reprezentare logo Kosson

Proiecte românești

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Platforma Culturalia este – în esență – un catalog partajat, așadar stochează metadatele (i.e. fișele descriptive) ale resurselor culturale. În acest catalog pot fi înregistrate – pe lângă fișe descriptive de obiecte tangibile și de entități contextuale (e.g. persoane, locuri, perioade, concepte, evenimente, instituții) – și fișe descriptive de resurse culturale digitale.

Culturalia.ro va reprezintă pandantul național al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu) [1]. Așadar, resursele culturale expuse în Culturalia vor fi expuse (simultan) și în Europeana.

Spre deosebire însă de Europeana, Culturalia va avea și un repozit (unii îi zic „depozit”) pentru obiectele digitale propriu-zise. Prin urmare, resursele culturale digitale vor putea fi stocate (și accesate) astfel:

  • local, pe saitul furnizorului (dacă conexiunea sa la Internet este suficient de largă pentru a permite accederea comodă din exterior a obiectelor digitale voluminoase);
  • local, cu copie de siguranță pe platforma Culturalia;
  • doar pe platforma Culturalia.
Comment (0) Hits: 652

Catalogul partajat național (un serviciu public mult întârziat la noi – americanii l-au „inventat” încă din anii ’70 !) ar fi un catalog eclectic, adică reunind atât cataloagele de bibliotecă, cât și cele de muzeu și de arhivă. Ideea e să fie dezvoltat pe baza inovațiile conceptuale și tehnice specifice vremurilor, cu alte cuvinte să fie „state of the art”, deoarece nu ne imaginăm că se vor mai obține fonduri de modernizare în următorii 10 ani. Și dă Doamne să mă înșel !

E important de menționat de la început: catalogul va avea o interfață web atât pentru citire, cât și pentru scriere. Dar platforma va oferi și o interfață programabilă (API, i.e. Application Programming Interface), astfel încât instituțiile care au sisteme informatice locale vor putea să le facă pe acestea să comunice cu catalogul național. Prin urmare vor putea să-și prezerve modul familiar de lucru, chiar dacă (re)utilizează date din catalogul partajat.

În plus, furnizorii de date catalografice vor avea control complet asupra permisiunilor de acces la acestea.

Comment (2) Hits: 597

În sfârșit, proiectul E-Cultura are finanțare și e pe cale să fie lansat (i.e. „studiul de fezabilitate” – comandat de Ministerul Culturii – se apropie de finalizare). Se speră ca la începutul lui 2017, proiectul să fie efectiv pornit.

Reamintesc: proiectul este cuprins în „Programul Operațional Competitivitate” (2016-2020), acțiunea 2.3.3: Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură (c. 11 milioane euro) [1].

Obiectivele proiectului (ce va dura 3 ani) sunt:

A. Dezvoltarea unei platforme informatice online de catalog partajat și portal de bibliotecă digitală (culturalia.ro), disponibilă gratuit oricărei instituții culturale, precum și publicului larg. Ea va fi pandantul național al Bibliotecii Culturale Europene (europeana.eu).
B. Expunerea online în Biblioteca Digitală a României (culturalia.ro) și în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu) a peste 650.000 de bunuri culturale (texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte 3D).

Comment (0) Hits: 603

În România, sistemul integrat de bibliotecă open source Koha este cunoscut în instituţii de educaţie cum ar fi: Institutul de Matematică din Bucureşti, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti sau reţeaua bibliotecilor şcolare din Braşov.

Biblioteca Universităţii „Dunărea de Jos” (BUDJG) a promovat softul Koha în cadrul mai multor întâlniri profesionale desfăşurate pe plan local şi naţional. Proiectul de implementare a softului Koha la BUDJG a fost iniţiat în septembrie 2015, când, în cadrul unei şedinţe a personalului bibliotecii, a fost propusă migrarea datelor bibliografice din TLIB în Koha. Echipa de proiect s-a constituit pe principiul de voluntariat, din ea făcând parte: şeful de serviciu, patru bibliotecari (din sectoarele dezvoltarea colecţiilor, catalogare-indexare, referinţe şi digitizare) şi inginerul de sistem.

KohaGalatiImplementare2016

Comment (0) Hits: 1305

 Marţi, 26 noiembrie, începând cu ora 11:00, la Biblioteca Naţională a României a avut loc prezentarea proiectului DReam (Digital Resources – Easy to access and manage)

IMG 7142IMG 7145IMG 7747IMG 7753IMG 7756
 

Iniţiat de Biblioteca Naţională a României şi susţinut financiar de către Fundaţia Orange România, proiectul oferă produse şi servicii accesibilizate persoanelor nevăzătoare şi cu vedere slabă, astfel încât acestea să poată consulta documente şi informaţii, simultan şi neîngrădit, în condiţii egale cu ceilalţi utilizatori ai bibliotecii. Valoarea totală a proiectului este de 105820 RON, iar în urma câştigării programului de finanţare „Lumea prin culoare şi sunet“, Fundaţia Orange finanţează proiectul cu 86470 RON. Proiectul se desfăşoară în perioada aprilie 2013 – aprilie 2014.

Prin proiectul DReam Biblioteca Naţională a României îşi propune:
- să ofere utilizatorilor cu dizabilitãţi vizuale aceleaşi lucrãri pe care le pune la dispoziţia publicului larg, adaptate nevoilor lor de lecturã.
- să faciliteze accesul acestora la domenii variate ale cunoaşterii, navigarea pe Internet, precum şi informarea la timp asupra unor evenimente curente;
- să dezvolte un set de instrumente care să asigure pregătirea de bază a utilizatorilor cu deficienţe de vedere
- să ofere consultanţă instituţiilor culturale care doresc sã îşi accesibilizeze clãdirile, produsele sau serviciile.

Comment (0) Hits: 1615

geospatial logoOrice manual de psihologie a copilului îți va spune că vârsta de 6 ani este una importantă, când un nou univers se deschide în fața sa, provocarea constituind-o felul în care poate face față noilor presiuni sociale și academice. Acesta este momentul în care copilul dovedește autocontrol la școală, când începe să coopereze cu ceilalți și capătă responsabilități. Rămân și urme ale anilor anteriori, încă devine iritat dacă așteaptă foarte mult niște recompense, dar cu toate acestea își dorește să fie tratat de către adulți ca fiind cât mai matur. Însă cea mai interesantă observație ar fi că învață să ridice mâna și nu țipă când are ceva de spus!

Comment (1) Hits: 1754

http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta-work-planurile-de-tragereeHarta este un proiect de conservare digitală a unor materiale cartografice cu valoare istorică (serii de hărți, atlase) demarat de comunitatea geo-spatial.org. Am pornit pe acest drum din pasiune, convinși de importanța specială a acestor hărți vechi, care stau astăzi mărturie a felului în care un teritoriu a evoluat și și-a creat propria identitate. Dorim să publicăm liber aceste materiale, atît sub formă statică (fișiere georeferențiate) cît și prin intermediul unor servicii geospațiale standardizate (WMS, WMS-C). Volumul de muncă este însă imens. De aceea, pentru a scurta timpul în care această informația va ajunge la dispoziția publicului, vă invităm să vă alăturați nouă. Ajutorul comunității se poate concretiza în cîteva direcții: prelucrare (rotire, decupare, îmbunătățire contrast, etc.), documentare (scrierea de metadate), georeferențiere, vectorizare. Pentru a facilita aceste activități ne-am propus să dezvoltăm o serie de instrumente, bazate pe soluții software open source, care să ne permită sincronizarea eforturilor, utilizarea eficientă a timpului și, de ce nu, să asigure o transparență maximă proiectului.

Prima provocare a proiectului eHarta a constituit-o documentarea a aproape 1800 de foi de hartă din seria Planurilor Directoare de Tragere. Răspunsul comunității a fost incredibil, în mai puțin de 10 zile foile de hartă fiind complet documentate. În continuare încercăm să identificăm cele aproximativ 100 de foi de hartă lipsă, urmând ca mai apoi să georeferențiem hărțile și să le publicăm liber pe geo-spatial.org.

Cei interesați de acest proiect pot găsi mai multe detalii la http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta sau pe lista de discutii geo-spatial.org.

{sharethis}

Comment (8) Hits: 6543

Emilia Sinov - Braşov, formator naţional Proiect CDI
Gheorghe Pupeză -  Sibiu, formator naţional Proiect CDI

{sharethis}

CDI SibiuÎn România, începând cu anul 2000, prin proiectul bilateral româno-francez lansat de Ministerul Educaţiei şi Ambasada Franţei la Bucureşti, au fost amenajate în mod oficial aproximativ 2000 de Centre de Documentare şi Informare (CDI), în toate judeţele ţării, în şcoli generale şi licee, atât în rural cât şi în urban.
Acestui demers i se mai adaugă altele două: formarea iniţială în sistem universitar a resursei umane ce deserveşte CDI-ul, profesorul documentarist, şi asigurarea legitimităţii CDI-ului şi a meseriei de profesor documentarist, prin completările aduse Legii 128 şi reglementările OMECT Nr.5689/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a CDI şi fişa postului profesorului documentarist.

Ce aduce nou CDI-ul faţă de ruda sa apropiată, biblioteca şcolară ?
1. Forma de organizare a CDI-ului este un important element de noutate. Organizarea spaţiilor după funcţiile sale, accesul liber la documente pentru utilizatori, echipamentul informatic şi audio-video pus la dispoziţie, ambientul plăcut, arhitectura sa modulară şi multifuncţională, toate acestea dau dimensiunea CDI-ului de mediu informaţional în care se formează competenţele infodocumentare ale elevilor.
2. Profesorul documentarist este şi el o noutate; prin formarea sa iniţială, prin misiunile sale, şi mai ales prin poziţia ocupată, cea de cadru didactic. „Auxiliaritatea” bibliotecarului dispare în acest fel, ca şi marginalizarea sa. Mai rămân de schimbat mentalităţile şi atitudinile celorlalţi faţă de  noua categorie de personal didactic.
3. Publicul pe care îl deserveşte: elevi, cadre didactice dar şi membri ai comunităţii locale.

Comment (2) Hits: 10618

Mă bucur de o colaborare profesională și o amiciție deosebită cu Ane Landoy, șef serviciu departament Art&Humanities din cadrul bibliotecii universității din Bergen, Norvegia. Prietenia și colaborarea noastră a început în 2003 când am dezvoltat primele proiecte internaționale de conversie profesională Leonardo da Vinci.
Căutând parteneri europeni am trimis o scrisoare de intenție la Universitatea din Bergen. Biblioteca de acolo a răspuns. Ane era nu de mult în branșă și cu multă dorință de perfecționare și afirmare. Și așa a început o prietenie deosebită. Nordicii, oameni reci și circumspecți la prima vedere sunt capabili de atâta devotament dacă le câștigi încrederea.

Comment (0) Hits: 9843

rosettafront.jpgPoate că sunt mulţi dintre dumneavoastră care lucrează pentru conservarea memoriei culturale indiferent că aceasta constă din valori de patrimoniu mobile şi imobile, fie că activaţi în domeniul informatic construind platformele de mâine atât de necesare, aveţi la bază un mandat instituţional concret sau poate că desfăşuraţi un proiect sau pur şi simplu din necesitatea de a salva artefacte importante de la distrugere. Dincolo de idei, dincolo de obiective, dincolo de tot ce înseamnă logistica conservării memoriei culturale ar fi foarte interesant dacă am sta doar pentru câteva clipe şi ne-am întreba cu toată sinceritatea de ce tot efortul acesta? Dar mai cu seama un raţional şi sincer până la tăierea răsuflării: Qui bono?

Comment (0) Hits: 9057