reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Instrumentul de planificare a Depozitelor Electronice de Încredere constituie o bază de pornire pentru dezvoltarea scopurilor, obiectivelor şi a ţintelor de performanţă de-a lungul timpului într-o manieră care va contribui la stabilirea bazei de încredere pentru factorii de decizie.

PLATTER nu doreşte să se constituie ca un instrument de auditare şi certificare, ci mai degrabă doreşte că însoţească astfel de instrumente.

Add a comment

powr.pngScopul acestui manual este „de a da sens şi de a da relevanţă curentelor actuale din prezervarea digitală pentru profesioniştii din domeniul informaţiei care au responsabilitatea zilnică de a căuta resurse web”.

Manualul este structurat pe două părţi.

Prima parte se ocupă de resursele web şi face sugestii practice privitor la managementul, capturarea, selecţia, trierea şi prezervarea. Include observaţii privind sistemele de management al conţinutului şi o listă a instrumentelor disponibile pentru captura web.

A doua parte se concentrează pe resursele web din cadrul unei instituţii. Sunt făcute consideraţii asupra Ciclului de Viaţă Informaţional.

Manualul are ca adresabilitate managerii de informaţie, managerii de resurse, webmasterii, specialiştii IT, administratorii de sisteme, managerii de documente şi arhiviştilor.

Add a comment

the_joy_of_computing_small.jpgBucuria de a lucra cu computerele

Planificarea succesului [link]

Acest ghid este dedicat bibliotecarilor suprasolicitaţi şi aduce spre cunoaştere cele mai importante lucruri care privesc cele mai bune practici pentru elaborarea, construirea şi gestionarea tehnologiei computerelor din biblioteca proprie. De fapt, documentul este în sine intitulat „cartea de bucate” a bibliotecarului sau poate mai degrabă „reţetarul” bibliotecarului confruntat cu tehnologia. Consider că este un material foarte, foarte util pentru că şi bibliotecarii români trebuie să ţină pasul şi să înţeleagă faptul că viitorul este în strânsă legătură de folosirea intensivă a tehnicii de calcul. Acest reţetar este rezultatul lucrului colaborativ al peste 235 de bibliotecari din Statele Unite, ceea ce în sine îl face un document de o deosebită importanţă dovedind că acolo unde se doreşte şi este util se poate colabora pentru binele comun al breslei. În fine, numai exemple demne de urmat şi nu de meditat pe marginea lor după reţeta binecunoscută: „uite cum fac alţii” :D.

Reţetarul este organizat pe şase segmente cheie care pot fi abordate individual în funcţie de gradul de interes pe care-l manifestă cititorul:

  • Planificarea şi luarea deciziilor,

  • Comunicare şi parteneriate,

  • Achiziţia şi instalarea tehnologiilor,

  • Întreţinerea şi susţinerea tehnologiei,

  • Reţelistică şi securitate,

  • Inovarea

 

Add a comment

Modelul DSpaceDat fiind faptul că interesul privind depozitele digitale este în continuă creştere şi la noi în ţară vom aduce în atenţie cîteva documente şi iniţiative care reuşesc să dea o dimensiune concretă a ceea ce se întâmplă în acest moment. Pentru a da o perspectivă asupra ce este cuprins sub conceptul de depozite digitale am pornit la un ministudiu care oferă o faţetare corespunzătoare şi lămuritoare prin extragerea definirilor din documentele cu cea mai mare relevanţă.

 

Add a comment

Pentru a pregăti un studiu mai complex care va urma vă propun trecerea în revistă a Modelului Funcţional al OAIS - Open Archival Information System

OAIS este reprezentat mai jos având şase entităţi în legătură cu interfeţele corespunzătoare. Sunt indicate doar marile fluxuri informaţionale. Liniile care conectează entităţile identifică căi de comunicare prin care informaţia circulă bidirecţional

modelul functional oais 500.png

Add a comment

iailogo.gif

 

 

Institutul pentru Arhitectura Informaţiei este o organizaţie profesională animată de un grup multi-naţional de profesionişti care pun la dispoziţie propriile resurse în speranţa construirii de punţi către organizaţiile şi disciplinele înrudite. Construirea unei societăţi informaţionale necesită un nou tip de arhitectură focalizată pe structurile digitale ale informaţiei şi pe software mai multe decât pe structurile tradiţionale. Pe măsură ce vom petrece mai mult timp lucrând şi distrându-ne în cadrul acestor spaţii informaţionale comune, oamenii vor avea nevoie şi vor cere sisteme de căutare, navigare şi colaborare mai bune.

Eforturile Institutului pentru Arhitectura Informaţiei se îndreaptă către construirea unei comunităţi internaţionale care să facă legătura între oameni, culturi şi diferitele perspective. În acest moment există peste 1400 de membri din 80 de ţări.

Add a comment

plr.jpgPLR - Public Lending Right – dreptul de împrumut public – are la bază Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere şi de împrumut şi anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale, şi reprezintă o modalitate efectivă şi eficientă de retribuire a scriitorilor, traducătorilor pentru împrumutul cărţilor în bibliotecile publice, dar şi a altor categorii de furnizori de conţinut intelectual (compozitori, fotografi, interpreţi, etc.)
PLR are o contribuţie importantă la cel puţin trei obiective de importanţă majoră:

  • promovarea la scară internaţională a scriitorilor naţionali, prin încurajarea schimbului de date prin schemele PLR constituite în fiecare ţară în parte;
  • prin administraţia eficientă şi efectivă a schemei se măreşte accesul la o cultură cât mai bogată şi mai variată;
  • dezvoltarea şi susţinerea tinerelor talente literare în fiecare ţară, astfel încât şi ţările mici îţi pot promova literatura mai bine la scară internaţională.
Add a comment

Recomandările Grupului Tehnic de Lucru reunit al NISO/ALPSP privind Versiunile unui Articol pentru o Revistă.

Documentul are ca scop indicarea unei căi simple de a descrie versiunile articolelor ştiinţifice, care apar înainte, în timpul şi după publicarea într-o revistă.

Contextul la care răspunde:

  • depozitele doresc să furnizeze înregistrări cu autoritate privind lucrările ieşite din facultate;

  • bibliotecile doresc să ofere „copii corespunzătoare” diferiţilor utilizatori;

  • cititorii doresc să ştie ce a trecut prin procesul de peer review;

  • autorii pot să-şi dorească să-şi actualizeze lucrările şi să se asigure că ultima versiune este folosită.

În septembrie 2005, National Information Standards Organization (NISO) a lansat un parteneriat cu Association of Learned and Professional Society Publishers (ALSP) cu scopul de a strânge experţi din domeniul editării, bibliotecilor, sistemelor de bibliotecă şi reprezentanţi ai comunităţii utilizatorilor pentru a examina problemele asociate cu proliferarea diferitelor versiuni ale articolelor.

Add a comment

elearning_treeofknowledge.jpgSchema de clasificare JITA a fost dezvoltată pornind de la o fuziune a Schemei de Clasificare NewsAgentTopic (gestionată de MikeKeen la Aberystwyth, Marea Britanie până la data de 31 Martie 1998) şi schema de clasificarea RIS (dispărută în acest moment) aparţinând de Review of Information Science concepută iniţial de Donald Soergel (Universitatea din Maryland). JITA reprezintă acronimul conceput din primele litere ale numelor autorilor: Jose Manuel Barrueco Cruz, Imma Subirats Coll, Thomas Krichel şi Antonella De Robbio. Autorii mulţumesc lui Michael Keen, Universitatea din Wales Aberystwyth şi lui Andy Powell, UKOLN pentru permisiunea de a utiliza Schema de Clasificare NewsAgentTopic în dezvoltarea acestei scheme. În plus, autorii sunt recunoscători pentru comentariile făcute de Locarn Dempsey (VP, Cercetare la OCLC) şi Sophie Rigny (Library of Congress).

Add a comment

information.jpg

De ceva vreme mă confrunt cu o problemă care apare din ce în ce mai frecvent la momentul în care un prieten sau un posibil colaborator mă întreabă care-i meseria mea... simplul tu ce meserie ai ?

Am găsit din ce în ce mai greu să explic care-i meseria mea. Răspunsul scurt de specialist în ştiinţele informării produce foarte multă confuzie.

Aş putea răspunde că sunt un fel de bibliotecar, ceea ce ar induce din nou confuzie, aş putea spune că sunt un redactor, aşa cum sunt încadrat în nomenclatorul ocupaţiilor din România. Toate acestea produc confuzie, produc lipsă de temei al unor activităţi pe care le desfăşurăm, produc, de regulă confuzie.

Astfel, e necesar să clarificăm anumite aspecte din capul locului: specialist în ştiinţele informării sună dureros de vag pentru alţi profesionişti din alte domenii, mai mult, nici măcar nu există în nomenclator...

Add a comment

Pentru ca este un instrument util celor care lucreaza cu structurarea informatiei, vom prezenta şi noi ghidul de indexare Lives-Ro, de fapt traducerea şi adaptarea Ghidului de Indexare RAMEAU din cadrul Bibliotecii Naţionale a Franţei.

Cu speranţa că mare parte din bibliotecile româneşti vor prelua acest efort şi-l vor transpune în instrumente informatice de prelucrare, vă supunem atenţiei acest prim pas foarte important.

Ghidul poate fi considerat ca un instrument de lucru pentru constituirea listelor de autoritate de subiecte. Are acoperire enciclopedică şi poate fi considerat ca un limbaj de indexare precoordonat ce se constituie dintr-un vocabular şi o sintaxa specifică

[...]El a fost tradus şi adaptat în limba română după Guide d’indexation RAMEAU, ediţiile 1999 şi 2004, împreună cu Lista de autoritate de vedete de subiect RAMEAU, ediţia 2002, ambele , redactate de Centrul Naţional RAMEAU din cadrul Bibliotecii Naţionale a Franţei.

Activitatea de traducere şi adaptare a acestor documente a constituit unul din principalele obiective ale acordului de colaborare realizat între Ministerul Culturii şi Cultelor, Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Naţională a Franţei, în vederea elaborării unui sistem structurat de regăsire a informaţiei bazat pe un vocabular controlat, în întreaga reţea de biblioteci din România.

Biblioteca Naţională a României, împreună cu Biblioteca Judeţeană „Gh.Asachi” - Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „M.Eminescu” - Iaşi, Biblioteca Judeţeană „O.Goga”-Cluj, Biblioteca Centrală Universitară ”L.Blaga”-Cluj, Biblioteca Judeţeană „I. N.Roman” - Constanţa, Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” - Galaţi, Biblioteca Universităţii Tehnice Timişoara, Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, Biblioteca Militară Naţională, Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), a finalizat proiectul de traducere şi adaptare lansat în urma acordului sus-menţionat.

Image 

Add a comment

Subcategorii

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.