reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Stimați colegi, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a editat și publicat o colecție de articole intitulată ACCESUL LA INFORMAŢIE ŞI DREPTUL DE AUTOR.
Lucrare cu o foarte bună documentare și redactată cu mare atenție la calitatea resurselor, v-o recomand cu multă căldură spre o lecturare pe îndelete. Felicitări colegilor din Republica Moldova și susținătorilor activității acestora.
Invităm colegii să considere comunitatea noastră ca un mediu de diseminare a activităților lor și îi așteptăm cu multe contribuții valoroase la domeniu. {sharethis}

În continuare punem cuprinsul:

Add a comment

Stimați colegi,

Vorbeam mai devreme despre Digital Object Identifiers. Ar fi foarte util să vedem un alt sistem de identificare permanentă a resurselor electronice care stă chiar la baza DOI. Este vorba despre HANDLE.
Systemul Handle nu este un sistem destinat utilizatorilor și nici nu este un software gata de a fi implementat. Handle este o infrastructură pentru a identifica resurse ale căror informații despre locul unde se află trebuie să fie fie actualizate.
Handle trebuie văzut ca un server care oferă servicii de localizare. Handle a fost dezvoltat de organizația non-profit CNRI (Corporation for National Research Initiatives - http://www.cnri.reston.va.us/). Handle asigură o infrastructură de servicii. Serviciile Handle sunt rulate de federații de utilizatori, biblioteci naționale, laboratoare, universități, centre de calcul, agenții naționale și locale, contractori, corporații și grupuri de cercetare.

Add a comment

DOI este un sistem pentru a identifica unic obiectele de conținut în (atenție, nu din) mediul digital. Un DOI oferă și informații utile despre resursa electronică cum ar fi unde se află pe Internet. DOI este dezvoltat și întreținut de International  DOI Foundation (IDF). IDF a pornit în 1998 iar prima aplicație a intrat în uz în 2000. Numele DOI (pentru că de fapt vorbim de o sintaxă aplicată) sunt gestionate de Agenții de Înregistrare (RAs: DOI Registration Agencies), care au misunea de a oferi serviciile DOI celor interesați. În acest moment sunt 12 agenții. Mecanismul este destul de simplu: Agențiilor de Înregistrare li se plătește taxe de membru din partea solicitanților iar agențiile la rândul lor plătesc operatorului IDF. Pentru conținutul provenit din cercetare (articole științifice, cărți, prezentări la conferințe) sau baze de date de metadate, agenția emitentă este CrossRef-ul. Pentru infrastructurile care gestionează seturi de date agenția emitentă este DataCite.{sharethis}

Add a comment

{jcomments on}{sharethis}Relativ la  biblioteci şi direcţiile  lor de dezvoltare  găsim o foarte largă bază teoretică. În ultimul an afluxul informaţional a fost atât de mare încât e foarte greu de asimilat, asumat    şi aplicat pe plan local .

Teoria reţelelor şi a lucrului în reţea,-“ niciodată să nu vă indoiţi de faptul că o mână de oameni în cunoştintă de cauză şi devotaţi pot schimba lumea; de fapt, numai ei o pot schimba”

Ghidurile de advocacy şi teoriile promovării bibliotecii şi a serviciilor de bibliotecă:“Advocacy este o ştiinţă şi o artă. Advocacy este efortul de a schimba opinii şi de a  influenţa programe şi decizii privind politicile publice”...

Teoriile comunicării eficiente şi a valorilor organizaţionale:„...responsabilitate, comunicare, cooperare, diversitate, excelenţă, inovaţie, integritate, respect, reacţie...”

Recomandări făcute de diferite comitete internaţionale:“ -Bibliotecile să intre în parteneriate în perspectiva întăririi și a dezvoltării bibliotecii și a ofertei sale către public, incluzând relația dintre bibliotecă, cetăţeni și comunitate
-Bibliotecile să gândească parteneriate în sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă.”

Cursuri de servicii de bibliotecă  cu diverse structuri şi abordări.

Teoriile societăţi informaţionale şi ale alfabetizării informaţionale.“Conceptul „societate informațională” ar putea fi definit în mod simplu ca fiind societatea în cadrul căreia majoritatea populației active lucrează în sectorul informațional - fiind implicată în crearea, procesarea, distribuirea și/ sau utilizarea informației...”

Add a comment

Uneori este mai bine să afli mai târziu de anumite produse și servicii după ce vor fi fost mature prin durată și utilizare continuă.
Este în serviciul publicului din 2005. Eforturile au fost îndreptate în direcția creării unui catalog colectiv pentru bibliotecile publice din România.
La baza acestui catalog stă software open-source (TinREAD - mai multe detalii în descrierea extinsă a proiectului). Ceea ce este interesant este faptul că instrumentele de regăsire se mulează pe obișnuința utilizatorului deja formată cu ceea ce renumitele motoare de căutare le oferă. Ba mai mult:

  • Trunchiere, alţi operatori
  • Limbaj formulare căutări
  • Sortare rezultate după mai multe criterii
  • Relevanţă câmp bibliografic
  • Relevanţă poziţie text
  • Relevanţă poziţie termeni de căutat
  • Setări pondere relevanţă câmpuri şi zone bibliografice
  • Setări utilizator pentru zone de aplicare căutare Add a comment

Când ai drum în oraș pleci cu o sumă în buzunar iar când ajungi pe lângă Muzeul Literaturii Române este aproape imposibil să nu ți se ușureze buzunarul cu folos. O lucrare dintre multe alte tipărituri bine mirositoare atrage prin unicitatea și utilitatea sa: manualul de restaurare a cărții vechi și a documentelor grafice.

Interesantă este punctarea unor repere privind evoluția conservării și apariția primelor lucrări în domeniu și foarte interesant este clarificarea relației dintre conservare și restaurare. Este evidențiată o confuzie în jurul a trei concepte principale: prezervare, conservare și restaurare, care inspirat autorul face notificarea că „sunt, pe rând, categorii generale pentru celelalte, parte din sensul general al altuia, sinonime două câte două sau toate trei, sinonime cu conceptul de păstrare etc.” Este interesantă și utilă această analiză terminologică, mai ales când autorul merge mai departe și dovedește că termenii de conservare și prezervare sunt identici iar restul termenilor acestei sfere de activitate (păstrare, întreținere, ocrotire) sunt subordonați, definind activități de detaliu. Am insistat cu acest aspect al lucrării pentru că reușește să clarifice anumite confuzii și separații inutile care pot fi întâlnite și în sfera prezervării digitale. Autorul îndeamnă la folosirea termenului de conservare în privința suportului tradițional. Cât pentru mediul digital, vă îndemn dragi colegi la folosirea termenului de prezervare. Este interesant cum apar mari diferențe de receptare după mediul de operare.

Interesantă este și diferența dintre conservarea materială și conservarea intelectuală însoțită fiind de o diagramă foarte utilă privind activitatea de conservare a arhivei.

Interesant este faptul că la clasificarea arhivelor există o notă privind arhivele tehnice, care adună arhivele de desen, arhivele audio-vizuale și pe cele informatice sub umbrela unui termen generic de arhivă electronică. Nu există descrieri specifice acestora iar prezervarea digitală este în afara sferei acestei lucrări.

Tot cuprinsul acestei importante lucrări are darul de a te îmbogăți cu informație utilă pentru a înțelege cum să abordezi probleme de patologie a cărților și altor tipuri de documente pe formate tradiționale.

Add a comment

Stimați colegi,

Sper că acest an v-a deschis poarta generoasă a oportunităților pentru a găsi cele mai bune căi de a evolua pe plan personal și profesional. Chiar de la începutul acestei luni de iarnă s-a celebrat pentru prima dată ziua Domeniului Public (01.01.10). Atenția pe care acest eveniment a atras-o nu trebuie să ne lase indiferenți, ci ca specialiști ai breslei să înțelegem acest aspect cu totul inedit pe care fiecare an îl aduce pentru utilizatorii noștri: cu fiecare an ce trece, un număr mai mare de opere din patrimoniul cultural și științific ies de sub termenele protecției prin drepturile de autor și intră în domeniul public spre beneficiul nostru, al tuturor. Pentru noi ca și specialiști aceste evoluții nu vin decât să completeze în folosul utilizatorilor peisajul informațional iar șansa pe care operele existente în domeniul public o oferă nu trebuie ignorată, ci exploatată corespunzător prin inițierea unei baze de date cu operele românești care intră în fiecare an în domeniul public.

De câteva zile, a fost pus spre difuzare Manifestul Domeniului Public, ca rezultat al muncii de mai multe luni de zile în anul 2009 a grupului de lucru 6 din cadrul COMMUNIA pe baza unei idei izvorâte la prima conferință organizată de acestă rețea tematică. Textul acestui manifest a fost tradus și în limba română și urmează să apară pe siteul dedicat acestei inițiative: http://publicdomainmanifesto.org la secțiunea traduceri.

COMMUNIA Thematic Network

Pentru mai multe detalii, reproducem mai jos câteva pasaje din descrierea acestei inițiative: Add a comment

200px-nuvola_apps_edu_languages.svgDin anul 2006 am început să mă ocup de bibliotecile publice din Bihor în cadrul biroului metodic.Tangenţial mai participasem la întâlniri cu bibliotecarii din judeţ dar nu aveam o imagine clară a ceea ce se întâmplă în teritoriu.

Planul de lucru implica desfăşurarea trimestrială a unor întâlniri profesionale în centre zonale, care să permită participarea cât mai multor bibliotecari. În sarcina mea revenea editarea materialului pentru discuţii, organizarea şi agenda întâlnirii, susţinerea prezentării şi a discuţiilor. Alte biblioteci din ţară făceau de mulţi ani astfel de întâlniri dar oricât am căutat pe site-uri sau în reviste nu am găsit nimic care să îmi descrie foarte clar ce trebuia să fac.

Add a comment

Image
  • Recunosc că universul culturii informaţionale se schimbă rapid şi că bibliotecile trebuie să răspundă pozitiv la aceste schimbări pentru a oferi resursele şi serviciile de care au nevoie utilizatorii şi pe care aceştia şi le doresc.

  • Mă voi educa în privinţa culturii informaţionale a utilizatorilor mei şi voi căuta căi de a incorpora ceea ce învăţ în serviciile bibliotecii.

  • Nu voi avea o atitudine defensivă în ceea ce priveşte biblioteca mea, ci voi privi clar situaţia şi vi face o evaluare onestă în ceea ce priveşte ce se poate face.

Add a comment

Practici recomandate de NISO

  NISO – National Information Standards Organisation este o organizaţie de standardizare acreditată de ANSI (American National Standards Institute) care are drept scop identificarea, dezvoltarea, întreţinerea şi publicarea standardelor tehnice pentru gestionarea informaţiei

Am dorit să desprind câteva informaţii interesante din acest ghid pentru a veni în sprijinul celor care doresc o mai bună proiectare şi organizare a colecţiilor digitale pe care le constituie în acest moment.

Add a comment

Stimaţi colegi,
 
Sper că prezentarea instrumentului PLATTER v-a făcut îndeajuns de curioşi să răbdaţi următoarea prezentare ceva mai lungă a unui alt instrument de evaluare foarte important şi el în economia unui depozit digital.
 
DRAMBORA este dezvoltat din cooperarea DCC – Digital Curation Centre şi DPE – DigitalPreservationEurope, constituind rezultatul unei perioade de auditare a unui depozit pilot defăşurate între 2006 şi 2007. Rezultatul s-a concretizat într-o metodologie de autoevaluare, încurajând organizaţiile să conştientizeze pe deplin obiectivele, activităţile şi resursele înainte de a identifica, evalua şi gestiona ririmg0021.jpgscurile în cadrul organizaţiei.

 În cazul DRAMBORA, prelucrarea digitală se caracterizează ca o activitate de evaluare a riscului iar rolul curatorului de date fiind acela de a raţionaliza incertitudinile şi a pericolelor care împiedică operaţiunile de menţinere a autenticităţii şi a inteligibilităţii, transformându-le în riscuri care pot fi gestionate.

  
Add a comment

Subcategorii

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.