reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

ATENȚIE!

{sharethis}

Vă rog să dați din timpul dumneavoastră pentru o prezentare extraordinară

Killing Librarianship from R. David Lankes on Vimeo.

Începeți să inovați!

Principii pentru Date Deschise în știință
- Open Knowledge Foundation -

Știința se bazează pe creșterea continuă, reutilizarea și evaluarea deschisă a corpului de cunoaștere științifică publicată.

Pentru ca știința să funcționeze eficient și pentru ca societatea să culeagă pe deplin roadele evoluției științifice, este crucial ca datele științifice să fie deschise pe deplin.

Prin deschiderea datelor în știință înțelegem faptul că sunt liber accesibile pe internet, permițându-se oricărui utilizator să descarce, să copieze, să analizeze, să reproceseze, să le paseze unui software sau să le utilizeze în orice scop fără alte bariere de natură financiară, legală sau tehnică altele decât cele care sunt inseparabile de accesul în sine la internet. În acest temei, datele legate de rezultatele științifice publicate ar trebui să stea în domeniul public.

Recomandăm în mod oficial adoptarea și respectarea următoarelor principii:

Semestrul 2 din cadrul Masterului Internațional „Digital Library Learning” s-a petrecut în Tallinn, Estonia. Tallinnul este un o oraș mic, de fapt întreaga populație a Estoniei este semnificativ mai mică (1.340.021)  decât  cea a Bucurestiului (1.944.376). Anul 2011 a fost unul plin pentru Estonia, de la 1 ianuarie 2011 schimbându-se moneda curentă din coroane estone în euro și aducerea în centrul atenției la nivel internațional prin numirea capitalei - Tallinn -  în rolul de Capitală Culturală Europeană. {sharethis}
Programa acestui semestru a fost alcatuită din cursuri de “Information and Knowledge Management” (IKM - Sirje Virkus) și “Human Resource Management” (HRM - Aira Lepik) iar modalitate de lucru aleasă de profesorii din Tallinn s-a axat pe principiile tehnicii constructiviste de predare (anume crearea unui mediu de lucru liber, unde ideile să fie dezbatute și analizate în voie fără fixarea într-o unic accepțiune a subiectelor). În majoritatea sesiunilor de lucru am avut onoarea să primim și să discutam cu câteva dintre personalitățile domeniului, fie în persoană (alături de noi în sala de curs), cât și virtual (prin intermediul audio și video-conferințelor).

Dragi colegi, e vremea să vorbim de un nou mecanism de identificare permanentă a resurselor, dar de această dată cel pe care OCLC îl oferă: PURL. {sharethis}

Cu toții știm ce este acela un URL - Uniform Resource Locator. Este ceea ce introducem în bara de adresă a browserului atunci când navigăm pe Internet. Dar un PURL - Permanent Uniform Resource Locators? PURL-urile nu sunt un standard nou sau vreun mecanism care să necesite adaptarea clienților (browsere sau alte servicii de access). PURL-urile folosesc protocolul HTTP și sunt niște URL-uri fac trimitere către niște servicii care fac legătura cu o resursă care are un URL care poate varia în timp din diverse motive (schimbarea serverului, a domeniului, etc). Mecanismele de rezolvare a PURL-urilor beneficiază de o rețea distribuită, astfel că adresa rezolvatorului poate să difere ca în cazul următor:

http://purl.oclc.org/ionica/home
http://purl.fake.com/panait/home

Identificatorii persistenți deschiși PURL pentru gestionarea resurselor web sunt adrese web sau Uniform Resource Locators (URL-uri) care acționează ca identificatori permanenți în contextul unei infrastructuri web dinamice și schimbătoare. În loc de a face direct trimiterea (așa-numita "rezolvare") către resursele web (documente, date, servicii, oameni, etc.), PURL-urile oferă un nivel intermediar care permite adreselor web ale resurselor să se modifice în timp fără a afecta negativ sistemele care se bazează pe ele. Această funcționalitate oferă continuitate referințelor către resursele de rețea care ar putea să migreze de la mașină la mașină din motive tehnice, sociale sau de business.


Open Knowledge FoundationContribuții: Karen Coyle, Mark MacGillivray, Peter Murray-Rust, Ben O'Steen, Jim Pitman, Adrian Pohl, Rufus Pollock, William Waites

Autorii datelor bibliografice, precum bibliotecile, editurile, universitățile, cercetătorii sau sistemele sociale de management a referințelor, au un rol important în susținerea progresului cunoașterii umanității. Pentru ca societatea să beneficieze pe deplin de activitatea bibliografică este imperativ ca datele bibliografice să fie deschise, adică să fie disponibile tuturor spre utilizare și reutilizare liberă în orice scop.

Datele bibliografice
Pentru a defini sfera acestor principii, în această primă parte este explicat conceptul de substrat al datelor bibliografice. {sharethis}  

Datele nucleu

Datele bibliografice constau din descrieri bibliografice. O descriere bibliografică prezintă o resursă bibliografică (articol, monografie etc., fie tipărită, fie în format electronic) cu scopul de a:

  1. identifica resursa descrisă, i.e. trimiterea către o resursă unică din întregul univers al descrierilor bibliografice și  
  2. localiza resursa descrisă, i.e. indicarea locului/modalității de a găsi resursa descrisă.  

În mod tradițional o descriere servea ambelor scopuri prin prezentarea informațiilor privind: autorul(ii) și editura(le), titlurile, mențiunea de responsabilitate, data și locul de publicare, identificarea publicației părinte (în cazul serialelor), pagina.

Vă mai aduceți aminte de povestea celor 15 bibliotecari care au întreprins de un stagiu de schimb de experiență în Statele Unite ale Americii, fiind beneficiarii  unui program al Centrului Mortenson de la Universitatea din Illinois?

Ei bine, dincolo de http://americabibliotecaruluinecenusiu.blogspot.com/, o resursă pe care o apreciez pentru efortul pus și pentru conținut, a fost acest moment astăzi găzduit de Centrul Cultural American.

La ce am asistat este o experiență personală dar și una de grup care a fost filtrată și rafinată mai departe în câteva materiale prezentate unei bogate asistențe în cel mai plăcut confort termic de care te poți bucura într-o zi toridă de București. Nu era Mântuleasa, dar era o stradă unde amintirile celor 15 s-au concretizat în câteva învățăminte utile… după șoaptele a două doamne respectabile care „documentau” prin uimiri onomatopeice experiențele și realitățile trecute prin ochii colegilor, aș putea să jur că efectele vor fi de durată și sper eu că vor influiența în bine câteva decizii.

Raportul prezent constituie o trecere în revistă a activităţilor Secţiunii de Catalogare-Indexare a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), fără a neglija contextul mai larg al asociaţiei în sine, acesta fiind cadrul în care s-au desfăşurat activităţile specifice. Sunt consemnate, în ordine cronologică, cele 4 conferinţe naţionale precum şi întrunirile de lucru desfăşurate în perioadele dintre conferinţele naţionale. {sharethis}

La încheierea mandatului de preşedintă a acestei secţiuni îmi exprim mulţumirile mele faţă de toţi membrii ABR care au înţeles să participe activ la lucrările comune ale acesteia şi sunt conştientă că numai prin implicare directă lucrurile pot avansa în domeniul prelucrării informaţiei şi în cel atât de mult discutat al regăsirii ei. Aş dori ca propunerile inserate în acest raport să constituie sugestii pentru activitatea viitoare a secţiunii. Iar celor două colege alese în noua conducere a Secţiunii de Catalogare-Indexare, Olga Beşchea şi Anca Haţapuc, le doresc mult succes şi multă inspiraţie.

Dr. Victoria Frâncu

9 iunie 2011

Documentul poate fi descarcat de aici: default  RAPORT SECTIUNE DE CATALOGARE-INDEXARE ABR 2007-2010 (85.5 kB) {jcomments on}
 

{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}cum 20 de ani (1991), pe 6 august la CERN era publicată prima pagină web din istoria scurtă dar tumultoasă a acestui mediu de comunicare. Adresa acestui debut era info.cern.ch pe un server ce rula pe o mașină NeXT. Pentru mai multe detalii, vă rog să accesați http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=228%3Aworld-wide-web-la-20-de-ani-la-multi-ani&catid=46%3Aevenimente-in-focus&Itemid=53&lang=ro

Acum, vă aduc cu multă bucurie o contribuție pentru a onora memoria începuturilor: Cool URIs în limba română. Dar ce sunt acelea URI-uri cool sau mișto sau faine sau „tari” sau „beton” sau „marfă”? {sharethis}

Pentru a înțelege necesitatea de a înțelege aceste aspecte legate de aspecte mai intime ale modului în care sunt accesate resursele electronice, trebuie să înțelegeți că vine un val foarte repede peste breasla noastră care va transforma radical BAZA meseriei. Dincolo de vocea cavernoasă care spune acest lucru așez spre cunoaștere RDF-ul. RDF este acronimul pentru Resource Description Framework.

Ce este RDFRDF este un limbaj pentru reprezentarea informației despre resursele din World Wide Web. Este menit îndeosebi pentru a reprezenta metadatele despre resursele Web cum ar fi titlul, autorul și data modificării unei pagini web, drepturile de autor și informațiile de licențiere asupra unui document web sau programul după care sunt disponibile unele resurse partajate.

Și acum vă invit să rețineți următorul aspect important:
{xtypo_alert}RDF este gândit pentru situații în care această informație trebuie să fie procesată de aplicații mai curând decât pentru a fi afișată oamenilor. RDF oferă un cadru comun pentru exprimarea acestei informații pentru a fi vehiculată între aplicații fără pierderea înțelesului.{/xtypo_alert}

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2011/07/01/calculator-pentru-domeniul-public-drept-de-autorImportanța duratei exacte a drepturilor de autor nu este, în ziua de astazi, doar un simplu exercițiu teoretic. Identificarea intinderii cât mai exacte a domeniului public permite reutilizarea in mod liber a acestor opere, indeosebi (dar cu siguranta nu doar) in diverse proiecte private de pe Internet (unde probabil Wikipedia e no.1) sau chiar proiecte guvernamentale (Europeana)(pentru cei care sunt totusi interesati de domeniul public, inclusiv dpdv teoretic le recomand un studiu finantat de OMPI)

Desi ar putea sa para o treaba simpla la prima vedere, conflictul de legi in timp si in spatiu fac problema mult mai complicata dpdv juridic si aproape de netrecut pentru orice persoana cu buna credinta, dar fara studii juridice. Tocmai de aceea m-a incantat ideea unui calculator care poate da un indiciu daca o opera este in domeniul public sau nu. Acest proiect a fost in cele din urma realizat si lansat la nivelul Uniunii Europene si imi pare ca am contribuit cu analiza legislatiei romanesti care a dus la una din schemele logice cele mai complicate de la nivelul UE.

Inainte de a da o imagine a operelor care sunt in domeniul public in Romania sunt nevoit sa fac 2 importante clarificari:

A. Acest calculator nu este o consultanta juridica si nu inlocuieste analiza unui avocat sau a unui consilier juridic. Nu sunt doar vorbe goale cele de mai sus sau o exonerare obligatorie, ci o realitate, in special pentru ca un asemenea calculator nu poate sa acopere toate situatiile juridice aparute in practica (de ex. cind autorul decedat inainte de 1996 transfera drepturile sale prin testament).

În cadrul conferinței ANBPR- BiblioPublica de la Baia Mare (12-14 mai 2011) a fost lansat Ghidul de bune practici în situații de risc pentru uzul bibliotecilor publice. {sharethis}

Ghidul poate fi descărcat de la adresa http://www.biblionet.ro/show/index/k/328/w/+risc .

Ghidul a fost realizat de Grupul Impact,  grup constituit din coordonatori județeni ai proiectului Biblionet și creat prin inițiativa și cu susținerea IREX Romania si ANBPR.

Fără a avea pretenția că este exhaustiv, ghidul a încercat să identifice și să clasifice problemele cu care bibliotecile mici se confruntă în această perioadă de criză și să adune soluțiile care s-au dovedit eficiente în situațiile descrise.

Sperăm să fie util celor care îl vor consulta și așteptăm opinii sau remarci la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Se apropie Conferința IFLA cu numărul 77 și mi-a fost semnalată lucrarea Angelei Repanovici privind „Educația și instruirea pentru managerii depozitelor digitale”, care a primit acceptul pentru a fi prezentată la secțiunea Educație și instruire pe firul 217 - Educație pentru prelucrarea digitală (Education for digital curation). {sharethis}

Dincolo de aspectele pur tehnice ale lucrării (conturarea cadrului colecțiilor digitale care necesită forme noi de management) trebuie spus că, de fapt, aceast articol este o invitație adresată specialiștilor din cele mari instituții de memorie să vină împreună pentru a găsi răspunsuri la aspectele ce țin de prelucrarea digitală a colecțiilor care sunt în continuă creștere, dar ale căror viitor nu li se poate desluși trendul. 

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.