reprezentare logo Kosson

Politici și Promovare

Toate eforturile de lungă durată au la bază un nivel al încrederii și consensului între persoanele și organizațiile implicate. Acestea sunt politici și instrumente de promovare care trebuie evidențiate și din care să putem învăța.

scannerLaBibliotecaMunBucurestiComisia Europeană tocmai a publicat un raport privind implementarea Recomandării din 711 din 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și prezervarea digitală. Dacă vă mai aduceți aminte a fost și o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii - http://www.kosson.ro/evenimente/47-interne/446-scrisoare-deschisa-digitizare-material-cultural-europeana care a fost semnată de mulți membri ai comunității Kosson, dar și de membri ai societății civile alta decât breasla specialiștilor din științele informării din România.

Raportul se bazează pe primul set de rapoarte trimise la finalul anului trecut (2013 - Raportul României aici https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/ro-progress-report-2011-2013) și începutul acestui an. Acestea au venit ca răspuns la solicitarea făcută de Recomandare ca statele membre să raporteze din doi în doi ani progresul. Informațiile oferite de acest raport au ca sursă și sondajul făcut de proiectul ENUMERATE publicat la începutul acestui an.
În 2012 Consiliul Europei concluziona că materialul digitizat constituie o resursă importantă pentru industriile creative: 4% din PIB-ul Europei.
Sunt recunoscute tăierile bugetare prin care au trecut instituțiile de cultură, fiind afectată astfel și digitizarea.
În ceea ce privește finanțarea sunt date exemplele Italiei care finanțează digitizarea din taxele pe venit sau cel al Regatului Marii Britanii care susține efortul din fondurile loteriei. În afară de aceste cazuri mai sunt evidențiate parteneriate public private (Google și ProQuest), dar cele mai multe modele implică folosirea de fonduri structurale.

Ca modele de lucru este evidențiat cel al stabilirii de centre la nivel național iar altă alternativă este cea de colaborare în cadrul proiectelor și rețelelor europene.

Raportul reamintește termenul limită (29 octombrie 2014) de transpunere în legislația națională a Directivei privind Operele Orfane.

Europeana a reușit să atingă ținta cantitativă (septembrie 2014, 33 de milioane), dar regretul exprimat ăn text este cel pentru lipsa marilor opere. În ceea ce privește România suntem considerați a fi abia la început de drum (partea de agregare), având o contribuție deocamdată modestă. Din nefericire, subfinanțarea și lipsa de coerență în ceea ce privește aplicarea deciziilor luate în 2008 cu privire la crearea unei Biblioteci Digitale a României au implicații în ceea ce privește vizibilitatea externă.

Ceea ce se poate concluziona este faptul că într-un context de recesiune extinsă, soluțiile găsite pentru a digitiza operele Europei prezintă un aspect fragmentat și puternic localizat în funcție de contextul politicilor locale. Singurul liant ar fi cooperarea în cadrul proiectelor și accesarea fondurilor europene.
Acest raport se leagă foarte bine cu eliminarea unei alte bariere în ceea ce privește digitizarea. Astfel, pe 11 septembrie, Curtea Europeană de Justiție (Universitatea Tehnică din Darmstadt versus Eugen Ulmer) a decis că digitizarea colecțiilor bibliotecilor se poate face fără acordul organismelor deținătoare a drepturilor de autor. Consultarea materialelor digitizate se poate face doar in situ iar dacă utilizatorul dorește să copieze pe un mediu de stocare sau să tipărească, doar atunci trebuie să existe o compensare.
Rezolvarea acestui caz cu această soluție favorizează dezvoltarea de către biblioteci a unui mediu de informare digital intern foarte bogat prin digitizarea propriilor colecții ceea ce ar conduce la o mai bună orientare a cititorului către operele de interes. Ceea ce nu este clar în decizia Curții este dacă poți accesa in situ de pe propriul dispozitiv electronic colecția digitizată.
http://www.ip-watch.org/2014/09/11/libraries-may-be-permitted-to-digitise-books-without-copyright-owners-consent-eu-high-court-rules/
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=157511&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=289323

Pentru a ține o evidență pentru viitor am găsit că este relevant să traducem și să punem în continuare raportarea României de anul trecut (31 octombrie 2013) făcută de domnul Dan Matei de la Institutul Național al Patrimoniului. Structura chestionarului urmărește conținutul Recomandării din 27 octombrie 2011.

Add a comment