Tipărire
Părinte: Prezentări
Categorie: Prezentări documente
Accesări: 9894

Într-adevăr, lucrarea este prima de acest gen în țara noastră și cu atât mai meritoriu că a fost editată. O lucrare care vizează standardele este un exemplu de bună practică în sine și trebuie apropiat cu atenția și respectul care îl impune plus toate marginaliile strânse bine și adăugate la următoarele ediții.

Lucrarea de față are la bază o cercetare întreprinsă într-un proiect de cercetare național finanțat prin PNCDI-II, Programul 4 intitulat RECONEX – Refacerea conexiunilor aplicabile continuității istorice, etnice, economice, culturale, spirituale și a tradițiilor comunitare de grup și de familie, într-o zonă cu discontinuitate de memorie și ștergere de identitate.

Se face o tipologie a standardelor pornindu-se de la binomul standardelor de iure și a celor de facto fiind oferită chiar o tipologie a acestora:

Într-adevăr bun punct de start este aducerea proiectului Minerva în atenție și mă bucur pentru recunoașterea eforturilor internaționale.

Studiul se concentrează pe standardele care stau la baza operațiunilor primare în ceea ce privește gestiunea informației pe baza cărora se construiește conținutul.

Volumul este construit pe trei axe:

  1. Patrimoniul cultural mobil

  2. Patrimoniul cultural imobil

  3. Imagini, audio, video, reconstituiri virtuale 3D, documente

Lucrarea aduce explicații utile privind modul de împărțire a patrimoniului material format din cel imobil, mobil și cel imaterial. De remarcat pentru modelele conceptuale privind bunurile culturale mobile descrierea și explicarea FRBR-ului și a CIDOC-CRM. Chiar FRBR-ul este povestit din punct de vedere istoric și este explicat foarte frumos.

Bineînțeles la standardele de metadate găsiți informații despre Dublin Core și ISBD.

Sunt date informații și despre standardele documentare pentru patrimoniul cultural mobil din România. Chiar este un punct important și folositor pentru înțelegerea cadrului dinamic general.

Patrimoniul cultural imobil este completat cu date privind standardele pentru documentarea siturilor arheologice fiind oferite detaliile CIDOC-ului. Câteva detalii sunt oferite și despre Repertoriul Arheologic Național – RAN, care a fost instituit în anul 2000. În final sunt oferite și câteva standarde documentare pentru patrimoniul construit.

Pentru imagini, audio, video, reconstituiri virtuale 3D, etc este adusă în atenție Carta de la Londra pentru vizualizarea tridimensională în domeniul cercetării și comunicării patrimoniului cultural - http://www.londoncharter.org/

Iar la final există în concluzii o structură foarte interesantă privind o ipotetică construcție a unui „portal semantic bazat pe o ontologie”. Merită citit fie pentru această idee care să sperăm că nu rămâne doar concluzia unei lucrări.