reprezentare logo Kosson

Prezentări

Această secţiune cuprinde diverse prezentări de de produse sau servicii ori proiecte sau orice are impact asupra activităților breslei noastre.

Vreți să urmăriți traseul banilor publici?
Vreți să citiți Monitorul Oficial online, gratuit?
Vreți să aveți acces la datele Institutului Național de Statistică gratuit?

În prezent accesul la informații de interes public, respectiv informațiile produse și rezultate în urma activităților desfășurate de instituțiile publice, din banii contribuabililor, se face la cererea persoanei interesate.

Existența datelor deschise presupune ca aceste informații să fie publicate online, de către instituțiile publice, din oficiu, în format liber de accesat, reutilizat și redistribuit, iar cetățenii, organizațiile non-guvernamentale, mediul privat sau alte instituții publice să poată prelua informațiile care îi interesează și să le folosească liber, în scopuri comerciale și necomerciale.

Add a comment

Cred că trebuie să ascultăm cu multă atenție ceea ce spune doamna Karen Coyle despre viitorul bibliotecilor, a universului bibliografic și cum ar trebui să schimbăm cadrul de gândire. Asta dacă se dorește o transformare pozitivă în acord cu lucrurile cu care utilizatorul - membru al comunității este obișnuit și de care are nevoie. Este o viziune care nu este unică. Foarte mulți specialiști ai domeniului nostru gândesc la fel, dar se pare că această prezentare reușește să treacă dincolo de „omorâtu' cu powerpointu'”.

Propun să o ascultăm:

{vimeo}53142026{/vimeo}

Add a comment

Afla cine este Omul Potopului
http://www.youtube.com/watch?v=RQJ4S8JWB1Q

 

Dacă ți-a plăcut, votează prezentarea la
http://www.slideshare.net/kosson/the-deluge-man-no-animation-no-sound

Add a comment

Stimați colegi,

La librăria Diverta de la Mall Vitan, București puteți găsi următoarea publicație foarte utilă: Dictionary of Information & Library Management.

Este un instrument de lucru pentru studenți, profesori și practicieni.

Add a comment

{jcomments on}Citind articolul lui Jens Thorhauge, director al Agenției Daneze pentru Biblioteci și Media din revista Scandinavian Public Library Quarterly, numărul 2 din 2010 (http://splq.info/issues/vol43_2/02.htm), am fost curios să văd cum au înțeles specialiștii domeniului din Danemarca să proiecteze un viitor pentru bibliotecile publice.
Pentru că raportul despre care vorbește articolul mi s-a părut foarte util, am găsit cu cale să traduc concluziile și să le împărtășesc cu dumneavoastră.

Bibliotecile publice în societatea cunoașterii este un raport danez privind dezvoltarea strategică a noii biblioteci publice.

Aceste recomandări intră în programul de dezvoltare pentru bibliotecile publice și cele școlare chiar din toamna acestui an (2010).

{sharethis}

 

Add a comment

http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta-work-planurile-de-tragereeHarta este un proiect de conservare digitală a unor materiale cartografice cu valoare istorică (serii de hărți, atlase) demarat de comunitatea geo-spatial.org. Am pornit pe acest drum din pasiune, convinși de importanța specială a acestor hărți vechi, care stau astăzi mărturie a felului în care un teritoriu a evoluat și și-a creat propria identitate. Dorim să publicăm liber aceste materiale, atît sub formă statică (fișiere georeferențiate) cît și prin intermediul unor servicii geospațiale standardizate (WMS, WMS-C). Volumul de muncă este însă imens. De aceea, pentru a scurta timpul în care această informația va ajunge la dispoziția publicului, vă invităm să vă alăturați nouă. Ajutorul comunității se poate concretiza în cîteva direcții: prelucrare (rotire, decupare, îmbunătățire contrast, etc.), documentare (scrierea de metadate), georeferențiere, vectorizare. Pentru a facilita aceste activități ne-am propus să dezvoltăm o serie de instrumente, bazate pe soluții software open source, care să ne permită sincronizarea eforturilor, utilizarea eficientă a timpului și, de ce nu, să asigure o transparență maximă proiectului.

Prima provocare a proiectului eHarta a constituit-o documentarea a aproape 1800 de foi de hartă din seria Planurilor Directoare de Tragere. Răspunsul comunității a fost incredibil, în mai puțin de 10 zile foile de hartă fiind complet documentate. În continuare încercăm să identificăm cele aproximativ 100 de foi de hartă lipsă, urmând ca mai apoi să georeferențiem hărțile și să le publicăm liber pe geo-spatial.org.

Cei interesați de acest proiect pot găsi mai multe detalii la http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta sau pe lista de discutii geo-spatial.org.

{sharethis}

Add a comment

Emilia Sinov - Braşov, formator naţional Proiect CDI
Gheorghe Pupeză -  Sibiu, formator naţional Proiect CDI

{sharethis}

CDI SibiuÎn România, începând cu anul 2000, prin proiectul bilateral româno-francez lansat de Ministerul Educaţiei şi Ambasada Franţei la Bucureşti, au fost amenajate în mod oficial aproximativ 2000 de Centre de Documentare şi Informare (CDI), în toate judeţele ţării, în şcoli generale şi licee, atât în rural cât şi în urban.
Acestui demers i se mai adaugă altele două: formarea iniţială în sistem universitar a resursei umane ce deserveşte CDI-ul, profesorul documentarist, şi asigurarea legitimităţii CDI-ului şi a meseriei de profesor documentarist, prin completările aduse Legii 128 şi reglementările OMECT Nr.5689/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a CDI şi fişa postului profesorului documentarist.

Ce aduce nou CDI-ul faţă de ruda sa apropiată, biblioteca şcolară ?
1. Forma de organizare a CDI-ului este un important element de noutate. Organizarea spaţiilor după funcţiile sale, accesul liber la documente pentru utilizatori, echipamentul informatic şi audio-video pus la dispoziţie, ambientul plăcut, arhitectura sa modulară şi multifuncţională, toate acestea dau dimensiunea CDI-ului de mediu informaţional în care se formează competenţele infodocumentare ale elevilor.
2. Profesorul documentarist este şi el o noutate; prin formarea sa iniţială, prin misiunile sale, şi mai ales prin poziţia ocupată, cea de cadru didactic. „Auxiliaritatea” bibliotecarului dispare în acest fel, ca şi marginalizarea sa. Mai rămân de schimbat mentalităţile şi atitudinile celorlalţi faţă de  noua categorie de personal didactic.
3. Publicul pe care îl deserveşte: elevi, cadre didactice dar şi membri ai comunităţii locale.

Add a comment

Mă bucur de o colaborare profesională și o amiciție deosebită cu Ane Landoy, șef serviciu departament Art&Humanities din cadrul bibliotecii universității din Bergen, Norvegia. Prietenia și colaborarea noastră a început în 2003 când am dezvoltat primele proiecte internaționale de conversie profesională Leonardo da Vinci.
Căutând parteneri europeni am trimis o scrisoare de intenție la Universitatea din Bergen. Biblioteca de acolo a răspuns. Ane era nu de mult în branșă și cu multă dorință de perfecționare și afirmare. Și așa a început o prietenie deosebită. Nordicii, oameni reci și circumspecți la prima vedere sunt capabili de atâta devotament dacă le câștigi încrederea.

Add a comment

Într-adevăr, lucrarea este prima de acest gen în țara noastră și cu atât mai meritoriu că a fost editată. O lucrare care vizează standardele este un exemplu de bună practică în sine și trebuie apropiat cu atenția și respectul care îl impune plus toate marginaliile strânse bine și adăugate la următoarele ediții.

Lucrarea de față are la bază o cercetare întreprinsă într-un proiect de cercetare național finanțat prin PNCDI-II, Programul 4 intitulat RECONEX – Refacerea conexiunilor aplicabile continuității istorice, etnice, economice, culturale, spirituale și a tradițiilor comunitare de grup și de familie, într-o zonă cu discontinuitate de memorie și ștergere de identitate.

Se face o tipologie a standardelor pornindu-se de la binomul standardelor de iure și a celor de facto fiind oferită chiar o tipologie a acestora:

Trebuie spus de la bun început faptul că această lucrare ar trebui parcursă de toți studenții și profesorii care formează viitorii specialiști ai domeniului. De ce? Pentru că este primul material care încheagă un parcurs al bibliotecilor digitale existente ce valorifică conținut cultural și rezultate de cercetare cu scopul de a ajunge să explice cum a luat naștere unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale europene: Europeana.eu

Lucrarea pornește firesc cu definirea bibliotecilor digitale iar autorul reușește să surprindă conceptele descriptive esențiale.

Sunt prezentate rând pe rând o serie de exemple care oferă o imagine de ansamblu a ceea ce poate fi găsit în rețea, de la Proiectul Gutenberg prin World Digital Library, Oxford, Gallica, MIT Open Courseware până la Wikisource. Este meritul acestei lucrări că reușește să orienteze cât de cât cititorul în hățișul resurselor electronice disponibile.

Totuși, vorbim despre proiectul Europeana, care este prezentat cu o cronologie foarte utilă tuturor celor care doresc să reconstituie pașii mînați de ambițiile izvorâte din mândria actorilor implicați. Este foarte plăcut înfățișat schimbul de replici ale personajelor cu funcții de stat, cu scopul de a construi un răspuns în forma unui proiect la o inițiativă privată de anvergură. Pornind de la pasionalul Jean-Noël Jeanneney care ridica cruciada împotriva marii companii ce amenința cu distorsionarea patrimoniului cultural al lumii, lucrarea ajunge pe malurile mai temperate și mai nuanțate ale Europenei.

Într-adevăr valoarea materialului reiese din cronologie, descrierea funcțională sprijinită de imagini cu relevanță, înfățișarea arhitecturii proiectului, modul în care agregatorii funcționează și care este rolul acestora și chiar și anecdotica (chiar să aibă aspect anecdotic?) întâmplare ce a vizat țara noastră la momentul lansării portalului Europena.eu.

Add a comment

Subcategorii

Prezentări, semnalări, recenzi ale diferitelor opere, materiale, suporturi de curs, etc.

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Ați fost la o conferință unde a fost prezentat un proiect? Vreți să scrieți despre acea prezentare a proiectului? aici este categoria care găzduiește astfel de materiale. Aceasta este categoria prezentărilor de proiecte care s-au făcut în cadrul diverselor evenimente sau în cazul în care prezentarea a mai multor proiecte s-a făcut sincretic într-un singură prezentare.