reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

webrtc

Folosești WhatsApp? Dar Facebook Messenger, poate Hangouts, de Skype măcar ai auzit. Toate aceste servicii de comunicații folosesc tehnologia WebRTC. De ce? Pentru că nu te forțează să instalezi pluginuri sau software suplimentar și pentru că permite o mai bună omogenitate a părților ce permit un serviciu coerent.

Te vei intreba pe bună dreptate, de ce să adâncim studiul la nivelul de transport, când pe noi ne-ar interesa o perspectivă arhitecturală asupra blochainului și IPFS în special. Răspunsul vine din necesitatea de a înțelege felul în care sunt „traversate” barierele tehnice și de securitate care se ivesc la stabilirea unui canal de comunicare securizat între două noduri care doresc să schimbe date între ele. Și dacă tot nu ești convins, poate că a înțelege câștigul unei comunicări dincolo de limitările arhitecturale ale Internetului actual va produce scânteia de entuziasm ce va alimenta curiozitatea să muști din prăjiturica de mai jos. Deci, să purcedem către WebRTC.

WebRTC vine de la Web Real Time Communication. WebRTC înseamnă comunicare video, audio și date în timp real. Chiar de curând, pe 2 noiembrie, 2017, W3C a lansat prima versiune a recomandării pentru standardizarea API-ului JavaScript pentru WebRTC (WebRTC becomes design-complete strengthening the Web Platform as a solid actor in the telecommunications arena). În acest moment API-ul poate fi considerat a fi unul stabil după un efort de fixare ce a durat aproape șase ani.

WebRTC vine cu trei API-uri importante:

  • mediastream-erul (getUserMedia())
  • RTCPeerConnection
  • RTCDataChannel
Add a comment

Vă mai aduceți aminte de Geocities? Unii da, alții, cu siguranță vor ridica sprâncenele. Povestea pe scurt este așa. În 1994, Geocities era un serviciu gratuit de găzduire a paginilor web. Utilizarea continuă a acestei platforme a condus la acumularea conținutului digital a milioane de utilizatori. Ceva mai târziu, în 1999, compania este cumpărată de Yahoo. La zece ani de la achiziționare, Yahoo închide acest serviciu de găzduire, ceea ce s-a soldat cu pierderea conținutului digital existent de 15 ani. O foarte grea lovitură pentru întreaga cultură pentru că putem privi conținuturile existente online ca fiind expresia umană a zilelor noastre. Este estimat că pierderea a fost de cel puțin 39 de milioane de pagini web și conținuturi ale utilizatorilor.

Cum poți preveni astfel de adevărate combustii digitale?

Soluția vine din felul în care se vor dezvolta rețelele în Internet și cât de repede se va face trecerea de la modelul centralizat, care agregă resursele în jurul unor noduri (servere, ferme de servere aparținând unor furnizori de servicii de găzduire) mari, care în ciuda arhitecturii gândite la începuturile rețelelor, prin „închiderea” câte unui serviciu, produce pierderi incalculabile, dacă privim din perspectivă istorică. Tot de la arhitectură vine și răspunsul, dar acest pas evolutiv, trebuie să fie acceptat la o rată accelerată de actorii Internet. Mă refer la modele descentralizate, care realizează o mai bună distribuție și o redundanță mai eficientă.

Pentru a vă da și mai multă încredere, iată apelul lui Brewster Kahle, Bibliotecar Digital la binecunoscutul Internet Archive:

Add a comment

SKOS este un model pentru structura și conținutul tezaurelor, schemelor de clasificare, listelor de vedete de subiect, taxonomii, folksonomii și a altor tipuri de vocabulare controlate. Acest model este un model de date creat cu intenția de a „interconecta sistemele de organizare a cunoașterii pe Web”. SKOS face parte din inițiativele W3C dedicate transformării web-ului într-un web semantic și intră în categoria vocabularelor.

SKOS este parte a ecosistemului pe care RDF (Resource Description Framework) în stabilește. SKOS este un vocabular RDF. Fiecare concept SKOS este identificat cu un URL unic și se pot forma legături între concepte. SKOS poate fi folosit de sine stătător sau în combinație cu limbaje formale de reprezentare a cunoașterii așa cum este OWL - Web Ontology Language.

Resurse:

Add a comment

logo wayback 210x77

17 miliarde de URL-uri „recoltate”.
273 de miliarde de pagini web de la 361 milioane de siteuri.
510 miliarde de obiecte web care poartă o marcă de timp.
16 petabytes de date stocate.
[SURSA: https://blog.archive.org/2016/10/23/defining-web-pages-web-sites-and-web-captures/]

Internet Archive are 20 de ani și de 10 ani a lucrat cu specialiștii din biblioteci, arhive și toți cei interesați pentru a conserva resursele existente sau care au existat pe web.
Este nevoie de astfel de servicii pentru a oferi generațiilor viitoare șansa de a intra într-un dialog cu noi, cei care le-am creat în ultimii 20 de ani.

Add a comment

Bitcoin și blockchain-ul nu sunt una și același lucru. Moneda electronică folosește blockchain-ul. A fost parte din stiva de tehnologii, ce alcătuia Bitcoin la momentul lansării. Poți înțelege blockchain-ul ca pe un registru contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și pasiv la un moment dat. Da, pentru cei dintre dumneavoastră care ați identificat definiția, este cea a Cărții Mari din contabilitate. Și cum în limba engleză, Cartea Mare este ledger, acesta este și numele cu care se face referință la blockhain de către specialiștii în monede electronice.

Peste tehnologia blockchain-ului, care este de fapt, o bază de date distribuită pe toate nodurile participante din rețea, se pune o aplicație software, care este dotată cu tot ce este nevoie de a tranzacționa valori. Cum se face legătura dintre această aplicație electronică, să-i spunem wallet, și baza de date distribuită, să-i spunem blockchain? Foarte simplu, printr-un API (Application Programming Interface : Interfață de programare a aplicațiilor), pe care tot baza de date distribuită îl pune la dispoziție.

Concepte de bază

Hash

Un hash este ceea ce obții având o dimensiune fixă în urma aplicării unei funcții criptografice pe un anumit conținut. Acest rezultat este identificat în literatură ca fiind o valoare hash, un digest sau chiar coduri hash. Prin utilizarea hashurilor se poate garanta integritatea conținutului, iar în cazul blockchain-urilor, acestea sunt folosite pentru adresarea blocurilor. Pur și simplu, în loc de o adresă http, cu care suntem foarte familiari, se folosește un hash. Cum arată un hash? este o secvență alfanumerică de o anumită dimensiune. Pentru a experimenta, joacă-te aici: http://passwordsgenerator.net/sha256-hash-generator/

Graf

Numim graf o pereche ordonată de mulțimi, notată G=(X,U), unde X este o mulțime finită și nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar U este o mulțime de perechi (ordonate sau neordonate) de elemente din X numite muchii (dacă sunt perechi neordonate) sau arce (dacă sunt perechi ordonate). În primul caz, graful se numește neorientat, altfel acesta este orientat. Așadar un graf poate fi reprezentat sub forma unei figuri geometrice alcătuite din puncte (care corespund vârfurilor) și din linii drepte sau curbe care unesc aceste puncte (care corespund muchiilor sau arcelor). Numim drum într-un graf o succesiune de muchii adiacente și distincte care conectează două vârfuri din graf (numite capetele drumului). Un drum se numește simplu dacă muchiile care îl compun sunt distincte. Numim ciclu un drum care are drept capete un același vârf. Un ciclu se numește hamiltonian dacă este simplu și trece prin toate nodurile grafului G, exact o dată, și se numește eulerian dacă trece prin toate muchiile grafului G, exact o dată. Nu orice graf conține un ciclu hamiltonian (Wikipedia: Graf). Muchiile unui graf pot să indice o direcție. Un graf a cărui muchii indică la un capăt sau la ambele o direcție notată printr-o săgeată este un graf orientat. În cazul grafurilor orientate, perechile de vârfuri din mulţimea perechilor de vârfuri sunt ordonate şi sunt denumite arce. Un graf neorientat sau unul orientat cuplate cu o funcție care atribuie un număr real pozitiv pentru fiecare muchie spunem că formează o rețea. Vârfurile unui graf se mai numesc și noduri.

Modelele de grafuri simple

Un graf orientat a cărui arce sunt într-o succesiune, fiecare următor arc pornind din extremitatea anteriorului se numește drum. În cazul grafurilor neorientate, se numește lanț. Dacă ultimul arc al unui graf orientat intră în originea primului arc al grafului, numim acest graf, un circuit. În cazul grafurilor neorientate, se numește ciclu. Trecerea o singură dată printr-un nod în intenția de a parcurge un nod, se numește drum elementar, iar parcurgerea unui nod, dar de această dată folosind o muchie o singură dată chiar dacă vei trece de mai multe ori printr-un nod, se numește drum simplu. Lungimea unui drum este totalitatea arcelor acelui drum. Acum, un circuit de lungime unu este chiar o buclă. Distanța de la un nod la altul este numărul de arce care leagă cele două noduri. Dată toate nodurile sunt legate de un arc, atunci graful se numește graf complet. Un arbore este un graf finit neorientat cu cel puțin două noduri care este conex (adică pot face un lanț) și nu pot exista cicluri.

Add a comment

Raport Europeana 2017(The Grey Dance, Wäinö Kunnas, Finnish National Gallery, CC BY)Documentul este acordat cu Planul de Business din 2016 (http://pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Publications/europeana-bp-2016.pdf), care și-a propus să „Creeze Conexiuni Culturale”.

Puncte forte Europeana pentru 2016:

Europeana 280 - ținta a fost punerea sub același hashtag #Europeana280 a cât mai multor opere recunoscute din țările membre. În urma încheierii campaniei s-a născut o nouă secțiune intitulată Artă Europeana (Europeana Art), sub capitolul portalului intitulat Europeana Collections și care este accesibilă la următorul link: http://www.europeana.eu/portal/en/collections/art. Pagina campaniei poate fi accesată la următorul link: http://www.europeana.eu/portal/en/collections/art-history/Europeana280.html

Un punct important pentru cei care lucrează în instituțiile de memorie este cel legat de impactul pe care-l are colecția reprezentată și / sau valorificată digital. Un bun studiu de caz poate fi considerat „Workers Underground”, accesibil de la http://pro.europeana.eu/publication/impact-assessment-case-study

Nici legătura stabilă dintre Europeana și Digital Public Library of America nu a rămas nefructificată. Din această colaborare s-a născut un site centrat pe un document care explică doisprezece drepturi standard pentru resursele digitale culturale prezente online. Site-ul poate fi accesat la http://pro.europeana.eu/publication/impact-assessment-case-study.

Add a comment

Blockchain

Începând cu acest articol, voi face un studiu asupra tehnologiilor blockchain și mai ales ce oferă în acest moment pentru a gestiona resurse de cercetare și din domeniul patrimoniului în dimensiunea sa digitală.

Cum am putea traduce în română conceptul de blockchain? Să desfacem în părțile constituente: block, care este bloc și chain, care este lanț. O traducere apropiată ar fi blocuri înlănțuite. De fapt, se concluzionează prin realizarea unei baze de date distribuite, care ține o evidență în creștere a unor înregistrări ordonate. Blocurile din lanț sunt, de fapt, tranzacții înregistrate ale rețelei, care sunt „înlănțuite” consecutiv. Toate blocurile au o adresă de forma 9fafkei5bDf5n6SriUKjh6wE4HwPDCR089 și pot fi inspectate.

Care sunt problemele care le rezolvă tehnologia blocurilor înlănțuite - blockchains?

  • lipsa de încredere în participanții care tranzacționează resurse în rețea, ci singurul punct de încredere, fiind însuși sistemul,
  • descentralizarea și astfel eliminarea punctelor unice de atac,
  • capacitatea de a garanta o realitate prin consensul participanților la sistem.

Chiar dacă bazele tehnice au fost puse la punct încă de la finele anilor 70, tehnologia blockchain-ului a primit o atenție sporită odată cu apariția monedelor electronice, mai precis odată cu dezvoltarea Bitcoin-ului. Am putea rezuma că Bitcoin a fost prima monedă programabilă. Începând cu toamna anului 2014, a început dezvoltarea Bitcoin 2.0, ceea ce a implicat pe lângă protocol, contracte inteligente (smart contracts) și active inteligente, aplicații descentralizate (DAPPs - decentralized applications), precum și corporații autonome descentralizate (DAC). Un astfel de sistem așa cum este Bitcoin este produsul a trei componente: blockchain-ul, protocolul și moneda.

Resurse

https://medium.com/@lhartikk/a-blockchain-in-200-lines-of-code-963cc1cc0e54 https://en.wikipedia.org/wiki/Blockchain https://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_database

Blockchain 101 - A Visual Demo

Add a comment

20 Ani Web BnF
Biblioteca națională a Franței (BnF) și Institutul național al audiovizualului (INA) au organizat pe 23 noiembrie un simpozion intitulat: « Il était une fois dans le web : 20 ans d’archives de l’internet en France »
http://www.bnf.fr/fr/professionnels/anx_journees_pro_2016/a.jp_161122_23_archivage_web.html

Cadrul juridic e acela al legii depozitului legal, repartizat între două instituții, BnF si INA. Legea DAVDSI din 2006 prevede colectarea automată de către BnF a site-urilor cu extensia .fr si cu alte extensii legate de teritoriul francez, a celor cu extensia .org și .com domiciliate în Franța. INA colectează site-urile legate de radio și televiziune.

http://www.bnf.fr/fr/collections_et_services/livre_presse_medias/a.archives_internet.html
http://www.bnf.fr/fr/professionnels/depot_legal/a.dl_sites_web_mod.html
http://www.institut-national-audiovisuel.fr/collecte-depot-legal-web.html

Bibliografie francofonă :

  1. Gildas Illien, « Le dépôt légal de l'internet en pratique ». Bulletin des bibliothèques de France (BBF), 2008, n° 6, p. 20-27
    http://bbf.enssib.fr/consulter/bbf-2008-06-0020-004
  2. Clément Oury, Sylvie Bonnel, « La sélection de sites web dans une bibliothèque nationale encyclopédique : une politique documentaire partagée pour le dépôt légal de l’internet à la BnF », comunicare la IFLA 2014
    http://library.ifla.org/998/1/107-bonnel-fr.pdf
  3. « Les Archives de l’Internet. Une étude prospective sur les représentations et les attentes des utilisateurs potentiels », Philippe Chevallier et Gildas Illien, ancheta BnF, 2011.
    http://www.bnf.fr/documents/enquete_archives_web.pdf
  4. O fișă pe site-ul ENSSIB (Ecole nationale des sciences de l’information et de sbibliothèques), 2012
    http://www.enssib.fr/le-dictionnaire/archivage-du-web
  5. O bibliografie pe site-ul BnF, 2014
    http://www.bnf.fr/documents/dlweb_bibliographie_complete.pdf
Add a comment
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 755 din 07/11/2007

Capitolul I - Dispoziții generale

Art. 1

(1) Se constituie si se organizează Depozitul legal de documente, denumit în continuare Depozitul legal.
(2) Depozitul legal reprezintă fondul intangibil al patrimoniului cultural national mobil.

Art. 2

Depozitul legal cuprinde următoarele categorii de documente, produse în serie, indiferent dacă sunt destinate unei difuzari comerciale sau gratuite:
a) cărti, broșuri, fascicole;
b) ziare, reviste, almanahuri, calendare și publicații seriale;
c) extrase din publicații seriale;
d) partituri muzicale;
e) reproduceri în serie ale albumelor, lucrărilor de arta grafică, plastică, decorativă și fotografică, precum și ale ilustratelor și cărtilor poștale ilustrate;
f) atlase, harți plane, în relief și globulare, planuri tipărite;
g) materiale de comunicare propagandistică, având caracter politic, administrativ, cultural-artistic, științific, educativ, religios, sportiv: programe, anunțuri, afișe, proclamații, planșe;
h) teze de doctorat și rezumate ale acestora, precum și cursuri universitare;
i) documente în formă electronică, pe urmatorul tip de suport: disc, caseta, videocaseta, CD, DVD și, respectiv, cele pe urmatorul tip de suport: diafilm, diapozitiv, microfilm, microfișă;
j) publicații, având caracter oficial, ale autoritaților publice centrale și locale, precum și culegeri de acte normative;
k) standarde și norme tehnice și de funcționare;
l) documente numismatice și filatelice;
m) orice alte documente tipărite sau multiplicate prin proceduri grafice sau fizico-chimice, cum sunt: litografierea, fotografierea, fono- si videografierea etc., cu excepția celor prevăzute la art. 5.

Capitolul II - Organizarea Depozitului legal

Art. 3

(1) Depozitul legal este organizat, la nivel central, de catre Biblioteca Națională a Romaniei și are ca beneficiari: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara, Biblioteca Militară Națională și Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești.
(2) Depozitul legal este organizat, la nivel local, de bibliotecile județene și de Biblioteca Metropolitană București.

Art. 4

(1) Sunt supuse obligatiei de trimitere, cu titlu de depozit legal, documentele prevazute la art. 2 produse in Romania, precum si cele realizate in strainatate de catre persoane juridice romane ori executate pentru acestea, indiferent daca sunt destinate difuzarii in Romania sau in strainatate.
(2) Documentele prevazute la art. 2 realizate in strainatate de catre persoane fizice romane ori executate pentru acestea, indiferent daca sunt destinate difuzarii in Romania sau in strainatate, pot fi trimise cu titlu de depozit legal.

Art. 5

Nu sunt supuse obligatiei de trimitere, cu titlu de depozit legal, documentele cu valoare informationala redusa - agende, carti de vizita, ferpare, plicuri de corespondenta, formulare cu caracter administrativ-contabil, registre, borderouri, state de plata, boniere, antete, lucrari de mercantilaj - produse in serie si destinate difuzarii comerciale sau gratuite, indiferent de suportul material si de procedeul tehnic utilizat pentru producerea, editarea sau difuzarea lor, documentele de valoare - documente bancare, bilete de transport si de spectacole, acte de stare civila sau de identitate, titluri de proprietate, filme artistice si documentare de lung si scurt metraj, materiale de publicitate si de reclama cu caracter comercial, materiale ce contin informatii secrete de stat sau secrete de serviciu.

Art. 6

(1) Pentru documentele prevazute la art. 2, produse in Romania, obligatia de trimitere, cu titlu de depozit legal, apartine producatorilor: edituri, persoane fizice sau juridice care realizeaza documente in regie proprie, ateliere, case/studiouri de inregistrare, Banca Nationala a Romaniei, Regia Autonoma "Monetaria Statului", Compania Nationala "Posta Romana" - S.A., precum si altor asemenea producatori.
(2) In cazul documentelor realizate in strainatate de catre sau pentru persoane juridice romane, obligatia de trimitere, cu titlu de depozit legal, revine acestora.

Art. 7

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 7 exemplare, urmatoarele documente:
a) cartile, cu exceptia editiilor rare si bibliofile;
b) brosurile;
c) extrasele din publicatii seriale.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine 3 exemplare, dintre care un exemplar pentru Depozitul legal propriu, un exemplar pentru semnalare statistica si elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si un exemplar destinat schimbului international de publicatii, si distribuie cate un exemplar Bibliotecii Academiei Romane, Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca, Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu" Iasi, Bibliotecii Centrale Universitare "Eugen Todoran" Timisoara.
(3) Documentele prevazute la alin. (1), care se refera la domeniul militar, elaborate de persoane fizice si juridice care nu sunt incadrate in armata, se transmit, intr-un exemplar, suplimentar fata de cele care se trimit Bibliotecii Nationale a Romaniei, la Biblioteca Militara Nationala si la Centrul de Studii si Pastrare a Arhivelor Militare Istorice Pitesti.

Art. 8

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 6 exemplare, urmatoarele documente:
a) publicatiile seriale;
b) publicatiile cu caracter oficial ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si culegerile de acte normative;
c) manualele scolare;
d) documentele audiovizuale stocate pe discuri, casete, videocasete, CD-uri, DVD-uri;
e) documentele in forma electronica difuzate pe discheta, CD-uri, DVD-uri.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine doua exemplare pentru Depozitul legal propriu si pentru elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si distribuie cate un exemplar Bibliotecii Academiei Romane, Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca, Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu" Iasi si Bibliotecii Centrale Universitare "Eugen Todoran" Timisoara.
(3) Documentele prevazute la alin. (1), care se refera la domeniul militar, elaborate de persoane fizice si juridice care nu sunt incadrate in armata, se trimit, intr-un exemplar, suplimentar fata de cele care se trimit Bibliotecii Nationale a Romaniei, la Biblioteca Militara Nationala si la Centrul de Studii si Pastrare a Arhivelor Militare Istorice Pitesti.
(4) Tezele de doctorat se trimit, in cate un exemplar, la Biblioteca Nationala a Romaniei, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, si la Biblioteca Academiei Romane, de catre universitatile responsabile.

Art. 9

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 3 exemplare, urmatoarele documente:
a) partiturile muzicale;
b) programele, anunturile, afisele, proclamatiile, cu valoare de memorie culturala;
c) atlasele, albumele, hartile plane, in relief si globulare, planurile tiparite;
d) reproducerile in serie ale lucrarilor de arta grafica, plastica, decorativa si fotografica, precum si ale cartilor postale si cartilor postale ilustrate;
e) microfilmele, microfisele.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine doua exemplare pentru Depozitul legal propriu si pentru elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si distribuie un exemplar Bibliotecii Academiei Romane.

Art. 10

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in doua exemplare, urmatoarele documente:
a) editiile rare si bibliofile;
b) cursurile universitare tiparite sau multigrafiate;
c) rezumatele tezelor de doctorat;
d) standardele si normele tehnice si de functionare;
e) fascicolele.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine un exemplar pentru Depozitul legal propriu si distribuie celalalt exemplar Bibliotecii Academiei Romane.

Art. 11

Se trimit in cate un exemplar la Biblioteca Academiei Romane documentele numismatice si filatelice, cum sunt: bancnotele, monedele, medaliile si marcile postale.

Art. 12

In cazul documentelor prevazute la art. 7 alin. (1) si art. 8 alin. (1), persoanele prevazute la art. 6 trimit un exemplar suplimentar cu titlu de depozit legal la biblioteca judeteana din judetul in care isi au sediul, respectiv domiciliul, si un exemplar la Biblioteca Metropolitana Bucuresti, in vederea includerii documentelor in Depozitul legal local.

Art. 13

(1) Trimiterea documentelor cu titlu de depozit legal catre bibliotecile prevazute la art. 7 si art. 8-11 are caracter obligatoriu. Documentele se trimit cu titlu gratuit.
(2) Cheltuielile de expediere a documentelor cu titlu de depozit legal trimise de catre persoanele prevazute la art. 6 se asigura de catre acestea, iar cheltuielile de expediere intre biblioteci se suporta de catre bibliotecile care le expediaza, din sumele prevazute in bugetele proprii.
(3) Trimiterea prevazuta la alin. (1) se efectueaza din prima transa de tiraj, in termen de maximum 30 de zile de la data aparitiei.
(4) Nu se trimit documente tiparite produse in tiraje suplimentare. Pentru acestea se trimit la sfarsitul fiecarui an, la Biblioteca Nationala a Romaniei, declaratii globale ale cifrelor de tiraj.

Art. 14

(1) Persoanele fizice si juridice care trimit documente pentru Depozitul legal sunt obligate sa inscrie in actele insotitoare urmatoarele date necesare identificarii fiecarui exemplar trimis: autorul, titlul, tirajul, pretul si numarul de comanda. Aceste date se adapteaza in functie de categoria documentelor trimise.
(2) Pe exemplarele de carte trimise pentru Depozitul legal trebuie sa figureze descrierea C.I.P. a Bibliotecii Nationale a Romaniei, precum si urmatoarelor date: numele/denumirea si domiciliul/sediul producatorului, luna si anul tiparirii, numarul international standardizat - I.S.B.N., tirajul si, in cazul tiparirii in strainatate, tara in care a fost tiparita cartea.

Art. 15

Biblioteca Nationala a Romaniei este autorizata sa exercite functia de agentie nationala pentru Depozit legal si are, in aceasta calitate, urmatoarele atributii:
a) asigura controlul bibliografic national - C.B.N.- asupra documentelor prevazute la art. 2 din prezenta lege;
b) intocmeste statistica oficiala a editiilor nationale;
c) atribuie numarul de Depozit legal;
d) atribuie numerele internationale standardizate ale cartilor - I.S.B.N. - si ale publicatiilor seriale - I.S.S.N. - si intocmeste catalogarea inaintea publicarii - C.I.P.;
e) creeaza si gestioneaza baza de date a editurilor cu sediul in Romania;
f) urmareste si controleaza modul in care persoanele fizice si juridice, obligate sa efectueze trimiteri cu titlu de depozit legal, se conformeaza acestei obligatii;
g) urmareste si controleaza modul in care bibliotecile beneficiare prelucreaza, depoziteaza si conserva cartile si celelalte documente primite cu titlu de depozit legal;
h) retine, prelucreaza, depoziteaza si conserva, ca fond intangibil, cate un exemplar din documentele primite cu titlu de depozit legal si distribuie celelalte exemplare beneficiarilor prevazuti la art. 7 si art. 8-10.

Art. 16

Institutiile beneficiare ale exemplarelor de depozit legal au urmatoarele obligatii:
a) sa primeasca materialele care li se trimit cu acest titlu si sa le ia in evidenta;
b) sa le prelucreze potrivit normelor biblioteconomice in vigoare;
c) sa asigure depozitarea, conservarea si gestionarea lor corecta;
d) sa dispuna masuri pentru asigurarea integritatii si securitatii materialelor primite;
e) sa urmareasca primirea materialelor care le sunt destinate, sesizand Biblioteca Nationala a Romaniei despre eventualele lipsuri.

Capitolul III - Contraventii si sanctiuni

Art. 17

(1) Biblioteca Nationala a Romaniei, respectiv Biblioteca Metropolitana Bucuresti si bibliotecile judetene, controleaza, prin personalul lor de specialitate, imputernicit in acest scop, activitatea tuturor persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 6, cu privire la indeplinirea obligatiilor de depunere a documentelor care fac obiectul Depozitului legal, respectiv al Depozitelor legale locale, constata contraventiile prevazute la art. 19 alin. (1) si aplica amenzi contraventionale.
(2) Sumele provenite din amenzi, care revin Bibliotecii Nationale a Romaniei, Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, respectiv bibliotecilor judetene, ca venituri extrabugetare, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi folosite de acestea pentru achizitionarea documentelor prevazute la art. 2.
(3) Ministerul Culturii si Cultelor elibereaza legitimatii speciale pentru personalul de control prevazut la alin. (1).

Art. 18

Controlul activitatii producatorilor din subordinea Ministerului Apararii si Ministerului Internelor si Reformei Administrative, constatarea contraventiilor savarsite de acestia si aplicarea amenzilor contraventionale se realizeaza de catre personalul desemnat de cele doua ministere.

Art. 19

(1) Nerespectarea obligatiei de trimitere a documentelor cu titlu de Depozit legal in termenul prevazut la art. 13 alin. (3) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 300 lei la 3.000 lei pentru persoanele fizice si de la 500 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice, in functie de pretul de vanzare al documentului sau valoarea documentara. Fac exceptie documentele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b).
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre personalul prevazut la art. 17 alin. (1).
(3) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 20

(1) In termen de 30 de zile de la aplicarea amenzii contraventionale pentru savarsirea contraventiei prevazute la art. 19 alin. (1), contravenientii sunt obligati sa trimita pentru Depozitul legal documentele a caror netransmitere a facut obiectul contraventiei.
(2) Netransmiterea documentelor conform alin. (1) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala intre limitele prevazute la art. 19 alin. (1), reduse la jumatate. Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in situatia in care contravenientii probeaza ca, anterior sau incepand cu data aplicarii amenzii contraventionale pentru savarsirea contraventiei prevazute la art. 19 alin. (1), nu mai detin documentele a caror netransmitere a facut obiectul contraventiei.

Capitolul IV - Dispozitii finale

Art. 21

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 41 din Decretul nr. 17 din 14 ianuarie 1949 privind editarea si difuzarea cartii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

NOTA:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 209/2007, care nu au fost incorporate in forma republicata a Legii nr. 111/1995 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 209/2007:
"Art. II
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

Add a comment

OWL este un limbaj care are mijloacele expresive să descrie cunoașterea unui anumit segment al realității unui anumit domeniu.

OWL este un limbaj descriptiv pentru exprimarea ontologiilor. Ontologiile sunt vocabulare (un set de enunțuri descriptive precise despre anumite părți ale mediului) organizate formal, care răspund nevoilor unui anumit domeniu, de regulă. Acest limbaj al Web--ului Semantic are capacitatea să reprezinte cunoașterea despre lucruri, grupuri de lucruri și mai ales relațiile care se stabilesc între acestea.

OWL este structurat pe clase, proprietăți, indivizi și valori. Ontologiile OWL sunt considerate în sine a fi documente RDF. OWL face parte din componența Web-ului Semantic: RDF, OWL și SPARQL.

Ce este Web-ul Semantic?

„Web-ul Semantic este webul datelor”.

Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.