reprezentare logo Kosson

Prezentări

Această secţiune cuprinde diverse prezentări de de produse sau servicii ori proiecte sau orice are impact asupra activităților breslei noastre.
http://arhgenvirt.ro

Instrument informatic pilot destinat Arhivelor Naţionale ale României şi utilizatorilor terţi

Proiect finanțat prin Programul național II, subprogramul Parteneriate 2013 - Proiecte
Colaborative de Cercetare Aplicativă (PCCA 2013)
Cod proiect: PN-II-PT-PCCA-2013-4-0949
Contract de finanţare pentru execuţie proiecte nr. 310/2014

ArhivaGenealogicaVirtuala

Coordonator: Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Arhivistică
Partener: SIVECO ROMANIA S.A.

Scopul principal al proiectului este de a crea pentru prima dată în România o bază de date accesibilă publicului, conținând în format digitizat două colecții genealogice aflate în păstrarea Arhivelor Naționale ale României. Până în prezent, nu a fost dezvoltat niciun proiect similar, care să aibă ca obiect o arhivă genealogică, fie ea publică sau privată, deși interesul publicului (atât din țară cât și din străinătate) față de acest tip de surse este în creștere în ultimii ani, conform datelor furnizate de sălile de studiu ale Arhivelor Naționale la nivel central și local.

Add a comment

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov vă propune o alternativă la modurile tradiționale de acces și explorare a culturii scrise, prin intermediul proiectului iZiLIT – Întâlnire Zilnică cu LITeratura, realizat în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – ANBPR și Uniunea Editorilor din România – UER, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

LogoBibJudBrasoc anbprLogo UERLogo

Proiectul se derulează în perioada 15 iunie – 15 noiembrie 2017 și are drept scop dezvoltarea unei forme inovatoare de promovare și de comunicare a literaturii române contemporane, în rândul tinerilor. Astfel, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, împreună cu partenerii săi ANBPR și UER, va dezvolta o aplicație pentru telefoane mobile, disponibilă gratuit, care va inspira utilizatorul aplicației, în fiecare zi, cu o recomandare de lectură din literatura română contemporană.
Utilizatorul va primi imaginea coperții cărții recomandate, o notă scurtă despre povestea pe care o ascunde, informații sumare despre autor și adresa de twitter sau facebook a autorului, acolo unde aceasta va fi disponibilă. Această particularitate a aplicației va crea oportunitatea și va încuraja inițierea dialogului direct între autori și cititori.

afis Izilit bibjudbrasov anbpr uer 2017

Add a comment

Platforma Culturalia este – în esență – un catalog partajat, așadar stochează metadatele (i.e. fișele descriptive) ale resurselor culturale. În acest catalog pot fi înregistrate – pe lângă fișe descriptive de obiecte tangibile și de entități contextuale (e.g. persoane, locuri, perioade, concepte, evenimente, instituții) – și fișe descriptive de resurse culturale digitale.

Culturalia.ro va reprezintă pandantul național al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu) [1]. Așadar, resursele culturale expuse în Culturalia vor fi expuse (simultan) și în Europeana.

Spre deosebire însă de Europeana, Culturalia va avea și un repozit (unii îi zic „depozit”) pentru obiectele digitale propriu-zise. Prin urmare, resursele culturale digitale vor putea fi stocate (și accesate) astfel:

  • local, pe saitul furnizorului (dacă conexiunea sa la Internet este suficient de largă pentru a permite accederea comodă din exterior a obiectelor digitale voluminoase);
  • local, cu copie de siguranță pe platforma Culturalia;
  • doar pe platforma Culturalia.
Add a comment

Catalogul partajat național (un serviciu public mult întârziat la noi – americanii l-au „inventat” încă din anii ’70 !) ar fi un catalog eclectic, adică reunind atât cataloagele de bibliotecă, cât și cele de muzeu și de arhivă. Ideea e să fie dezvoltat pe baza inovațiile conceptuale și tehnice specifice vremurilor, cu alte cuvinte să fie „state of the art”, deoarece nu ne imaginăm că se vor mai obține fonduri de modernizare în următorii 10 ani. Și dă Doamne să mă înșel !

E important de menționat de la început: catalogul va avea o interfață web atât pentru citire, cât și pentru scriere. Dar platforma va oferi și o interfață programabilă (API, i.e. Application Programming Interface), astfel încât instituțiile care au sisteme informatice locale vor putea să le facă pe acestea să comunice cu catalogul național. Prin urmare vor putea să-și prezerve modul familiar de lucru, chiar dacă (re)utilizează date din catalogul partajat.

În plus, furnizorii de date catalografice vor avea control complet asupra permisiunilor de acces la acestea.

Add a comment

În sfârșit, proiectul E-Cultura are finanțare și e pe cale să fie lansat (i.e. „studiul de fezabilitate” – comandat de Ministerul Culturii – se apropie de finalizare). Se speră ca la începutul lui 2017, proiectul să fie efectiv pornit.

Reamintesc: proiectul este cuprins în „Programul Operațional Competitivitate” (2016-2020), acțiunea 2.3.3: Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură (c. 11 milioane euro) [1].

Obiectivele proiectului (ce va dura 3 ani) sunt:

A. Dezvoltarea unei platforme informatice online de catalog partajat și portal de bibliotecă digitală (culturalia.ro), disponibilă gratuit oricărei instituții culturale, precum și publicului larg. Ea va fi pandantul național al Bibliotecii Culturale Europene (europeana.eu).
B. Expunerea online în Biblioteca Digitală a României (culturalia.ro) și în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu) a peste 650.000 de bunuri culturale (texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte 3D).

Add a comment

În România, sistemul integrat de bibliotecă open source Koha este cunoscut în instituţii de educaţie cum ar fi: Institutul de Matematică din Bucureşti, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti sau reţeaua bibliotecilor şcolare din Braşov.

Biblioteca Universităţii „Dunărea de Jos” (BUDJG) a promovat softul Koha în cadrul mai multor întâlniri profesionale desfăşurate pe plan local şi naţional. Proiectul de implementare a softului Koha la BUDJG a fost iniţiat în septembrie 2015, când, în cadrul unei şedinţe a personalului bibliotecii, a fost propusă migrarea datelor bibliografice din TLIB în Koha. Echipa de proiect s-a constituit pe principiul de voluntariat, din ea făcând parte: şeful de serviciu, patru bibliotecari (din sectoarele dezvoltarea colecţiilor, catalogare-indexare, referinţe şi digitizare) şi inginerul de sistem.

KohaGalatiImplementare2016

Add a comment

Am primit vestea de la domna Sorina Stanca că una din propunerile României pentru competiția LoCloud „Moștenirea mea locală” a câștigat locul doi.
Domnul Bogdan Stanciu, jurnalist, a fost invitat să participe la conferința finală a proiectului LoCloud de la Amersfoort, Olanda din 5 februarie 2016.
Câteva detalii în limba engleză găsiți la acest link către pagina de știri a proiectului LoCloud: http://www.locloud.eu/News/Winners-of-LoCloud-s-My-Local-Heritage-competition

Pentru a vă ațâța curiozitatea, vă voi da câteva detalii despre eroul nostru:

Nume: Dumitru Nistor
Loc: Năsăud
Născut: 1893
Ocupație: țăran, visător, călător, apărător al coloniei germane Tsingtao, prizonier și scriitor.
Armata: Marina Imperială Austro-Ungară, SMS Kaiserin Elisabeth
Descriere: Este prins în Marea Chinei și va fi prizonier în mânăstirea budistă Himeji apoi mutat într-un lagăr pentru prizonierii germani și austrieci de la Aonogahara din Japonia. Își încheie prizonieratul în 1919. Momentul asediului este savuros redat de Dumitru: „Asediul în jurul Tsingtao-ului au durat 41 de zile, au fost lucru cu rușine din partea Japonilor, că atâta timp au mocoșit (pierdut vremea – n.r.) pe lângă un orășel. Au venit asupra lui vreo 60.000 de soldați (…) și încă și englezi ceva 5-6.000, iară noi amărâții, de toți am fost în Tsingtao ceva 5.000, cu pisici cu tot”.

semnatura Nistor Dumitru Jurnal

Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia Add a comment

DigitalCurationCentre

Este prima versiune a unei liste de control pentru evaluarea depozitelor de date. Aceast document a fost întocmit de Angus Whyte și a fost publicată la 28 decembrie 2015 de Centrul pentru Administrare Digital Curation Centre al Universității in Edinburgh. Acest ghid este disponibil de la http://www.dcc.ac.uk/resources/how-guides .

Lista de verificare a fost proiectată pentru a ajuta personalul auxiliar din cercetare din instituțiile de învățământ superior din Marea Britanie pentru a putea informa cercetătorii proprii cu privire la opțiunile de depozitare a datelor. Este destinat și celor care au ca responsabilitate definirea politicilor privind Managementul Datelor de Cercetare (RDM - Research Data Management). Acest document vine în completarea unui altuia intitulat „Cinci pași pentru a decide ce să păstrezi”, publicat de aceeași instituție.

În scopul prezervării și accesului intern al comunității, suplimentar documentului de la sursă, vom stoca și în depozitul intern acest document la următorul link: Where To Keep Research Data Versiunea 1

Add a comment

1. Serviciile de informare și de bibliotecă și Internetul

1.1. Serviciile de informare și de bibliotecă sunt instituții vibrante care conectează oamenii cu resursele de informare locale și globale. Acestea oferă acces la idei și opere creative oferind tuturor bogăția expresiei umane și a diversității culturale.

1.2. Internetul permite indivizilor și comunităților din întreaga lume, fie că sunt în cele mai mici și mai îndepărtate sate, fie în cele mai mari orașe, să beneficieze de tratament echitabil privind accesul la informație pentru a sprijini dezvoltarea personală, educație, creștere culurală, activitate economică, acces la guvernare și alte servicii, precum și o participare informată de cetățeni activi într-o societate democratică. În același timp, Internetul creează oportunități pentru ca toată lumea să-și împărtășească ideile, preocupările și cultura cu întreaga lume.

1.3. Serviciile de informare și de bibliotecă ar trebui să constituie portaluri de bază pentru Internet prin propriile resurse și servicii. Rolul acestora este de a acționa ca puncte de acces care oferă oportunități, îndrumare și suport, ajutând în același timp la depășirea barierelor create de diferențele privind resursele, tehnologia și calificările.

2. Libertatea de acces la informație și libertatea de expresie sunt esențiale pentru egalitate, înțelegere universală și pace.

Astfel, IFLA declară că:

Add a comment

Acest ghid prezintă bibliotecarilor într-un model comparativ cele mai utilizate pachete software (Digital Commons, DSpace, EPrints, Fedora și Islandora), în construcția propriilor depozite digitale.UNESCO-Institutional-Repository-Software-Comparison-Guidelines

Comparația se face pe 12 categorii:

  1. infrastructură,
  2. design și model de interactivitate,
  3. organizarea conținutului și control,
  4. regăsirea conținutului,
  5. instrumente pentru publicarea conținuturilor,
  6. raportare,
  7. multimedia,
  8. interactivitate socială și notificări,
  9. interoperabilitate,
  10. autentificare,
  11. accesibilitate,
  12. prezervare digitală (LOCKSS).
Add a comment

Subcategorii

Prezentări, semnalări, recenzi ale diferitelor opere, materiale, suporturi de curs, etc.

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Ați fost la o conferință unde a fost prezentat un proiect? Vreți să scrieți despre acea prezentare a proiectului? aici este categoria care găzduiește astfel de materiale. Aceasta este categoria prezentărilor de proiecte care s-au făcut în cadrul diverselor evenimente sau în cazul în care prezentarea a mai multor proiecte s-a făcut sincretic într-un singură prezentare.