reprezentare logo Kosson

Prezentări

Această secţiune cuprinde diverse prezentări de de produse sau servicii ori proiecte sau orice are impact asupra activităților breslei noastre.

Stimați colegi,

Odată cu lansarea colecției Nostrum Monumentum (http://memoria.kosson.ro) a fost simțită nevoia de a elabora un material care să ajute specialistul în introducerea unor noi resurse digitale fără ajutorul vreunui administrator. Este visul de aur: creștere organică descentralizată ca eforturi. Acest lucru va conduce în schimb la creșterea încrederii și dobândirea de noi abilități.

 

S-a pornit inițial de la ideea de a asigura un material foarte ușor de citit și mai ales ușor de asimilat pentru cele mai importante câmpuri de metadate pe care sistemul colecției digitale îl propune. Zis și făcut! Ceea ce s-a întâmplat mai pe urmă este faptul că ținta inițială avea potențialul de a ajuta și mai mulți specialiști acoperind cât mai multe situații de lucru. Astfel, efortul s-a redimensionat și de la un ghid simpluț am avansat la un manual pentru Dublin Core.

 

Acest manual dorește să acopere elementele de metadate nucleu plus rafinamentele care pot ajuta contribuitorul să introducă cât mai multe detalii relevante pentru a lărgi contextul. Publicarea acestui manual implică niște pași suplimentari și niște bătăi de cap în plus. Pentru a reuși să înțeleg modelul de publicare care ar putea fi urmat am realizat două sondaje pe care vă invit să le parcurgeți.

Add a comment

Vreți să urmăriți traseul banilor publici?
Vreți să citiți Monitorul Oficial online, gratuit?
Vreți să aveți acces la datele Institutului Național de Statistică gratuit?

În prezent accesul la informații de interes public, respectiv informațiile produse și rezultate în urma activităților desfășurate de instituțiile publice, din banii contribuabililor, se face la cererea persoanei interesate.

Existența datelor deschise presupune ca aceste informații să fie publicate online, de către instituțiile publice, din oficiu, în format liber de accesat, reutilizat și redistribuit, iar cetățenii, organizațiile non-guvernamentale, mediul privat sau alte instituții publice să poată prelua informațiile care îi interesează și să le folosească liber, în scopuri comerciale și necomerciale.

Add a comment

Cred că trebuie să ascultăm cu multă atenție ceea ce spune doamna Karen Coyle despre viitorul bibliotecilor, a universului bibliografic și cum ar trebui să schimbăm cadrul de gândire. Asta dacă se dorește o transformare pozitivă în acord cu lucrurile cu care utilizatorul - membru al comunității este obișnuit și de care are nevoie. Este o viziune care nu este unică. Foarte mulți specialiști ai domeniului nostru gândesc la fel, dar se pare că această prezentare reușește să treacă dincolo de „omorâtu' cu powerpointu'”.

Propun să o ascultăm:

{vimeo}53142026{/vimeo}

Add a comment

Afla cine este Omul Potopului
http://www.youtube.com/watch?v=RQJ4S8JWB1Q

 

Dacă ți-a plăcut, votează prezentarea la
http://www.slideshare.net/kosson/the-deluge-man-no-animation-no-sound

Add a comment

Stimați colegi,

La librăria Diverta de la Mall Vitan, București puteți găsi următoarea publicație foarte utilă: Dictionary of Information & Library Management.

Este un instrument de lucru pentru studenți, profesori și practicieni.

Add a comment

{jcomments on}Citind articolul lui Jens Thorhauge, director al Agenției Daneze pentru Biblioteci și Media din revista Scandinavian Public Library Quarterly, numărul 2 din 2010 (http://splq.info/issues/vol43_2/02.htm), am fost curios să văd cum au înțeles specialiștii domeniului din Danemarca să proiecteze un viitor pentru bibliotecile publice.
Pentru că raportul despre care vorbește articolul mi s-a părut foarte util, am găsit cu cale să traduc concluziile și să le împărtășesc cu dumneavoastră.

Bibliotecile publice în societatea cunoașterii este un raport danez privind dezvoltarea strategică a noii biblioteci publice.

Aceste recomandări intră în programul de dezvoltare pentru bibliotecile publice și cele școlare chiar din toamna acestui an (2010).

{sharethis}

 

Add a comment

http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta-work-planurile-de-tragereeHarta este un proiect de conservare digitală a unor materiale cartografice cu valoare istorică (serii de hărți, atlase) demarat de comunitatea geo-spatial.org. Am pornit pe acest drum din pasiune, convinși de importanța specială a acestor hărți vechi, care stau astăzi mărturie a felului în care un teritoriu a evoluat și și-a creat propria identitate. Dorim să publicăm liber aceste materiale, atît sub formă statică (fișiere georeferențiate) cît și prin intermediul unor servicii geospațiale standardizate (WMS, WMS-C). Volumul de muncă este însă imens. De aceea, pentru a scurta timpul în care această informația va ajunge la dispoziția publicului, vă invităm să vă alăturați nouă. Ajutorul comunității se poate concretiza în cîteva direcții: prelucrare (rotire, decupare, îmbunătățire contrast, etc.), documentare (scrierea de metadate), georeferențiere, vectorizare. Pentru a facilita aceste activități ne-am propus să dezvoltăm o serie de instrumente, bazate pe soluții software open source, care să ne permită sincronizarea eforturilor, utilizarea eficientă a timpului și, de ce nu, să asigure o transparență maximă proiectului.

Prima provocare a proiectului eHarta a constituit-o documentarea a aproape 1800 de foi de hartă din seria Planurilor Directoare de Tragere. Răspunsul comunității a fost incredibil, în mai puțin de 10 zile foile de hartă fiind complet documentate. În continuare încercăm să identificăm cele aproximativ 100 de foi de hartă lipsă, urmând ca mai apoi să georeferențiem hărțile și să le publicăm liber pe geo-spatial.org.

Cei interesați de acest proiect pot găsi mai multe detalii la http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta sau pe lista de discutii geo-spatial.org.

{sharethis}

Add a comment

Emilia Sinov - Braşov, formator naţional Proiect CDI
Gheorghe Pupeză -  Sibiu, formator naţional Proiect CDI

{sharethis}

CDI SibiuÎn România, începând cu anul 2000, prin proiectul bilateral româno-francez lansat de Ministerul Educaţiei şi Ambasada Franţei la Bucureşti, au fost amenajate în mod oficial aproximativ 2000 de Centre de Documentare şi Informare (CDI), în toate judeţele ţării, în şcoli generale şi licee, atât în rural cât şi în urban.
Acestui demers i se mai adaugă altele două: formarea iniţială în sistem universitar a resursei umane ce deserveşte CDI-ul, profesorul documentarist, şi asigurarea legitimităţii CDI-ului şi a meseriei de profesor documentarist, prin completările aduse Legii 128 şi reglementările OMECT Nr.5689/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a CDI şi fişa postului profesorului documentarist.

Ce aduce nou CDI-ul faţă de ruda sa apropiată, biblioteca şcolară ?
1. Forma de organizare a CDI-ului este un important element de noutate. Organizarea spaţiilor după funcţiile sale, accesul liber la documente pentru utilizatori, echipamentul informatic şi audio-video pus la dispoziţie, ambientul plăcut, arhitectura sa modulară şi multifuncţională, toate acestea dau dimensiunea CDI-ului de mediu informaţional în care se formează competenţele infodocumentare ale elevilor.
2. Profesorul documentarist este şi el o noutate; prin formarea sa iniţială, prin misiunile sale, şi mai ales prin poziţia ocupată, cea de cadru didactic. „Auxiliaritatea” bibliotecarului dispare în acest fel, ca şi marginalizarea sa. Mai rămân de schimbat mentalităţile şi atitudinile celorlalţi faţă de  noua categorie de personal didactic.
3. Publicul pe care îl deserveşte: elevi, cadre didactice dar şi membri ai comunităţii locale.

Add a comment

Mă bucur de o colaborare profesională și o amiciție deosebită cu Ane Landoy, șef serviciu departament Art&Humanities din cadrul bibliotecii universității din Bergen, Norvegia. Prietenia și colaborarea noastră a început în 2003 când am dezvoltat primele proiecte internaționale de conversie profesională Leonardo da Vinci.
Căutând parteneri europeni am trimis o scrisoare de intenție la Universitatea din Bergen. Biblioteca de acolo a răspuns. Ane era nu de mult în branșă și cu multă dorință de perfecționare și afirmare. Și așa a început o prietenie deosebită. Nordicii, oameni reci și circumspecți la prima vedere sunt capabili de atâta devotament dacă le câștigi încrederea.

Add a comment

Într-adevăr, lucrarea este prima de acest gen în țara noastră și cu atât mai meritoriu că a fost editată. O lucrare care vizează standardele este un exemplu de bună practică în sine și trebuie apropiat cu atenția și respectul care îl impune plus toate marginaliile strânse bine și adăugate la următoarele ediții.

Lucrarea de față are la bază o cercetare întreprinsă într-un proiect de cercetare național finanțat prin PNCDI-II, Programul 4 intitulat RECONEX – Refacerea conexiunilor aplicabile continuității istorice, etnice, economice, culturale, spirituale și a tradițiilor comunitare de grup și de familie, într-o zonă cu discontinuitate de memorie și ștergere de identitate.

Se face o tipologie a standardelor pornindu-se de la binomul standardelor de iure și a celor de facto fiind oferită chiar o tipologie a acestora:

Subcategorii

Prezentări, semnalări, recenzi ale diferitelor opere, materiale, suporturi de curs, etc.

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Ați fost la o conferință unde a fost prezentat un proiect? Vreți să scrieți despre acea prezentare a proiectului? aici este categoria care găzduiește astfel de materiale. Aceasta este categoria prezentărilor de proiecte care s-au făcut în cadrul diverselor evenimente sau în cazul în care prezentarea a mai multor proiecte s-a făcut sincretic într-un singură prezentare.