reprezentare logo Kosson

Afiș drepturi de autor. Întalnire Iunie 2016, Bucuresti [ANBPR, APTI, KOSSON]La data de 29 iunie, 2016 s-a dezbătut la Impact Hub reforma drepturilor de autor inițiată la nivel european. Întâlnirea a fost organizată de Asociația pentru tehnologie și internet și Asociația bibliotecarilor și bibliotecilor publice din România și a fost moderată de Bogdan Manolea (APTI).

Tematicile abordate au fost: drepturi auxiliare (ancillary copyright), dreptul la panoramă, blocarea conținutului pe criterii geografice (geoblocking).

Aceste teme sunt cele pentru care Comisia Europeană dorește să găsească o abordare armonizată la nivelul tuturor statelor membre. În acest sens, la data de 15 iunie s-a încheiat o perioadă de strângere a opiniilor tuturor celor interesați de procesul de reformă.

În sprijinul și pentru stimularea dezbaterii mai departe, a fost pregătit un formular care poate fi accesat de aici: Opinie privind reforma drepturilor de autor. Toți cei interesați sunt invitați să-și aducă contribuția.

Drepturi auxiliare - ancillary copyright

Nicolaie Constantinescu, arhitect informațional Kosson.ro a setat cadrul dezbaterii pentru subiectul drepturilor de autor auxiliare. Prezentarea a făcut introducerea subiectului.

Opinii privind drepturile auxiliare (ancillary copyright)

Cătălin Frâncu, fondator Dex Online:
  • S-ar crea un sistem plutocratic constituit din jucătorii
  • Startupurile și inovarea ar fi condamnate.
Dan Matei (Asociația Bibliotecarilor și bibliotecilor publice din România și Institutul pentru patrimoniu național):

Cum s-ar aplica ancillary pentru accesarea conținutului din afara blocului comunitar?

Este pusă problema a ce se va întâmpla cu Europeana, care funcționează folosind mecanismele de referențiere ale conținutului. O altă zonă care trebuie exploată este cea a API-urilor. Se pune întrebarea cum vor fi tratate acestea, linkurile care sunt de fapt rute API.

Florin Grozea, artist și compozitor

Dorește o simplificare și nu adăugarea unor niveluri suplimentare de complexitate. Discuția privind drepturile de autor ar trebui extinsă în România și la firme precum Google Romania, Facebook România. Drepturile auxiliare constituie „o complicare nenecesară”.

Andrei Nicoară, Cancelaria Primului Ministru

Opinia sa este centrată pe trei zone de interes: Zona celor care furnizează conținut; în cazul instituțiilor publice, acestea ar fi libere să renunțe la drepturile auxiliare. Deci, producătorii de conținut nu ar trebui să fie afectați de astfel de drepturi.

Zona celor care au activități de regăsire a informației, a publicării ș.a.m.d. Aceștia vor fi confruntați cu modificări care le va afecta modelul de afaceri.

Zona consumatorului final. Acesta va fi confruntat cu mecanisme de plată pentru acces așa cum deja există deja.

Argumentul pentru astfel de inițiative privind drepturile auxiliare vine și din acceptarea unei realități economice care indică faptul că linkurile au valoare economică. O valoare economică care „trebuie controlată”. Bogdan Manolea (APTI) răspunde acestei idei spunând că publicitatea la afișarea paginii nu va mai fi multă vreme mecanismul principal de generare de venit online.

Liviu Constandache, Asociația pentru promovarea educației deschise

Drepturile de autor introduc deja un nivel de complexitate pentru creatorii de conținut din domeniul educației. A introduce reglementări suplimentare intră în contradicție cu Directiva Uniunii Europene privind educația deschisă în care profesorul este creator de resurse educaționale.

În plus, nu este clar ce se va întâmpla cu mecanismele de generare de linkuri care trimit către un eveniment de interes public, dar care poate să fie sau nu acoperit și cu un conținut.

O altă problemă ar fi atragerea celor interesați către conținut ca aceștia să se confrunte, de fapt cu un paywall.

Ioana Avădanei, Centrul pentru jurnalism independent

Funcții precum „Share” existentă la platforma Facebook, va fi un mecanism de generare de venituri? Acest lucru ar conduce către „o nebunie”.

În dialog cu domnul Mihai Mitrică și Bogdan Manolea s-a punctat un aspect important: vocea redusă a mediului de afaceri din domeniul editorial și faptul că anumite reglementări europene conduc la o aplicare practică care este golită de sens (cazul cookie-urilor).

Întrebarea privind modul în care se face monetizarea „share-ului” este ridicată din nou și din nou este menționat faptul că un astfel de lucru ar fi o complicare.

Cazul cercetării științifice este adus în lumină pentru a fi explorat dacă rămâne în zona de excepții sau va fi supus acelorași reglementări.

În cazul activității de presă, însăși activitatea presupune introducerea de linkuri către sursele de informare primare iar acestea, în noul model, va introduce costuri suplimentare de producție.

Bogdan Manolea, Asociația pentru tehnologie și internet

Aduce în prim plan poziția editurilor care argumentează că investiția în crearea de conținut este mare. În același timp cei care agregă conținut trag doar un folos din acest proces.

Ioana Crihana, Asociația bibliotecarilor și bibliotecilor publice din România

Aduce în lumină necesitățile de lucru a celor care își desfășoară activitatea în domeniul academic; studenți care își pregătesc materialele de cercetare care au nevoie de acces la resurse.

Răzvan Câșmoiu, Direcţia Expertize, Constatări, Economic şi Organizare a Oficiului român pentru drepturile de autor.

ORDA nu a fost solitată să emită o poziție pe problematica reformei drepturilor de autor.

În România drepturile de autor reglementează suficient și nu ar fi nevoie de drepturi auxiliare. Linkul este un mod de acces. Trebuie să se facă o distincție clară între referințele către conținut și reutilizarea acestuia.

ORDA nu se autosesizează în privința unor consultări precum cea existentă la nivel european. ORDA poate fi solicitată să expună o poziție la cererea Ministerului culturii, de exemplu.

Ruxandra Moașa Nazare, Biblioteca Județeană Brașov

Introducerea unor drepturi auxiliare ar crea inegalități între creatorii de conținut și între consumatorii de conținut. În plus, referințele ar trebui considerate ca avantaje pentru creatorii de conținut pentru că aceștia sunt considerați ca surse de autoritate.

Matei Vasile, Asociația pentru tehnologie și internet

Acest nou tip de drepturi de autor ar compromite excepția privind dreptul de a cita.

Vincent Bonnet, Director EBLIDA - European Bureau of Library, Information and Documentation Associations

Reprezentantul EBLIDA își exprimă îngrijorarea privind politizarea discuțiilor privind reforma drepturilor de autor la nivel european, fapt ce va conduce la o luptă pentru puterea de a influiența rezultatele.

Crearea de noi drepturi de autor auxiliare (neighbouring rights) nu este benefică pentru utilizatorii bibliotecilor. Este punctat faptul că mai întâi de a avea o modificarea a directivei, va exista o schiță (un draft), pe care statele membre vor putea comenta și apoi o procedură a Parlamentului European, care poate fi influiențată dacă există colaborare și un efort comun al tuturo celor interesați.

Marcin Olender, Google

Există ingrijorarea că drepturile auxiliare deja ar în pachetul de modificări, care va fi supus atenției pe 21 septembrie (2016). De fapt aceste inițiative vin din necesitatea actorilor din presă pentru a găsi noi surse de venituri în contextul în care cele actuale sunt în cădere liberă. A fost oferită perspectiva exprimată de reprezentantul unei companii concurentă lui Google din Cehia, care vedea introducerea drepturilor auxiliare ca pe o pedeapsă aplicată celor care au investit în dezvoltarea de intrumente pentru regăsirea informației.

Linkul este perfect legal atâta vreme cât nu menționezi la ce se leagă. Acesta este un alt argument adus în dezbatere.

Lungu Alexandru, Copy-me

Aduce perspectiva editorilor de presă, care caută drepturile auxiliare pentru a-și susține activitățile investigative. Mai este exprimată opinia și că activitatea de presă este una care pierde continuu din momentul în care sursele de informare s-au diversificat și nu din perioada începutului noului secol odată cu dezvoltarea Internetului.

Mihai Mitrică, Asociația editorilor din România

Argumentează faptul că există o pierdere în sistemul editorial și pentru că acest fenomen se întâmplă, în Germania s-a căutat o soluție de mijloc.

Libertatea de a face instantanee - freedom of panorama

Andrei Cipu, Wikipedia România, a introdus subiectul libertății de a face instantanee cu obiective din spațiul public (prezentarea).

Libertatea de a lua instantanee este tratată diferit de la țară la țară iar în România este permisă o astfel de libertate cu mențiunea ca utilizarea să nu fie comercială sau dacă nu este subiectul principal.

În țara noastră se aplică Legea drepturilor de autor care dă drept de autor pe perioada vieții plus 70 de ani după. Excepțiile spun că se poate folosi imaginea în scopuri necomerciale sau dacă obiectivul nu reprezintă subiectul principal.

Opinii privind libertatea de a face instantanee cu obiective din spațiul public (freedom of panorama)

Dan Matei, INP

A expus un caz de folosire a imaginii clădirii Parlamentului European care nu a putut fi folosită pentru a ilustra materiale chiar despre această instituție. Verificând informația se poate observa că în Wikipedia nu poate fi găsită imaginea Parlamentului. La o căutare mai atentă imagini ale clădirii vor fi găsite reprezentări la Wikimedia Commons accesând categoria dedicată.

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.ro

Se pune problema imaginilor satelitare și a celor „bird eye”. Bogdan Manolea (APTI) explică faptul că imaginile „bird eye” se supun legislației.

Popescu Mario-Cezar, Asociația culturală atelierele albe

Indică o posibilă soluție prin cedarea drepturilor la momentul semnării contractului de realizare a operei arhitecturale.

Liviu Constandache, Asociația pentru promovarea educației deschise

Se pune întrebarea dacă clădirile aflate în spații publice nu ar trebui să poarte indicații privind regimul protecției prin drepturile de autor cărora le sunt supuse. Bogdan Manolea (APTI) răspunde că indiferent de intenție, cetățenii trebuie să cunoască și să respecte legislația în vigoare.

Cătălin Frâncu, fondator Dex Online:

Se pune problema dacă nu ar trebui ca cei care argumentează pentru modificarea și extinderea termenelor de protecție prin drepturi să fie puși în a explica cum va beneficia întreaga societate de pe urma acestor extinderi.

Operele construite în domeniul public, trebuie să aparțină domeniului public.

Răzvan Câșmoiu, Direcţia Expertize, Constatări, Economic şi Organizare a Oficiului român pentru drepturile de autor.

Pune cazul unui tânăr artist care expune o creați în parcul unui oraș și care nu ar dori să-i fie replicată opera făcându-se profit din această activitate.

Andrei Nicoară, Cancelaria Primului Ministru

Pentru că a fost adus în dezbatere cazul în care o clădire a fost edificată într-o perioadă în care drepturile de autor aveau o anumită acoperire și interpretare, nu este corect a se aplica mai târziu o reinterpretare și aploi o aplicare retroactivă.

Ioana Avădanei, Centrul pentru jurnalism independent

Este ridicat cazul reperelor vizuale ale unui oraș (landmarks), care sunt utile promovării urbei în diferite contexte. Cum pot fi tratate aceste necesități reprezntă o provocare în privința punerii în aplicare a legii.

Mihaela Drăgan, avocat

Legea în România are prevederi clare care extinde protecția în cazul reproducerilor unei opere doar atunci când se intenționează comercializarea acestora. În replică Ioana Avădanei, a expus ipoteticul caz al fotografierii unei clădiri care face parte dintr-o anchetă jurnalistică publicată într-o tipăritură cu tiraj. În acest caz, se pune în acțiune „speranța legitimă”, un echivalent al „fair use-ului” (bunului simț din jurisprudența anglo-saxonă), care ar permite activitatea mai sus amintită sau se poate invoca excepția de neconstituționalitate.

Dan Matei, INP

În contextul aplicării legii noastre a drepturilor de autor, toate televiziunile care filmează clădirile pot fi considerate că se încadrează unei infracțiuni.

Marcin Olender, Google

Chiar dacă serviciile Google fac uz și de imagini ale clădirilor, încă nu există plângeri împotriva acestei practici.

Contextul bibliotecilor

Vincent Bonnet, Director EBLIDA - European Bureau of Library, Information and Documentation Associations

Vincent a adus experiența EBLIDA în monitorizarea și dezvoltarea drepturilor de autor în țările în care activează membrii asociați.

În ciuda intervenției la nivel european aspectul aplicării drepturilor de autor este unul fragmentar. A fost evocat și cadrul european care a influiențat bibliotecile:

  • 1992 - Prima directivă: Rental and lending rights
  • 1996 - Directiva dedicată bazelor de date
  • 2001 - Directiva InfoSoc (având 21 de excepții)
  • 2012 - Directiva privind operele orfane

EBLIDA este preocupată pentru a introduce o excepție privind exploatarea textelor și a datelor (text and data mining). Singura țară care are o astfel de excepție deja este Marea Britanie.

Un alt interes al EBLIDA este cel manifestat pentru excepția ce permite prezervarea resurselor (52c în Directiva Infosoc). Domnul Bonnet a mai menționat că se poate face împrumut al cărților electronice în contextul actualei directive cu mențiunea ca autorul să fie remunerat.

Excepțiile din directiva Infosoc invită la o armonizare a cadrului european. EBLIDA face eforturi pentru a se asigura că diferitele termene contractuale nu anulează efectul excepțiilor.

Dragoș Neagu, Președinte Asociația bibliotecarilor și bibliotecile publice din România

Este menționat faptul că există o lungă negociere privind plata taxei pentru împrumut (negocieri în 2002, 2012 și 2016 - aprilie). Dacă s-ar urma cursul pentru plata unor astfel de taxe, ar avea impact asupra exercițiului bugetar asupra a 2673 de biblioteci. În alte state există instituții care au ca activitate colectarea și transferul către organismele de gestiune colectivă, în România nu există.

O altă realitate este accea a migrării utilizatorilor bibliotecilor școlare, care dispar din lipsă de investiții, către bibliotecile publice pentru a acoperi nevoile de studiu. Este propusă o abordare a stabilirii măsurilor de plată în funcție de utilizatori, nu de biblioteci. Pentru că nu există o instituție stabilită la nivel național care să gestioneze plățile, bibliotecile ar trebui să facă plățile pentru împrumut din fondul de cheltuieli materiale. Acești bani ar fi deduși din achiziții, ceea ce ar conduce la venituri mult mai reduse pentru edituri. Problematica are și un aspect al tipului de bibliotecă care va trebui să plătească taxele. Din cele 2673 de biblioteci, aproape 300 au personalitate juridică, restul sunt biblioteci comunale.

Modificarea propusă pentru plata unei taxe la împrumit implică aspecte logistice și de coordonare cu organismele de gestiune colectivă pentru care în acest moment nu există soluții.

Nicoleta Rahme, Biblioteca Națională a României

Modificările legii în sensul introducerii unei taxe pe împrumut trebuie să se facă în baza unei politici culturale la nivel național pentru a contracara dezechilibre care ar dezavantaja cultura națională. În plus, nu există un document care să analizeze impactul bugetar.

Blocarea conținutului după criterii de teritoriu - Geoblocking

Valentina Pavel, Asociația pentru tehnologie și internet a introdus subiectul geoblocking-ului (prezentarea)

Geoblocking-ul înseamnă blocarea accesului la conținutul web după criterii de teritorialitate. Accesul este permis la site-uri dar comercializarea și distribuirea în afara granițelor este împiedicată, fiind preferată de cele mai multe ori redirecționarea către mediile de distribuție locale.

Geoblockingul este cel mai des observat în cazul furnizorilor de conținut video, dar nu se referă doar la acest tip de resurse, ci și la site-uri de comerț online care restricționează accesul. 63% dintre site-urile supuse unui sondaj întreprins de Comisia Europeană, indică această practică.

Efectele geoblockingului sunt limitarea accesului la cultură, limitarea plajelor de audiență, forțarea accesului prin mecanisme la limita legii și imposibilitatea de a realiza o piață unică pentru economia digitală.

O inițiativă notabilă pentru contracararea geoblocking-ului este endgeoblocking.eu/

Andrei Nicoară, Cancelaria Primului Ministru

Privind eludarea mijloacelor de geolocare prin folosirea diferitelor servicii de anonimizare sau routare, contravine termenilor și condițiilor de utilizarea a site-urilor care pun la dispoziție conținut. În cazul României, CNA-ul ar putea avea un cuvânt de spus în acest sens.

Un efect al eliminării geoblocării ar fi uniformizarea prețurilor pentru servicii la nivelul blocului european iar prețul de acces va fi raportat la piața vestică.

Valentina Pavel, APTI

Se dorește realizarea portabilității unui abonament la un serviciu de streaming pentru cazul în care utilizatorul se deplasează în alte țări. Dar acest lucru complică problematica privind viața privată.

Discuții generale

Dan Matei, Institutul național al patrimoniului

Operele aflate în domeniul public, să rămână în domeniul public și la momentul digitizării. Ar fi utilă o diferențiere între fotografia artistică și cea de reproducere a unei opere.

Ruxandra Moașa Nazare, Biblioteca Județeană Brașov

În cazul bibliotecilor digitale, ar trebui să primeze interesul legat de prezervare și nu cel al drepturilor de autor.

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found
Powered by Komento