reprezentare logo Kosson

Cultura Informației

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Wikipedia Library owl.svg

8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari

1. Wikipedia este locul în care membrii comunității voastre își încep căutarea

Wikipedia este accesată de peste 8000 de ori pe secundă și are peste 500 de milioane de vizitatori în fiecare lună. Și nu vin pentru a face concursuri cine știe câștigă; studiile indică faptul că specialiștii care lucrează în clinici (incluzând și doctorii) și profesorii din universități, de multe ori își pornesc cercetările cu Wikipedia.

2. Wikipedia este locul unde se fac descoperiri

Wikipedia nu doar condensează cunoașterea, o și citează. Referințele bibliografice extinse ale Wikipediei o face să fie pe poziția a zecea în topul celor care fac referințe prin CrossRef DOI pe internet. De cele mai multe ori cercetarea modernă pornește cu o căutare pe Google, aterizează pe un articol Wikipedia și se termină cu una din resursele citate.

3. Wikipedia este un instrument de cercetare util

Politicile privind posibilitatea de verificare și cea a Punctului de vedere neutru al Wikipediei necesită ca voluntarii să reprezinte și să citeze toate opiniile cu greutate ale unui anumit subiect. Wikipedia nu reprezintă doar „faptele” nucleu ale unui subiect, ci și o varietate de perspective cheie necesare pentru a dobândi o înțelegere critică a unui subiect.

Cazul colaborativ

Importanța Wikipediei

  • este cel de-al șaptelea cel mai vizitat site web de pe internet
  • 500 de milioane de vizitatori lunar
  • 8000 de accese pe secundă
  • în top 10 al căutării referințelor pentru articolele științifice

Wikipedia este un punct de pornire omniprezent pentru cercetare. Studenții, bibliotecarii, chiar și doctorii, aruncă un ochi pe Wikipedia pentru a porni cercetarea, pentru a primi o perspectivă asupra domeniului, pentru a găsi surse relevante și pentru a intra în contact cu părerile comune și cu sumarele pentru un anumit domeniu. Utilizarea în acest fel al Wikipediei, reflectă dependența puternică de surse, care a rezultat în transformarea Wikipediei în cea mai mare bibliografie gestionată din istoria umanității. În era informațională, căutarea nu mai începe în bibliotecă. Începe cu o căutare făcută prin intermediul Google și după primele articole care trimit pe Wikipedia. Există o zicală în lumea bibliotecilor care spune că regăsirea informației se întâmplă „în altă parte”[1] (însemnând că nu în bibliotecă în sine). Ceea ce este mai puțin menționat este faptul că „în altă parte” este Wikipedia. Oricine are preocupări în științele informației, accesul public la informație, cunoaștere deschisă sau în disciplinele cu specializare, trebuie să înțeleagă rolul Wikipediei ca o resursă culturală puternică. Dimensiunea impresionantă a Wikipediei, a crescut odată cu gradul impresionant de utilizare, dar pentru o cultură digitală bine însușită este înțelegerea modului în care Wikipedia lucrează, de ce funcționează Wikipedia, când nu funcționează și cum să evaluezi gradul de credibilitate ca un consumator sofisticat de informație (pentru mai multe informații despre aceste însușirea acestor abilități, vezi paginile de asistență de la WP:Research). Universitățile și bibliotecile universitare sunt în poziția unică de a-și instrui studenții și personalul universitar privind cum ar trebui să fie folosită Wikipedia. Acestea sunt în poziția privilegiată de a îmbunătăți Wikipedia. Există o paletă variată de feluri de cooperare în beneficiul ambelor părți iar această pagină le va contura pentru a găsi și adapta programe care se potrivesc cel mai bine propriei instituții. Biblioteca Wikipedia împreună cu mulți alți membri ai comunităților Wikipediei, Resurselor educaționale deschise și Open GLAM sunt aici pentru a ajuta!

{jcomments on}Logo Cultura Informatiei cu mai multe traduceriPerspectiva media în continuă schimbare și creșterea rapidă în volumul informației afectează indivizii și societățile acum mai mult ca oricând.

Pentru a avea succes în acest mediu și pentru a rezolva eficient problemele în orice aspect al vieții, persoanele, comunitățile și națiunile ar trebui să dobândească un set absolut important de competențe pentru a ști să caute, să evalueze critic și să creeze informații noi și cunoaștere în diferite forme, utilizând instrumente existente și pentru a le partaja prin intermediul diferitelor canale.

Acestă cultură creează noi oportunități de a îmbunătăți calitatea vieții. Totuși, persoanele, organizațiile și societățile trebuie să acorde atenție impedimentelor și provocărilor actuale și viitoare asupra utilizării eficiente a informației, incluzând, dar nelăsându-le epuizate de următoarele:

Ieri a fost lansat Ghidul de cultura informației elaborat de Prof. dr. Angela Repanovici. Referent științific este domnul Prof. dr. Mircea Regneală.

Acest efort editorial a fost sprijinit de Biroul de Presă al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Nu este singurul efort al breslei care a fost sprijinit de Ambasada Americii și pentru implicarea și mai ales înțelegerea lispurilor materiale mulțumesc și eu cu această ocazie. În ziua de azi, cred că trebuie să fim din ce în ce mai aproape și de cei care îți dedică timp și atenție să înțeleagă. Mulțumiri doamnei Monica pentru atenție și efort.{sharethis}

Ceea ce trebuie punctat este faptul că această lansare a fost găzduită de Biblioteca Națională ca primă activitate dedicată breslei. Bravo, de trei ori ura și cu nerăbdare așteptăm deschiderea din luna aprilie. Cuvintele doamnei directoare Elena Târziman le puteți auzi din înregistrarea video prezentă pe canalul Kosson de pe youtube.com.

Pentru că nimic nu se naște fără a avea un istoric în spate, trebuie menționat faptul că în anul 2010, în noiembrie Asociația Bibliotecarilor din Romania, a organizat un curs de formare pentru formatori, în cultura informației, primul de acest fel in România.

Trebuie să aducem în atenție și un evenimentul de anul trecut (noiembrie) care a facilitat și cred că au coagulat eforturile autoarei: pregătirea și susținerea cursului dedicat culturii informației pentru bibliotecarii școlari de la Poiana Brașov.
Proiectele de finalizarea a cursului de formare a formatorilor în cultura informației le puteți consulta aici: http://www.abr.org.ro/index.php?option=com_content&;view=article&id=152%3Aproiecte-ale-participanilor-la-cursul-de-formare-a-formatorilor-in-cultura-informaiei-bibliotecari-colari&catid=97%3Aformare&Itemid=78&lang=ro

De altfel, apariția acestui ghid a fost prevăzută chiar și în Planul strategic al Secțiunii Culturii înformației prezentat în 2011 în cadrul conferinței de la Sibiu.

Ghid pentru sistemul de referințe bibliografice HarvardScrie corect! este un ghid pentru sistemul de referințe bibliografice Harvard („autor-dată”).

Ghidul este un produs al proiectului european TEMPUS, RINGIDEA și reprezintă un ghid util pentru folosirea corectă a standardului de citare Harvard și de inserare a referințelor bibliografice.
Ghidul a fost tradus în limba română de către membrii proiectului de la Universitatea Transilvania din Brașov, sub coordonarea prof. Angela Repanovici.

În cadrul desfășurării secțiunii Cultura Informației în cadrul Conferinței ABR de la Iași, participanții au primit un exemplar tipărit.

Sperăm sa fie util tuturor membrilor comunității academice!

Descarcă ghidul

Ce este Cultura Informației?

Cultura informaţiei (eng. information literacy) înglobează un set de abilităţi privind: definirea clară a temei investigate, alegerea optimă a terminologiei care este în legătură cu tema cercetată, formularea strategiilor de căutare luând în considerare variatele surse de informare, analiza informaţiilor culese sub aspectul autorităţii, calităţii şi relevanţei, încorporarea acestora într-o manieră logică şi etică şi împărtăşirea rezultatelor cercetate prin intermediul canalelor de comunicare [Barbara Humes].

La ce ajută tutorialele în Cultura Informației?

Tutorialele în Cultura Informaţiei se constituie în instrumente de lucru utile pentru a investiga o temă, un subiect şi se adresează elevilor, studenţilor, profesorilor, cercetătorilor, în general.
Scopul principal pentru care au fost gândite a fost acela de a-i face pe utilizatorii de informaţii să îşi croiască un traseu clar în hăţişul informaţional, să ştie cum să-şi evalueze informaţiile descoperite, să realizeze că asimilarea de noi cunoştinţe este posibilă şi prin împărtăşirea rezultatelor cercetării.

Această traducere izvorăște din necesitatea de a oferi tuturor celor care doresc să desfășoare programe de instruire pentru utilizatorii BAM-urilor repere solide privind modul de organizare și promovare a culturii informației.{sharethis}
Acest efort recunoaște și completează eforturile colegilor de la Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova care au trudit la traducerea „Liniilor directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi” și ale colegilor de la Asociația Bibliotecarilor din România, Secțiunea Cultura Informației.

Lucrarea (aici originalul în limba engleză) indică cum trebuie utilizat logo-ul recunoscut internațional pentru cultura informației și mai mult decât aceasta vă oferă pașii pe care trebuie să-i urmați atunci când trebuie să faceți un plan de marketing propriu pentru promovarea propriilor programe de instruire: produsul, prețul, poziționarea și promovarea. Puteți descărca de aici: default  Integrarea logo-ului culturii informației - un manual de marketing (2.34 MB)

Un alt punct forte este modul în care trebuie să vă construiți o marcă proprie, fie pentru instituție, fie pentru un serviciu sau program de instruire pe care doriți să-l promovați în comunitate.

Dragi colegi,

Acum două săptămâni în urmă s-a desfășurat primul Atelier dedicat Accesului Deschis (http://www.kosson.ro/acces-deschis/50-despre-promovare-acces-deschis/609-acces-deschis-cultura-informatiei).

Atelierul organizat de Dr.ing.dr.marketing Angela Repanovici a avut un caracter interdisciplinar pentru că s-a dorit explorarea legăturilor și a mecanismelor de susținere mutuală între Cultura Informației și Accesul Deschis. Marea bucurie a fost să descopăr diferitele perspective care se deschid pentru o viitoare colaborare într-un posibil proiect care să-l urmeze pe cel prezentat în deschidere RINGIDEA, finanțat prin Tempus.

{xtypo_alert}A apărut Raportul Științific. Poți să-l descarci de AICI. Apărut la ABR AICI.{/xtypo_alert}

Pe fast-forward ce s-a pus pe masă:

Dr. ing. dr. marketing Angela Repanovici (Information literacy, new knowledge vector in Information Society)
- prezentarea proiectului Tempus RINGIDEA și a Universității Transilvania din Brașov;
- prezentarea diferitelor mecanisme de promovare a rezultatelor științifice în regim de acces deschis în acest moment.

Pentru a supraviețui și pentru a te dezvolta, pentru a putea lua decizii și rezolva problemele în orice aspect al vieții - personal, educațional și profesional, persoanele, comunitățile și națiunile au nevoie de informații despre sine după cum au nevoie despre mediul fizic și cel social. Această informație este disponibilă prin intermediul a trei procese: observație și experiment, conversație (cu alte persoane) și consultare (a instituțiilor de memorie). Competențele care permit acest lucru într-o manieră concretă și eficientă se numesc Cultura Informației și Media. {sharethis}

Cultura Informației și Media constă din cunoaștere, atitudini și suma tuturor abilităților necesare pentru a cunoaște când și care informație este necesară; unde și cum se obține informația; cum să o evaluezi în mod critic și cum să o organizezi din moment ce ai găsit-o, dar și cum să o folosești într-un mod etic. Conceptul se extinde dincolo de tehnologiile informației și a comunicării pentru a circumscrie învățarea, gândirea critică și abilitățile de interpretare dincolo de și între limitele profesionale și educaționale. Cultura Informației și Media include toate tipurile de resurse de informare: orală, tipărite și digitale.

Subcategorii

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.