reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Când ai drum în oraș pleci cu o sumă în buzunar iar când ajungi pe lângă Muzeul Literaturii Române este aproape imposibil să nu ți se ușureze buzunarul cu folos. O lucrare dintre multe alte tipărituri bine mirositoare atrage prin unicitatea și utilitatea sa: manualul de restaurare a cărții vechi și a documentelor grafice.

Interesantă este punctarea unor repere privind evoluția conservării și apariția primelor lucrări în domeniu și foarte interesant este clarificarea relației dintre conservare și restaurare. Este evidențiată o confuzie în jurul a trei concepte principale: prezervare, conservare și restaurare, care inspirat autorul face notificarea că „sunt, pe rând, categorii generale pentru celelalte, parte din sensul general al altuia, sinonime două câte două sau toate trei, sinonime cu conceptul de păstrare etc.” Este interesantă și utilă această analiză terminologică, mai ales când autorul merge mai departe și dovedește că termenii de conservare și prezervare sunt identici iar restul termenilor acestei sfere de activitate (păstrare, întreținere, ocrotire) sunt subordonați, definind activități de detaliu. Am insistat cu acest aspect al lucrării pentru că reușește să clarifice anumite confuzii și separații inutile care pot fi întâlnite și în sfera prezervării digitale. Autorul îndeamnă la folosirea termenului de conservare în privința suportului tradițional. Cât pentru mediul digital, vă îndemn dragi colegi la folosirea termenului de prezervare. Este interesant cum apar mari diferențe de receptare după mediul de operare.

Interesantă este și diferența dintre conservarea materială și conservarea intelectuală însoțită fiind de o diagramă foarte utilă privind activitatea de conservare a arhivei.

Interesant este faptul că la clasificarea arhivelor există o notă privind arhivele tehnice, care adună arhivele de desen, arhivele audio-vizuale și pe cele informatice sub umbrela unui termen generic de arhivă electronică. Nu există descrieri specifice acestora iar prezervarea digitală este în afara sferei acestei lucrări.

Tot cuprinsul acestei importante lucrări are darul de a te îmbogăți cu informație utilă pentru a înțelege cum să abordezi probleme de patologie a cărților și altor tipuri de documente pe formate tradiționale.

Stimați colegi,

Sper că acest an v-a deschis poarta generoasă a oportunităților pentru a găsi cele mai bune căi de a evolua pe plan personal și profesional. Chiar de la începutul acestei luni de iarnă s-a celebrat pentru prima dată ziua Domeniului Public (01.01.10). Atenția pe care acest eveniment a atras-o nu trebuie să ne lase indiferenți, ci ca specialiști ai breslei să înțelegem acest aspect cu totul inedit pe care fiecare an îl aduce pentru utilizatorii noștri: cu fiecare an ce trece, un număr mai mare de opere din patrimoniul cultural și științific ies de sub termenele protecției prin drepturile de autor și intră în domeniul public spre beneficiul nostru, al tuturor. Pentru noi ca și specialiști aceste evoluții nu vin decât să completeze în folosul utilizatorilor peisajul informațional iar șansa pe care operele existente în domeniul public o oferă nu trebuie ignorată, ci exploatată corespunzător prin inițierea unei baze de date cu operele românești care intră în fiecare an în domeniul public.

De câteva zile, a fost pus spre difuzare Manifestul Domeniului Public, ca rezultat al muncii de mai multe luni de zile în anul 2009 a grupului de lucru 6 din cadrul COMMUNIA pe baza unei idei izvorâte la prima conferință organizată de acestă rețea tematică. Textul acestui manifest a fost tradus și în limba română și urmează să apară pe siteul dedicat acestei inițiative: http://publicdomainmanifesto.org la secțiunea traduceri.

COMMUNIA Thematic Network

Pentru mai multe detalii, reproducem mai jos câteva pasaje din descrierea acestei inițiative:

200px-nuvola_apps_edu_languages.svgDin anul 2006 am început să mă ocup de bibliotecile publice din Bihor în cadrul biroului metodic.Tangenţial mai participasem la întâlniri cu bibliotecarii din judeţ dar nu aveam o imagine clară a ceea ce se întâmplă în teritoriu.

Planul de lucru implica desfăşurarea trimestrială a unor întâlniri profesionale în centre zonale, care să permită participarea cât mai multor bibliotecari. În sarcina mea revenea editarea materialului pentru discuţii, organizarea şi agenda întâlnirii, susţinerea prezentării şi a discuţiilor. Alte biblioteci din ţară făceau de mulţi ani astfel de întâlniri dar oricât am căutat pe site-uri sau în reviste nu am găsit nimic care să îmi descrie foarte clar ce trebuia să fac.

Image
  • Recunosc că universul culturii informaţionale se schimbă rapid şi că bibliotecile trebuie să răspundă pozitiv la aceste schimbări pentru a oferi resursele şi serviciile de care au nevoie utilizatorii şi pe care aceştia şi le doresc.

  • Mă voi educa în privinţa culturii informaţionale a utilizatorilor mei şi voi căuta căi de a incorpora ceea ce învăţ în serviciile bibliotecii.

  • Nu voi avea o atitudine defensivă în ceea ce priveşte biblioteca mea, ci voi privi clar situaţia şi vi face o evaluare onestă în ceea ce priveşte ce se poate face.

Practici recomandate de NISO

  NISO – National Information Standards Organisation este o organizaţie de standardizare acreditată de ANSI (American National Standards Institute) care are drept scop identificarea, dezvoltarea, întreţinerea şi publicarea standardelor tehnice pentru gestionarea informaţiei

Am dorit să desprind câteva informaţii interesante din acest ghid pentru a veni în sprijinul celor care doresc o mai bună proiectare şi organizare a colecţiilor digitale pe care le constituie în acest moment.

Stimaţi colegi,
 
Sper că prezentarea instrumentului PLATTER v-a făcut îndeajuns de curioşi să răbdaţi următoarea prezentare ceva mai lungă a unui alt instrument de evaluare foarte important şi el în economia unui depozit digital.
 
DRAMBORA este dezvoltat din cooperarea DCC – Digital Curation Centre şi DPE – DigitalPreservationEurope, constituind rezultatul unei perioade de auditare a unui depozit pilot defăşurate între 2006 şi 2007. Rezultatul s-a concretizat într-o metodologie de autoevaluare, încurajând organizaţiile să conştientizeze pe deplin obiectivele, activităţile şi resursele înainte de a identifica, evalua şi gestiona ririmg0021.jpgscurile în cadrul organizaţiei.

 În cazul DRAMBORA, prelucrarea digitală se caracterizează ca o activitate de evaluare a riscului iar rolul curatorului de date fiind acela de a raţionaliza incertitudinile şi a pericolelor care împiedică operaţiunile de menţinere a autenticităţii şi a inteligibilităţii, transformându-le în riscuri care pot fi gestionate.

  

Instrumentul de planificare a Depozitelor Electronice de Încredere constituie o bază de pornire pentru dezvoltarea scopurilor, obiectivelor şi a ţintelor de performanţă de-a lungul timpului într-o manieră care va contribui la stabilirea bazei de încredere pentru factorii de decizie.

PLATTER nu doreşte să se constituie ca un instrument de auditare şi certificare, ci mai degrabă doreşte că însoţească astfel de instrumente.

powr.pngScopul acestui manual este „de a da sens şi de a da relevanţă curentelor actuale din prezervarea digitală pentru profesioniştii din domeniul informaţiei care au responsabilitatea zilnică de a căuta resurse web”.

Manualul este structurat pe două părţi.

Prima parte se ocupă de resursele web şi face sugestii practice privitor la managementul, capturarea, selecţia, trierea şi prezervarea. Include observaţii privind sistemele de management al conţinutului şi o listă a instrumentelor disponibile pentru captura web.

A doua parte se concentrează pe resursele web din cadrul unei instituţii. Sunt făcute consideraţii asupra Ciclului de Viaţă Informaţional.

Manualul are ca adresabilitate managerii de informaţie, managerii de resurse, webmasterii, specialiştii IT, administratorii de sisteme, managerii de documente şi arhiviştilor.

the_joy_of_computing_small.jpgBucuria de a lucra cu computerele

Planificarea succesului [link]

Acest ghid este dedicat bibliotecarilor suprasolicitaţi şi aduce spre cunoaştere cele mai importante lucruri care privesc cele mai bune practici pentru elaborarea, construirea şi gestionarea tehnologiei computerelor din biblioteca proprie. De fapt, documentul este în sine intitulat „cartea de bucate” a bibliotecarului sau poate mai degrabă „reţetarul” bibliotecarului confruntat cu tehnologia. Consider că este un material foarte, foarte util pentru că şi bibliotecarii români trebuie să ţină pasul şi să înţeleagă faptul că viitorul este în strânsă legătură de folosirea intensivă a tehnicii de calcul. Acest reţetar este rezultatul lucrului colaborativ al peste 235 de bibliotecari din Statele Unite, ceea ce în sine îl face un document de o deosebită importanţă dovedind că acolo unde se doreşte şi este util se poate colabora pentru binele comun al breslei. În fine, numai exemple demne de urmat şi nu de meditat pe marginea lor după reţeta binecunoscută: „uite cum fac alţii” :D.

Reţetarul este organizat pe şase segmente cheie care pot fi abordate individual în funcţie de gradul de interes pe care-l manifestă cititorul:

  • Planificarea şi luarea deciziilor,

  • Comunicare şi parteneriate,

  • Achiziţia şi instalarea tehnologiilor,

  • Întreţinerea şi susţinerea tehnologiei,

  • Reţelistică şi securitate,

  • Inovarea

 

Modelul DSpaceDat fiind faptul că interesul privind depozitele digitale este în continuă creştere şi la noi în ţară vom aduce în atenţie cîteva documente şi iniţiative care reuşesc să dea o dimensiune concretă a ceea ce se întâmplă în acest moment. Pentru a da o perspectivă asupra ce este cuprins sub conceptul de depozite digitale am pornit la un ministudiu care oferă o faţetare corespunzătoare şi lămuritoare prin extragerea definirilor din documentele cu cea mai mare relevanţă.

 

Pentru a pregăti un studiu mai complex care va urma vă propun trecerea în revistă a Modelului Funcţional al OAIS - Open Archival Information System

OAIS este reprezentat mai jos având şase entităţi în legătură cu interfeţele corespunzătoare. Sunt indicate doar marile fluxuri informaţionale. Liniile care conectează entităţile identifică căi de comunicare prin care informaţia circulă bidirecţional

modelul functional oais 500.png

Subcategorii

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.