Tipărire
Părinte: Resurse Profesionale
Categorie: Cadru de reglementare
Accesări: 2287
{xtypo_dropcap}O{/xtypo_dropcap} declarație a TUTUROR Academiilor din Europa

prezentată la o sesiune specială la care a participat Doamna Neelie Kroes, Vice-Președinte al Comisiei Europene, Comisar însărcinat cu Agenda Digitală
cu ocazia Adunării Generale ținută la Accademia Nazionale dei Lincei, Roma, 11-12 aprilie 2012{sharethis}
{xtypo_rounded2}
Către Știință Deschisă în secolul 21

Revoluția digitală face posibilă exercitarea dreptului de „a împărtăși descoperirile științifice și a beneficiilor pe care le aduc acestea", care este enunțat în Art. 27 a Declarației Universale a Drepturilor Omului, un principiu care a devenit normă obligatorie după cum este Art. 15 al Acordului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale din 1966. Declarația de la Berlin privind Accesul Deschis din 2003 a constituit un reper în ascensiunea unei miscări globale care se străduie să asigure acces mai larg la operele științifice. În Carta pentru Prezervarea Patrimoniului Digital din 2003, UNESCO a subliniat vulnerabilitatea oricărui material digital, incluzând rezultatele științifice, precum și necesitatea cooperării internaționale privind prezervarea pe termen lung.
Aceste provocări au fost întâmpinate cu politici dezvoltate de organizații la nivel internațional precum OECD, ESF, EuroHORC, ScienceEurope, LERU și altele. Comisia Europeană pledează pentru Acces Deschis în Agenda Digitală și a inclus câteva inițiative pilot în Programul Cadru 7. Comisia își propune în „Horizon 2020", succesorul lui PC7, ca toate rezultatele de cercetare să fie făcute disponibile și să fie accesibile tuturor.

Marile provocări ale secolului 21 transcend granițele după cum științele vor evolua din ce în ce mai mult la nivel global. O angajare puternică pentru deschiderea științelor din partea comunității științifice, așa cum o face ALLEA și Academiile Membre, precum și a finanțatorior științei așa cum este Comisia Europenă, vor stimula dezvoltarea științelor în interiorul și în afara Europei: Parteneriatul pentru Cunoaștere Globală, care este în curs de apariție, promite o mai eficientă partajare a datelor, amplificarea observațiilor, replicarea experimentelor, o mai bună testare a teoriilor și accelerarea inovației. Acest lucru va îmbunătăți transparența și integritatea întreprinderilor științifice.

ALLEA s-a străduit să conecteze cunoașterea și experiența Academiilor Membre la aceste dezbateri, subliniind universalitatea științei, accentuând dezirabilitatea pentru un acces mai echitabil într-o lume inegală economic și social în Europa și mai departe, a sprijinit dezvoltarea de infrastructuri de cercetare pan-europene și globale (care includ dezvoltarea acestor infrastructuri utilizate în mod tradițional de oamenii de știință din domeniile umaniste și al științelor sociale, de exemplu prin intermediul Europeana oferind acces la arhive, biblioteci și colecții publice și private), țintind către potențialul de a aduna interesele și părerile zonei de business și a societății civile pentru a adresa „Marile Provocări" și în general pentru a promova o abordare luminată și bazată pe fapte pentru a construi parteneriate public-private mai rafinate și mai inovative din punct de vedere social. Problemele asigurării unui acces permanent la rezultatele științifice (și echivalentele din domeniul umanist și al științelor sociale, precum și asigurarea utilizării și a re-utilizării datelor generate de instituțiile publice), promovarea împărtășirii beneficiilor prin o mai bună utilizare a oportunităților oferite de Accesul Deschis și abordările privind accesul deschis, noțiunea de „știință ca întreprindere publică" (cu implicații pentru zone diverse așa cum este comunicarea științifică, patentarea, educația și instruirea), și legătura dintre date și managementul publicațiilor, evaluarea performanțelor și comportamentul etic solid și responsabil al cercetării, au stat în centrul multor activități recente ale ALLEA.{/xtypo_rounded2}

Președinte: Prof. Stefan Luby; Vicepreședinte: Prof. Marie-Therese Flanagan
Director executiv: Dr. Rüdiger Klein
C.P. 19121; 1000 GC Amsterdam; Olanda
Adresă: KNAW; Het Trippenhuis; Kloveniersburgwal 29; NL-1011 JV Amsterdam, Olanda
Contact: Tel. +31 (0)20-5510754; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Website: www.allea.org

Preambul: O viziune pentru Științe Deschise în secolul 21
Datele sunt fundamentul pe care edificiul științific este construit. O mai eficientă partajare a datelor și un access deschis crescut la informații și resurse vor ușura confirmarea observațiilor, experimentele să poată fi reproduse, ipotezele să fie sprijinite, contestate sau rafinate și, nu în ultimul rând, să fie oferite răspunsuri la provocările societale.

Tehnologii digitale puternice pentru colectarea, stocarea și manipularea datelor creează noi oportunități, dar riscă să lărgească „clivajul digital". Științele Deschise prefigurează o partajare optimă a rezultatelor și a instrumentelor de cercetare: publicații, date, software și resurse educaționale. Se va baza pe e-infrastructuri avansate care permit colaborarea online. Potențialul de a conexa și reutiliza seturi de date care nu sunt inițial în relație, va releva legături neașteptate și va declanșa noi dinamici pentru descoperirile științifice. Inteligența colectivă a comunității științifice va fi dezlănțuită prin intermediul unor noi colaborări între instituții, discipline, limite naționale și sectoriale. Mediile științifice deschise vor ajuta la restaurarea transparenței și integrității întreprinderilor științifice pentru ca toată lumea să le vadă. Vor fi create noi puncte de schimb pentru cunoașterea științifică cu utilizatorii finali care nu provin din mediul academic iar evoluția se va îndrepta către împlinirea viziunii unor societăți educate din punct de vedere științific: acest lucru ar putea să necesite dispunerea datelor științifice în moduri accesibile cetățenilor.

Pentru a fi realizată această viziune, trebuie împlinite câteva cerințe:

Conținutul științific deschis provenind din sectorul public de cercetare

Publicațiile ar trebui puse online în regim deschis de îndată ce acest lucru este posibil după cum ar trebui făcut și cu resursele educaționale și softwareul rezultat din cercetarea finanțată din resurse bugetare.
Oamenii de știință și organizațiile acestora ar trebui să aplice principiile partajării deschise a datelor care stau la baza acestor publicații, incluzând și rezultatele „negative"; ar trebui stabilite măsuri pentru asigurarea calității și pentru prezervarea acestor date pentru a fi reutilizate.
Prin urmare, propunerile de cercetare care solicită finanțare publică ar trebui să includă măsuri care să țintească dezvoltarea științelor deschise și care să aplice principiile de mai sus. Calificarea la principiile științelor deschise ar trebui să necesite explicații specifice, cum ar fi obligațiile legale sau interesele comerciale legitime sau securitatea, viața intimă sau preocupări pentru aspectele etice.

E-Infrastructuri deschise pentru cercetarea publică și privată

Sunt necesare infrastructuri TIC de înaltă performanță eficiente economic pentru a gestiona viitoarea dimensiune a fluxului de date. Pentru toți cercetătorii ar trebui să fie puse la dispoziție resurse computaționale adecvate pentru a echilibra pe deplin accesul online la date și resursele de calcul disponibile. Dincolo de Europa, conectivitatea deschisă de mare viteză ar trebui să reducă clivajele de cunoaștere. Astfel, infrastructurile ar trebui să fie construite cu o viziune îndreptată spre interoperabilitatea globală, găzduind colaborarea între diferitele domenii științifice și a diferitelor sectoare societale, fiind capabile de a gestiona seturi de date extrem de mari și de complexe.

Către o Cultură Științifică Deschisă
Evaluarea academică și sistemele de recompensare ar trebui să vadă meritele din participarea într-o cultură a partajării, în mijlocirea colaborării online și din e-stiința care poate fi reprodusă. Cei care produc sau reutilizează informație științifică ar trebui să se conformeze codurilor etice și să fie în acord cu normele de integritate științifică ale propriilor discipline, trimițând publicațiile și seturile de date spre evaluarea colegială (peer review) și a calității.
Trebuie luate în considerare și interesele comerciale și cele care țin de securitate, dar existența datelor științifice izvorâte din cercetarea finanțată din resurse private sau care este sensibilă din punct de vedere al securității, totuși, ar trebui înregistrată atunci când este în interesul public, fiind impuse licențe specifice sectorului sau domeniului care ar implica un acces limitat sau întârziat la astfel de informații care se supun unui termen anumit de restricție.
Știința deschisă ar trebui să faciliteze accesul la instrumente educaționale de calitate și ar trebui să permită cetățenilor să beneficieze de tehnologii avansate. Este de așteptat ca tinerii să-și găsească inspirația pentru noi descoperiri și spirit antreprenorial, intrând în rândurile cercetătorilor, inginerilor și inovatorilor într-un număr mult mai mare decât în acest moment.

Punerea în practică
{xtypo_rounded2}
ALLEA și academiile membre consideră că abordarea științei deschise este un element constructiv în realizarea Ariei Europene de Cercetare și a Parteneriatului Global pentru Cunoaștere.
Academiile se dedică dezbaterii și promovării aplicațiilor practice a principiilor științei deschise în propriile arene naționale de activitate și vor promova împreună adoptarea lor pe scena internațională.{/xtypo_rounded2}

Acestea vor interacționa cu mediile de cercetare și universitare în limitele juridice naționale și împreună sau la nivel individual în Europa și mai departe prin:

(1) Determinarea organismelor de finanțare, incluzând Comisia Europeană, să implementeze principiile științelor deschise privind publicațiile, datele de cercetare, software, resurse educaționale și infrastructuri de cercetare, insistându-se pe faptul ca mecanismele de finanțare să fie elaforate într-o manieră care să implice angajamentul pe termen lung privind administrarea și astfel securizarea accesului permanent la datele de cercetare;

(2) Încurajarea instituțiilor științifice și de cercetare din propriile țări și a industriilor care sprijină să inoveze și să promoveze platformele dedicate științelor deschise, făcând rezultatele de cercetare ușor de regăsit și permiându-le reutilizarea, interacționând și cu editurile și bibliotecile/depozitele pentru a explora noi modele de business pentru un management al datelor științelor deschise durabil și pentru a dezvolta noi servicii cu clienții (precum platforme pentru cercetare în regim colaborativ; procese experimentale deschise cum ar fi evaluarea colegială deschisă, noi legături de tipul știința în societate, etc.);

(3) Implicarea cercetătorilor, a educatorilor, a studenților într-un dialog susținut privind necesitatea de a îmbrățișa cultura științifică deschisă, elaborarea de mecanisme de recompensare care să recunoască rolul de păstrători și inovatori în prezervarea și mijlocirea reutilizării rezultatelor de cercetare, dezvoltarea unor regului congruiente domeniul de activitate alegând cel mai bun punct și cel mai potrivit moment de a accesa aceste date cu recunoașterea de fi autoritatea care acordă o marcă de calitate și cea care poate face deselecția datelor, incluzând și aprecierea cetățeanului cercetător precum și a importanței libertății de mișcare în educație către o educație deschisă și însușirea culturii propusă de e-știință;

(4) Implicarea cu factorii de decizie regionali, naționali și europeni pentru a-i mobiliza să elaboreze și să extindă e-infrastructuri de top, oferind pe cât se poate de mult acces liber, securizat și durabil la documente, permițând și reutilizarea documentelor și a seturilor de date, deschiderea acestora către mecanisme computaționale și către recombinare și mijlocirea unei colaborări unitare în Europa și mai departe, asigurându-se că cercetătorii europeni și industria vor beneficia pe deplin de beneficiile care apar dintr-un parteneriat global privind cunoașterea;

(5) Colaborarea cu rețelele globale și alte organizații științifice pentru a dezvolta centre de date interoperabile în întreaga lume, care vor fi guvernate de reguli echitabile privind accesul și utilizarea, bazându-se pe un nivel de standardizare și metadate corespunzător (integrând date și expertiză din domeniul științelor umaniste de asemenea), asigurând faptul că aceste date științifice care vor fi stocate sunt descrise clar, vor fi examinate cu rigoare (având în vedere și aspectul incertitudinilor), pentru a întări și mări nivelul schimburilor științei în societate și a interacțiunilor relevante pentru stabilirea politicilor.

Președenția ALLEA
Prof. Stefan Luby,
Academia de Științe a Slovaciei

Prof. Marie-Therese Flanagan,
Academia Regală a Irlandei