte, fiind conștientizată nevoia de a crea o rețea care să susțină aceste eforturi, în încercarea de răspunde provocărilor viitorului.

Primesc adesea de la colegii din țară întrebări referitoare la diverse aspecte ale profesiei noastre.ex


{xtypo_info}Una dintre cele mai recente întrebări este legată de normarea activităților din bibliotecă: „Vă rog să-mi spuneți dacă aveți știință de existența unor reglementări, standarde .... la nivel internațional, care să prevadă o durată medie de timp pentru deservirea unui utilizator într-o secție cu acces liber. Știu că generalizările sunt periculoase, dar aș vrea să știu dacă există macar niște timpi maximi și minimi pentru operațiuni cum ar fi tranzacții de referințe simple sau mai complexe, efectuarea împrumutului, completarea unei fișe etc.”
Atașez un răspuns orientativ bazat pe practicile din SUA fără a pretinde că am epuizat subiectul și invit la dialog pe această temă.{/xtypo_info}

cfl coverNiciun bibliotecar, în acest moment, nu poate să se izoleze de problemele drepturilor de autor. De ce? Pentru că trebuie să înțelegem regimul resurselor pe care le gestionăm. Valoarea lor pentru cititori dar și valoarea acestora pentru autorii lor. Dar există un aspect foarte important pentru care regimul drepturilor de autor trebuie înțeles: cum să încurajăm autorii să îmbrățișeze noi modele de publicare (licențele Creative Commons), mijlocite de tehnologiile digitale. Acesta este marele câștig și trebuie să facem eforturi în a-l însuși.

Toate resursele sunt binevenite în scopul clarificării terminologiei, practicilor și a bunelor uzanțe privind drepturile de autor.
În anul 2010, EIFL punea la dispoziția celor interesați o curriculă online deschisă (http://www.eifl.net/copyright-for-librarians) elaborată în cooperare cu Centrul Berkman pentru Internet și Societate al Harvard.

Resursa poate fi accessată beneficiind de mai multe formate pentru orice dispozitiv de lecturare aveți (doar limba engleză).

Această resursă poate fi accesată online aici: http://cfl.eifl.net/ro/Pagina_principal%C4%83

Prof.univ.dr.ing., dr. marketing Angela Repanovici

Universitatea Transilvania din Brașov
Președinte Secțiunea Cultura Informației, Asociația Bibliotecarilor din România
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.



Perioada pe care o traversăm ne supune la noi provocări. Criza economică nu ne dă speranțe prea mari cu privire la resursele bugetare, suport financiar în dezvoltarea de proiecte sau dezvoltări pe termen lung.


Pe de altă parte comunitatea academică trebuie să își îndeplinească misiunea de a instrui noua generație, de a crea cunoștințe și de a menține cercetarea științifică la nivel competitiv.


Noi serii de doctoranzi au pornit pe drumul cunoașterii, inovării și creației științifice.
Avem și satisfacții: prin efortul colectiv al consorțiului ANELIS plus avem pe o perioadă iarăși acces la baze de date științifice și bibliometrice.
Marea mea dilemă o reprezintă inerția în reacții cu privire la accesul deschis la informații pe de o parte a comunității academice și pe de altă parte a bibliotecilor universitare.

Dragi colegi, 

Aceasta este traducerea în limba română a Functional Requirements for Bibliographic Records = Cerinţe funcţionale pentru înregistrările bibliografice : Raportul final / Grupul de lucru IFLA pentru Cerinţele funcţionale pentru înregistrările bibliografice; Aprobat de către Comitetul Permanent al Secţiunii de Catalogare a IFLA. — Septembrie 1997.

Acest document este efortul următorilor:

Constanţa Dumitrăşconiu – BCU Bucureşti
Victoria Frâncu – BCU Bucureşti
Dan Matei – CIMEC Bucureşti

Mai poate fi găsit și pe siteul CIMEC la: http://www.cimec.ro/Metodologice/Catalogare.htm#RaportFRBR

Este arhivat și pe platforma Kosson la:  default  Raportul FRBR în limba română (1.21 MB 2013-03-18 16:47:38)

Motto: „Închide bibliotecile dacă vrei, dar nu există vreo poartă, vreun lacăt sau vreo închizătoare pe care să o pui libertății minții”,
Woolf, Virginia. A Room of One's Own, fragment de la http://www.goodreads.com/quotes/tag/freedom

 

În fiecare an în prima zi celebrăm intrarea în Domeniul Public a operelor ale căror protecție a expirat. Este un moment de mare bucurie pentru că mai multă cunoaștere și artă are șansa de a fi cunoscută, de a fi remodelată, de a sta la baza unor noi forme de expresie, a unor noi inovații.

 

A împărtăși operele, a lăsa pe ceilalți să le folosească ca pe o treaptă pentru propria dezvoltare și pentru cei de alături, toate constituie o dovadă supremă de iubire, de fapt. Suntem îndemnați și îndemnăm la rândul nostru să iubim: pe Bunul Dumnezeu - adică aproapele, familia, țara, valorile, arta, de fapt toate conducând la izvorul de neegalat al tuturor operelor: libertatea.

Iubirea și libertatea sunt supremele daruri divine, fiind și singurele care vor transforma și ceea ce vor „povesti și arăta” oamenii unii altora.

 

Nimic nu împiedică libertatea creatorului să culeagă fructele operei sale, dar parcă azi, mai mult ca oricând și acesta este forțat să răspundă raționalizând produsul „geniului” (culturii romane), prin căutarea apăsată a răsplatei bănești. Alte modele stau să apară pe măsură ce o criză așa cum este cea pe care o traversăm va conduce la un deznodământ ce va schimba totul.

Mugurii noului sistem de distribuție a creației în Antropocen sunt vizibili deja: Creative Commons, Accesul Deschis, Resurse Educaționale Deschise, Programele cu Sursă Deschisă, Documentele cu Format Deschis și Standardele Deschise. Cei care au înțeles că cel mai de preț lucru este Cunoașterea liber accesibilă consituie tot atâția vectori care vor schimba cu totul perspectiva: Open Knowledge Foundation, Communia Association, etc.

Acesta este setul minim de proprietăți utilizat de cele mai multe proiecte

 

TITLUL (title)
http://purl.org/dc/elements/1.1/title
Definiție: Numele resursei
Comentariu: De regulă, titlul este numele după care o resursă este cunoscută.

 

SUBIECT (subject)
http://purl.org/dc/elements/1.1/subject
Def: Tema resursei
Com: De regulă, tema este fixată prin cuvinte cheie, formulări cheie sau coduri de clasificare. Bunele practici recomandă utilizarea unui vocabular controlat.

Doctorand, Cristina Raluca MAN 

 

Internetul este cel mai recent mediu care facilitează transferul de informaţii, fiind caracterizat prin cel mai rapid ritm de creştere. Dacă în mediul tradiţional utilizarea documentelor a căpătat norme, standarde şi instrucţiuni clare datorită unei experienţe de peste 15 ani de la introducerea tehnologiilor în biblioteci şi alte structuri similare, în mediul virtual situaţia este mult mai complicată, în cazul acesta fiind necesare alte considerente şi abordări, datorate unei complexităţi de factori ce influenţează şi generează instabilitatea informaţiei. Evoluţia tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) îndrumă către reconsiderări permanente în abordarea informaţiei, implicit a calităţii ei.  default  Resursele electronice și bibliotecarul de referințe versus fenomenul Google (219.13 kB)

Rezumat al tezei de doctorat   default  Accesibilizarea informaţiei, imperativ al societăţii cunoaşterii: servicii de bibliotecă destinate persoanelor cu deficienţe de vedere (26.25 kB)

În momentul de faţă accesibilizarea reprezintă nu numai o necesitate stringentă a societăţii ci constituie, în acelaşi timp, o posibilitate reală de dezvoltare a lumii în care trăim. Şi spunem acest lucru deoarece, creând un mediu accesibil tuturor, participăm cu toţii la evenimentele cotidiene, ne implicăm în desfăşurarea lor, căutăm soluţii şi le aplicăm în rezolvarea diferitelor probleme care inevitabil apar într-o lume normală. Aşadar este necesar, dar şi posibil să accesibilizăm spaţii, tehnologii, documente, informaţie, având în vedere 5 perspective:

  • perspectiva socială: pentru persoanele cu dizabilităţi accesibilizarea constituie o oportunitate fără precedent pentru a participa comod şi deplin la activităţile societăţii. Datorită ei dispare orice inconvenient fizic sau informaţional, şi pentru prima dată în istorie persoanele cu dizabilităţi pot exercita aceleaşi sarcini în condiţii similare persoanelor valide. În felul acesta, se creează noi opţiuni de comunicare, de interacţiune şi lucru, care în alte condiţii ar fi fost deosebit de dificil sau chiar imposibil de realizat.
  • aspectul personal: de-a lungul vieţii, fiecare dintre noi ar putea suferi episoade nefericite, momente în care o persoană validă devine persoană cu dizabilităţi şi, chiar dacă adesea aceste momente sunt de scurtă durată, este foarte posibil ca multe persoane, odată cu înaintarea în vârstă, să îşi piardă anumite abilităţi astfel încât să aibă nevoie de produse şi servicii accesibile.
  • aspectul tehnic: în zilele noastre noile tehnologii permit crearea de informaţie accesibilă. Numai dacă s-ar respecta câteva cerinţe, ar fi extrem de la îndemână crearea de informaţie accesibilă fără costuri suplimentare.
  • aspectul financiar: iniţierea unui proiect de accesibilizare nu are de ce să fie mai costisitoare. Şi chiar dacă aşa ar fi, nu este investiţia iniţială cea care determină viabilitatea sau succesul proiectului, ci relaţia dintre cost şi beneficiu.
  • aspectul legal: cu toate că există o clară tendinţă ca toate ţările să dezvolte un cadru legislativ şi norme specifice, actualmente există o mare neconcordanţă între aceste ţări.

Biblioteca Digitală Europeană europeana.eu nu-și propune doar să ofere publicului larg un punct unic de acces la patrimoniul cultural european (vezi și postul anterior), ci și să ofere instituțiilor culturale, industriilor creative și chiar dezvoltatorilor individuali posibilitatea de a reutiliza metadatele pe care le acumulează (de unde și cerința de licențiere Creative Commons CC0 [„No rights reserved”]). Pentru aceasta, va expune aceste metadate sub formă de „date interconectate deschise” [Linked Open Data - LOD]. Semnificativ: sintagma „linked data” a fost propusă în 2006 de Tim Berners-Lee, „inventatorul” webului (vezi celebrele-i principii).

A. Problematica Europeana

A.1. Ce este portalul europeana.eu ?

Biblioteca Digitală Europeană [www.europeana.eu] este deja bine cunoscută lumii intelectuale europene (sper că și publicului larg.)

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.