reprezentare logo Kosson

scannerLaBibliotecaMunBucurestiComisia Europeană tocmai a publicat un raport privind implementarea Recomandării din 711 din 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și prezervarea digitală. Dacă vă mai aduceți aminte a fost și o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii - http://www.kosson.ro/evenimente/47-interne/446-scrisoare-deschisa-digitizare-material-cultural-europeana care a fost semnată de mulți membri ai comunității Kosson, dar și de membri ai societății civile alta decât breasla specialiștilor din științele informării din România.

Raportul se bazează pe primul set de rapoarte trimise la finalul anului trecut (2013 - Raportul României aici https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/ro-progress-report-2011-2013) și începutul acestui an. Acestea au venit ca răspuns la solicitarea făcută de Recomandare ca statele membre să raporteze din doi în doi ani progresul. Informațiile oferite de acest raport au ca sursă și sondajul făcut de proiectul ENUMERATE publicat la începutul acestui an.
În 2012 Consiliul Europei concluziona că materialul digitizat constituie o resursă importantă pentru industriile creative: 4% din PIB-ul Europei.
Sunt recunoscute tăierile bugetare prin care au trecut instituțiile de cultură, fiind afectată astfel și digitizarea.
În ceea ce privește finanțarea sunt date exemplele Italiei care finanțează digitizarea din taxele pe venit sau cel al Regatului Marii Britanii care susține efortul din fondurile loteriei. În afară de aceste cazuri mai sunt evidențiate parteneriate public private (Google și ProQuest), dar cele mai multe modele implică folosirea de fonduri structurale.

Ca modele de lucru este evidențiat cel al stabilirii de centre la nivel național iar altă alternativă este cea de colaborare în cadrul proiectelor și rețelelor europene.

Raportul reamintește termenul limită (29 octombrie 2014) de transpunere în legislația națională a Directivei privind Operele Orfane.

Europeana a reușit să atingă ținta cantitativă (septembrie 2014, 33 de milioane), dar regretul exprimat ăn text este cel pentru lipsa marilor opere. În ceea ce privește România suntem considerați a fi abia la început de drum (partea de agregare), având o contribuție deocamdată modestă. Din nefericire, subfinanțarea și lipsa de coerență în ceea ce privește aplicarea deciziilor luate în 2008 cu privire la crearea unei Biblioteci Digitale a României au implicații în ceea ce privește vizibilitatea externă.

Ceea ce se poate concluziona este faptul că într-un context de recesiune extinsă, soluțiile găsite pentru a digitiza operele Europei prezintă un aspect fragmentat și puternic localizat în funcție de contextul politicilor locale. Singurul liant ar fi cooperarea în cadrul proiectelor și accesarea fondurilor europene.
Acest raport se leagă foarte bine cu eliminarea unei alte bariere în ceea ce privește digitizarea. Astfel, pe 11 septembrie, Curtea Europeană de Justiție (Universitatea Tehnică din Darmstadt versus Eugen Ulmer) a decis că digitizarea colecțiilor bibliotecilor se poate face fără acordul organismelor deținătoare a drepturilor de autor. Consultarea materialelor digitizate se poate face doar in situ iar dacă utilizatorul dorește să copieze pe un mediu de stocare sau să tipărească, doar atunci trebuie să existe o compensare.
Rezolvarea acestui caz cu această soluție favorizează dezvoltarea de către biblioteci a unui mediu de informare digital intern foarte bogat prin digitizarea propriilor colecții ceea ce ar conduce la o mai bună orientare a cititorului către operele de interes. Ceea ce nu este clar în decizia Curții este dacă poți accesa in situ de pe propriul dispozitiv electronic colecția digitizată.
http://www.ip-watch.org/2014/09/11/libraries-may-be-permitted-to-digitise-books-without-copyright-owners-consent-eu-high-court-rules/
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=157511&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=289323

Pentru a ține o evidență pentru viitor am găsit că este relevant să traducem și să punem în continuare raportarea României de anul trecut (31 octombrie 2013) făcută de domnul Dan Matei de la Institutul Național al Patrimoniului. Structura chestionarului urmărește conținutul Recomandării din 27 octombrie 2011.

Există vreo schemă de planificare, coordonare și monitorizare a digitizării operelor culturale?
Nu chiar. Oficial există o Comisie Națională pentru coordonare a digitizării, dar aceasta nu este activă.

A stabilit țara dumneavoastră vreo țintă cantitativă pentru digitizarea operelor culturale?
Nu, în afară de cele stabilite prin Recomandarea Comisiei C(2011) 7579.

A stabilit țara dumneavoastră niște ținte de calitate pentru digitizarea operelor culturale?
Nu.

Există vreo instituție de cultură din țara dumneavoastră care să fi intrat într-un Parteneriat Public Privat (incluzând și parteneriate non-UE) privind digitizarea sau pentru înlesnirea accesului la patrimoniul cultural digital?
Nu, din câte cunosc.

A adoptat țara dumneavoastră legislație privind PPP (ex. beneficii fiscale, prevederi privind achizițiile publice) sau astfel de legislație este în proces de pregătire? Da. Legea „veche” (178/2010):
http://www.parteneriatpublicprivat.com/en/legislatie/11-lege-parteneriat-public-privat-1782010.html  (n.n. linkul este mort și referim pe: http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_178_2010_legea_parteneriatului_public_privat.php). Noua lege (aprobată pe 16 decembrie 2013):
http://www.dpiis.ro/cadrul-legislativ-40/
(n.n. linkul prezentat este mort. Proiectul de lege nu a fost aprobat având o sesizare de neconstituționalitate, fiind blocat la Camera Deputaților http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13726. Mai multe lămuriri puteți găsi pe http://dpiis.gov.ro/new_dpiis/parteneriat-public-privat/atributiile-compartimentului/)

Țara dumneavoastră folosește Fonduri Structurale pentru digitizarea operelor culturale?
Nu încă.

Țara dumneavoastră a luat măsuri practice pentru optimizarea utilizării capacităților de digitizare?
Nu.

Țara dumneavoastră s-a lovit de obstacole în garantarea ca operele din domeniul public să rămână în domeniul public după digitizare?
Da. Respectând Legea Drepturilor de Autor din România, autorul unei reproduceri fotografice a unei lucrări din domeniul public are drepturi de autor asupra reproducerii. Astfel că, imaginile digitale ale operelor din domeniul public nu se află în domeniul public.
Problema încă nu a fost abordată datorită opoziției făcută de fotografi.

Există proiecte sau scheme pentru promovarea cât mai larg posibil a operelor digitizate din domeniul public?
Da. Este plănuită constituirea unei biblioteci naționale digitale (dar nu este încă finanțată).

Există vreo schemă care să promoveze reutilizarea operelor digititale în scopuri comerciale și necomerciale? Vă rugăm să indicați dacă există mecanisme pentru monitorizarea unor astfel de reutilizări.
Nu.

Țara dumneavoastră a luat măsuri pentru limitarea utilizării filigranării (watermark) sau al altor măsuri de protecție vizuală care reduc gradul de utilizare a operelor din domeniul public?
Nu.

Când și cum va transpune țara dumneavoastră Directiva privind operele orfane?
Există o propunere în așteptare (depusă de trei deputați «Novac Cornelia Brîndușa, Toader Mircea-Nicu, Turcan Raluca») pentru amendarea Legii drepturilor de autor prin care - printre altele - operele orfane sunt definite, fiind stipulată stabilirea unui Registru Național al Operelor Orfane. Senatul a aprobat amendarea la data de 25 septembrie 2012. Încă așteaptă aprobarea la Camera Deputaților.
(n.n. ultima știre oficială este din februarie anul trecut când se afla încă la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, unde este blocată. Vezi: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12900).

Există în țara dumneavoastră vreo schemă legală/voluntară condusă în coparticipare care vizează digitizarea pe scală largă, precum și accesibilitatea trans-frontalieră a operelor culturale digitizate?
Nu.

Cum contribuie țara dumneavoastră la promovarea accesibilității la astfel de baze de date la nivel european?
În cadrul evenimentelor de diseminare CARARE am făcut cunoscut proiectul Arrow instituțiilor de memorie din România.

Cum încurajează țara dumneavoastră instituțiile de cultură, editurile și alți deținători de drepturi pentru a-și face materialele digitizate accesibile prin intermediul Europeana? Există măsuri specifice pentru încurajarea operelor audio-video sau a fonogramelor?
Nu există măsuri specifice pentru acest lucru. Din fericire alăturarea la proiectele europene pentru a contribui la Europeana a fost un bun stimulent pentru instituțiile de cultură.

Ce măsuri a luat țara dumneavoastră pentru a se asigura că capodoperele din domeniul public vor fi accesibile prin intermediul Europeana începând cu 2015? Aveți setați indicatori care să măsoare progresul?
Lucrăm la un ghid care să definească criteriile care conduc la ce poate fi considerat a fi o „capodoperă”. În următoarele 3-4 luni un număr redus de comitete de selecții pe domenii vor fi formate.

A stabilit țara dumneavoastră un agregator care să aducă conținut din diferite domenii în Europeana?
Oficial, Institutul Național al Patrimoniului este desemnat să fie agregatorul la nivel național, dar nu are mijloacele practice pentru a agrega propriu-zis la scară națională. Încercăm să depășim acest neajuns prin stabilirea unor acorduri directe cu instituțiile de cultură.

Există măsuri specifice pentru participarea instituțiilor de cultură, a editurilor sau a altor deținători de drepturi în agregarea trans-frontalieră în domenii specifice pentru subiecte specifice? Dacă astfel de măsuri nu au fost luate există participare voluntară din partea organizațiilor din țara dumneavoastră?
Unele biblioteci publice s-au alăturat proiectului EuropeanaLocal, Biblioteca Națională este membru al TEL, Biblioteca Academiei s-a lăturat proiectului AthenaPlus, Televiziunea Națională s-a alăturat proiectului EU Screen, iar noi ne-a alăturat Athena, CARARE și AthenaPlus.

Cum încurajează țara dumneavoastră utilizarea standardelor comune privind digitizarea stabilite de Europeana? Cum sprijiniți utilizarea sistematică de identificatori permanenți?
Noi, ca agregator național, diseminăm formatele LIDO și EDM. Avem în lucru: dezvoltarea unei extensii a ontologiei EDM pentru a se potrivi cerințelor specifice ale instituțiilor românești și pentru a păstra granularitatea originală a metadatelor furnizorului realizând o ușoară suprapunere peste EDM.

Care sunt măsurile pe care le-a luat țara dumneavoastră pentru a asigura o liberă și largă disponibilitate a metadatelor existente? Cum au primit instituțiile de cultură Acordul de Schimb de Date cu Europeana?
Nu am avut nicio problemă reală cu ASD-ul Europeana.

Ce experiență a reușit să acumuleze țara dumneavoastră privind reutilizarea metadatelor libere dacă conținutul disponibil prin serviciile Europeana sau dacă au fost utilizate pentru aplicații inovative?
O parte din seturile de metadate oferite Europeana a fost publicate și pe siteul guvernamental dedicat (data.gov.ro) ca LOD [Linked Open Data].

Ce măsuri a luat țara dumneavoastră pentru a stabili un plan de comunicare pentru a promova Europeana? Există măsuri specifice care să implice școlile sau alte comunități specifice de utilizatori?
Nu există măsuri specifice.

Are țara dumneavoastră o strategie pentru prezervarea pe termen lung a operelor digitizate? Ce acțiuni plănuiți pentur a implementa strategia? V-ați consultat cu alte state membre pentru a elabora strategia și planul de acțiuni?
Nu.

Are țara dumneavoastră prevederi clare și explicite în legislație care să permită copierea multiplă și migrarea conținutului digital de către instituțiile publice în scop de prezervare?
Nu.

Ce a înterprins țara dumneavoastră pentru a se asigura că măsurile de protecție tehnică nu împiedică activitățile pe care bibliotecile trebuie să le facă pentru a garanta prezervarea de lungă durată a operelor create în formă digitală?
Niciuna.

Are țara dumneavoastră prevederi legale care să permită prezervarea conținutului web de către o instituție mandatată?
Niciuna.

Cum consideră țara dumneavoastră evoluția altor state membre pentru a preveni o discrepanță mare între acordurile privind contribuțiile?
Doar la nivel de informare.

Indicați mai jos orice sugestii sau alte comentarii pe care doriți să le faceți.
Schimbarea frecventă (în ultimii doi ani) ai miniștrilor culturii în România nu a ajutat procesul de digitizare a operelor.

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found
Powered by Komento