reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.
De ce? Pentru cine? In ce mod?

De curand am avut ocazia sa particip la o vizita de studiu in Polonia. O tara fosta comunista ca si a noastra, ne-a aratat o alta perspectiva asupra functionarii bibliotecilor publice.
Polonia are un program similar cu programul Biblionet care se deruleaza in Romania, program care face parte din initiativa Global Libraries a Fundatiei Bill si Melinda Gates
In Polonia exista un numar de 9600 bibliotecari care lucreaza in mediul rural intr-un sistem bine pus la punct. {sharethis}

In afara echiparii bibliotecilor cu tehnologie, Programul de Dezvoltare al Bibliotecilor - cum se numeste in Polonia - a creat granturi pentru ONG-uri acestea urmand sa lucreze cu biblioteci publice pentru implementarea unor proiecte inovatoare.
Premiza de la care s-a pornit a fost ca bibliotecile au experienta in implementarea de noi servicii si au cea mai buna imagine a comunitatii si a nevoilor ei, iar ONG-urile au exercitiul implemetarii de proiecte experimentale, si de testare de noi solutii. Se asigura un trasfer biunivoc de experienta, se foloseste strategia win-win pentru ambii parteneri, se testeaza noi modele de cooperare, care pot fi usor replicate si care pot avea ca efect in timp sustenabilitatea bibliotecilor. Add a comment

Ieri a fost lansat Ghidul de cultura informației elaborat de Prof. dr. Angela Repanovici. Referent științific este domnul Prof. dr. Mircea Regneală.

Acest efort editorial a fost sprijinit de Biroul de Presă al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Nu este singurul efort al breslei care a fost sprijinit de Ambasada Americii și pentru implicarea și mai ales înțelegerea lispurilor materiale mulțumesc și eu cu această ocazie. În ziua de azi, cred că trebuie să fim din ce în ce mai aproape și de cei care îți dedică timp și atenție să înțeleagă. Mulțumiri doamnei Monica pentru atenție și efort.{sharethis}

Ceea ce trebuie punctat este faptul că această lansare a fost găzduită de Biblioteca Națională ca primă activitate dedicată breslei. Bravo, de trei ori ura și cu nerăbdare așteptăm deschiderea din luna aprilie. Cuvintele doamnei directoare Elena Târziman le puteți auzi din înregistrarea video prezentă pe canalul Kosson de pe youtube.com.

Pentru că nimic nu se naște fără a avea un istoric în spate, trebuie menționat faptul că în anul 2010, în noiembrie Asociația Bibliotecarilor din Romania, a organizat un curs de formare pentru formatori, în cultura informației, primul de acest fel in România.

Trebuie să aducem în atenție și un evenimentul de anul trecut (noiembrie) care a facilitat și cred că au coagulat eforturile autoarei: pregătirea și susținerea cursului dedicat culturii informației pentru bibliotecarii școlari de la Poiana Brașov.
Proiectele de finalizarea a cursului de formare a formatorilor în cultura informației le puteți consulta aici: http://www.abr.org.ro/index.php?option=com_content&;view=article&id=152%3Aproiecte-ale-participanilor-la-cursul-de-formare-a-formatorilor-in-cultura-informaiei-bibliotecari-colari&catid=97%3Aformare&Itemid=78&lang=ro

De altfel, apariția acestui ghid a fost prevăzută chiar și în Planul strategic al Secțiunii Culturii înformației prezentat în 2011 în cadrul conferinței de la Sibiu. Add a comment

Dragi colegi, 

Mergând pe urmele lui John Levin, cel care a agregat resurse importante pentru a înțelege mai bine unele aspecte ce țin de interdisciplinaritate (http://anterotesis.com/wordpress/dh-gis-projects/), am pus spre cercetare această colecție la http://www.kosson.ro/index.php?option=com_weblinks&;view=category&id=119%3Adh-gis-projects&Itemid=23&lang=ro

Aici veți putea găsi o colecție cu cele mai interesante proiecte din domeniul „umanioarelor digitale” care implică și GIS - Geographic Information Systems. Prin faptul că meseria noastră este una care reclamă multidisciplinaritatea și interdisciplinaritatea, credem că este util să vedem cum sunt agregate diferite tipuri de resurse pentru a oferi beneficiarilor o imagine de ansamblu asupra unui eveniment, fapt, resursă. {sharethis}

 

Add a comment

Open Knowledge FoundationContribuții: Karen Coyle, Mark MacGillivray, Peter Murray-Rust, Ben O'Steen, Jim Pitman, Adrian Pohl, Rufus Pollock, William Waites

Autorii datelor bibliografice, precum bibliotecile, editurile, universitățile, cercetătorii sau sistemele sociale de management a referințelor, au un rol important în susținerea progresului cunoașterii umanității. Pentru ca societatea să beneficieze pe deplin de activitatea bibliografică este imperativ ca datele bibliografice să fie deschise, adică să fie disponibile tuturor spre utilizare și reutilizare liberă în orice scop.

Datele bibliografice
Pentru a defini sfera acestor principii, în această primă parte este explicat conceptul de substrat al datelor bibliografice. {sharethis}  

Datele nucleu

Datele bibliografice constau din descrieri bibliografice. O descriere bibliografică prezintă o resursă bibliografică (articol, monografie etc., fie tipărită, fie în format electronic) cu scopul de a:

  1. identifica resursa descrisă, i.e. trimiterea către o resursă unică din întregul univers al descrierilor bibliografice și  
  2. localiza resursa descrisă, i.e. indicarea locului/modalității de a găsi resursa descrisă.  

În mod tradițional o descriere servea ambelor scopuri prin prezentarea informațiilor privind: autorul(ii) și editura(le), titlurile, mențiunea de responsabilitate, data și locul de publicare, identificarea publicației părinte (în cazul serialelor), pagina.

Add a comment

După ce în decembrie 2006, Consiliul de conducere al IFLA a aprobat Codul de etică pentru membrii Consiliului de Conducere şi persoanele ce deţin funcţii din cadrul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Bibliotecari, la sfîrșitul anului 2011, același organism a dat publicității un proiect al Codului de etică pentru bibliotecari și alți profesioniști din domeniul informării și documentării (http://www.ifla.org/en/news/ifla-code-of-ethics-for-librarians-draft ), pe care l-a supus dezbaterii publice pînă pe 29 februarie 2012. Așa cum se precizează în Preambul, documentul are doar un rol orientativ pentru fiecare bibliotecar în parte, dar invită asociațiile din fiecare țară să-și alcătuiască sau să-și revizuiască propriile coduri în conformitate cu principiile generale enunțate. Necesitatea unui astfel de Cod este justificată prin faptul ca biblioteconomia este, în esență, un domeniu de activitate cu o importantă componentă etică; rolul bibliotecilor și al celorlalte instituții furnizoare de servicii informaționale fiind acela de a sprijini optimizarea înregistrării și regăsirii informației și de a oferi acces la aceasta, rezultă că bibliotecarii au o responsabilitate socială. Sintetic, proiectul de Cod de etică pentru bibliotecari propus de IFLA urmărește pe șase probleme importante:
  • Accesul la informații;
  • Responsabilitaea față de individ, pe de o parte, și față de societate în ansamblu, pe de alta;
  • Confidențialitate și transparență;
  • Accesul liber și respectul față de proprietatea intelectuală;
  • Neutralitate, integritate personală și competență profesională;
  • Relația profesională între colegi și între angajat / angajator. {sharethis}
Add a comment

ATENȚIE!

{sharethis}

Vă rog să dați din timpul dumneavoastră pentru o prezentare extraordinară

Killing Librarianship from R. David Lankes on Vimeo.

Începeți să inovați!

Add a comment
{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}cum 20 de ani (1991), pe 6 august la CERN era publicată prima pagină web din istoria scurtă dar tumultoasă a acestui mediu de comunicare. Adresa acestui debut era info.cern.ch pe un server ce rula pe o mașină NeXT. Pentru mai multe detalii, vă rog să accesați http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=228%3Aworld-wide-web-la-20-de-ani-la-multi-ani&catid=46%3Aevenimente-in-focus&Itemid=53&lang=ro

Acum, vă aduc cu multă bucurie o contribuție pentru a onora memoria începuturilor: Cool URIs în limba română. Dar ce sunt acelea URI-uri cool sau mișto sau faine sau „tari” sau „beton” sau „marfă”? {sharethis}

Pentru a înțelege necesitatea de a înțelege aceste aspecte legate de aspecte mai intime ale modului în care sunt accesate resursele electronice, trebuie să înțelegeți că vine un val foarte repede peste breasla noastră care va transforma radical BAZA meseriei. Dincolo de vocea cavernoasă care spune acest lucru așez spre cunoaștere RDF-ul. RDF este acronimul pentru Resource Description Framework.

Ce este RDFRDF este un limbaj pentru reprezentarea informației despre resursele din World Wide Web. Este menit îndeosebi pentru a reprezenta metadatele despre resursele Web cum ar fi titlul, autorul și data modificării unei pagini web, drepturile de autor și informațiile de licențiere asupra unui document web sau programul după care sunt disponibile unele resurse partajate.

Și acum vă invit să rețineți următorul aspect important:
{xtypo_alert}RDF este gândit pentru situații în care această informație trebuie să fie procesată de aplicații mai curând decât pentru a fi afișată oamenilor. RDF oferă un cadru comun pentru exprimarea acestei informații pentru a fi vehiculată între aplicații fără pierderea înțelesului.{/xtypo_alert} Add a comment

Această traducere izvorăște din necesitatea de a oferi tuturor celor care doresc să desfășoare programe de instruire pentru utilizatorii BAM-urilor repere solide privind modul de organizare și promovare a culturii informației.{sharethis}
Acest efort recunoaște și completează eforturile colegilor de la Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova care au trudit la traducerea „Liniilor directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi” și ale colegilor de la Asociația Bibliotecarilor din România, Secțiunea Cultura Informației.

Lucrarea (aici originalul în limba engleză) indică cum trebuie utilizat logo-ul recunoscut internațional pentru cultura informației și mai mult decât aceasta vă oferă pașii pe care trebuie să-i urmați atunci când trebuie să faceți un plan de marketing propriu pentru promovarea propriilor programe de instruire: produsul, prețul, poziționarea și promovarea. Puteți descărca de aici: icon Integrarea logo-ului culturii informației - un manual de marketing (2.34 MB)

Un alt punct forte este modul în care trebuie să vă construiți o marcă proprie, fie pentru instituție, fie pentru un serviciu sau program de instruire pe care doriți să-l promovați în comunitate.

Add a comment

Principii pentru Date Deschise în știință
- Open Knowledge Foundation -

Știința se bazează pe creșterea continuă, reutilizarea și evaluarea deschisă a corpului de cunoaștere științifică publicată.

Pentru ca știința să funcționeze eficient și pentru ca societatea să culeagă pe deplin roadele evoluției științifice, este crucial ca datele științifice să fie deschise pe deplin.

Prin deschiderea datelor în știință înțelegem faptul că sunt liber accesibile pe internet, permițându-se oricărui utilizator să descarce, să copieze, să analizeze, să reproceseze, să le paseze unui software sau să le utilizeze în orice scop fără alte bariere de natură financiară, legală sau tehnică altele decât cele care sunt inseparabile de accesul în sine la internet. În acest temei, datele legate de rezultatele științifice publicate ar trebui să stea în domeniul public.

Recomandăm în mod oficial adoptarea și respectarea următoarelor principii:

Add a comment

Se apropie Conferința IFLA cu numărul 77 și mi-a fost semnalată lucrarea Angelei Repanovici privind „Educația și instruirea pentru managerii depozitelor digitale”, care a primit acceptul pentru a fi prezentată la secțiunea Educație și instruire pe firul 217 - Educație pentru prelucrarea digitală (Education for digital curation). {sharethis}

Dincolo de aspectele pur tehnice ale lucrării (conturarea cadrului colecțiilor digitale care necesită forme noi de management) trebuie spus că, de fapt, aceast articol este o invitație adresată specialiștilor din cele mari instituții de memorie să vină împreună pentru a găsi răspunsuri la aspectele ce țin de prelucrarea digitală a colecțiilor care sunt în continuă creștere, dar ale căror viitor nu li se poate desluși trendul. 

Add a comment

Am urmărit de mai bine de un an evoluția unei aplicații care ar putea ajuta foarte mult persoanele și instituțiile care ar dori să constituie arhive cu materiale culturale relevante și structurate în așa fel încât să satisfacă și nevoile utilizatorilor de a se informa.
Este vorba de Omeka, un pachet software dezvoltat de Centrul Roy Rosenzweig Center pentru Istorie și Media actuală, ținând de Universitatea George Mason. Da, nu este o greșeală. Sunt aceiași oameni care dezvoltă și Zotero.După o vânătoare mai lungă pentru o soluție cât mai elegantă care ar putea oferi cele mai facile instrumente de agregare a resurselor în format digital, am găsit la masa compromisului acest pachet care de curând a venit și cu vestea că oferă și suport pentru localizare. Din momentul în care am prins noutatea, nu a durat mult până la constituirea pachetului de localizare românesc și am purces la teste.Cu Omeka sunt prieten ceva mai demult și îi cunosc puterea. Pentru cei care doresc să arunce un ochi în viitor, îi poftesc să înceapă să învețe să folosească acest pachet.Pentru cei dintre dumneavoastră care doresc să experimenteze cu cea mai nouă versiune dar în limba engleză, vă invit să descărcați suita AMPPS de la http://www.ampps.com/apps/php/educational/Omeka

Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.