reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Se apropie Conferința IFLA cu numărul 77 și mi-a fost semnalată lucrarea Angelei Repanovici privind „Educația și instruirea pentru managerii depozitelor digitale”, care a primit acceptul pentru a fi prezentată la secțiunea Educație și instruire pe firul 217 - Educație pentru prelucrarea digitală (Education for digital curation). {sharethis}

Dincolo de aspectele pur tehnice ale lucrării (conturarea cadrului colecțiilor digitale care necesită forme noi de management) trebuie spus că, de fapt, aceast articol este o invitație adresată specialiștilor din cele mari instituții de memorie să vină împreună pentru a găsi răspunsuri la aspectele ce țin de prelucrarea digitală a colecțiilor care sunt în continuă creștere, dar ale căror viitor nu li se poate desluși trendul. 

Add a comment

Semestrul 2 din cadrul Masterului Internațional „Digital Library Learning” s-a petrecut în Tallinn, Estonia. Tallinnul este un o oraș mic, de fapt întreaga populație a Estoniei este semnificativ mai mică (1.340.021)  decât  cea a Bucurestiului (1.944.376). Anul 2011 a fost unul plin pentru Estonia, de la 1 ianuarie 2011 schimbându-se moneda curentă din coroane estone în euro și aducerea în centrul atenției la nivel internațional prin numirea capitalei - Tallinn -  în rolul de Capitală Culturală Europeană. {sharethis}
Programa acestui semestru a fost alcatuită din cursuri de “Information and Knowledge Management” (IKM - Sirje Virkus) și “Human Resource Management” (HRM - Aira Lepik) iar modalitate de lucru aleasă de profesorii din Tallinn s-a axat pe principiile tehnicii constructiviste de predare (anume crearea unui mediu de lucru liber, unde ideile să fie dezbatute și analizate în voie fără fixarea într-o unic accepțiune a subiectelor). În majoritatea sesiunilor de lucru am avut onoarea să primim și să discutam cu câteva dintre personalitățile domeniului, fie în persoană (alături de noi în sala de curs), cât și virtual (prin intermediul audio și video-conferințelor). Add a comment

Raportul prezent constituie o trecere în revistă a activităţilor Secţiunii de Catalogare-Indexare a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), fără a neglija contextul mai larg al asociaţiei în sine, acesta fiind cadrul în care s-au desfăşurat activităţile specifice. Sunt consemnate, în ordine cronologică, cele 4 conferinţe naţionale precum şi întrunirile de lucru desfăşurate în perioadele dintre conferinţele naţionale. {sharethis}

La încheierea mandatului de preşedintă a acestei secţiuni îmi exprim mulţumirile mele faţă de toţi membrii ABR care au înţeles să participe activ la lucrările comune ale acesteia şi sunt conştientă că numai prin implicare directă lucrurile pot avansa în domeniul prelucrării informaţiei şi în cel atât de mult discutat al regăsirii ei. Aş dori ca propunerile inserate în acest raport să constituie sugestii pentru activitatea viitoare a secţiunii. Iar celor două colege alese în noua conducere a Secţiunii de Catalogare-Indexare, Olga Beşchea şi Anca Haţapuc, le doresc mult succes şi multă inspiraţie.

Dr. Victoria Frâncu

9 iunie 2011

Documentul poate fi descarcat de aici: icon RAPORT SECTIUNE DE CATALOGARE-INDEXARE ABR 2007-2010 (85.5 kB){jcomments on}
 

Add a comment

De curând NARA a găzduit o întâlnire a Grupului de Lucru care elaborează standardele ISO (International Organization for Standardization) pentru a fi utilizate în certificarea depozitelor digitale de încredere. Cele două standarde propuse sunt ISO/DIS 16363 - Auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere și ISO/DIS 16919 - Cerințe pentru persoanele care oferă auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere candidate. {sharethis}

NARA are o istorie îndelungată în ceea ce privește dezvoltarea de standarde internaționale legate de documentele electronice și alte informații digitale. De exemplu, ISO/DIS 16363 se bazează în mare parte pe Criteriile și Lista de Verificare pentru Auditarea & Certificarea Depozitelor de Încredere, pe scurt TRAC (Trustworthy Repositories Audit & Certification: Criteria and Checklist). Documentul TRAC a fost elaborat, în mare, pe baza cerințelor din ISO 14721 - Sistem deschis de arhivare a informațiilor - Modelul de referință (aka OAIS Reference Model). NARA s-a implicat activ în dezvoltarea ambelor.

De ce este necesar un astfel de standard precum ISO 16363? Aici este o parte din fundamentarea propunerii standardului:
Cu mult timp înainte ca acesta să devină un standard aprobat în 2002, multe părți ale comunității patrimoniului cultural au adoptat OAIS ca model pentru a înțelege mai bine ce se cere de la sistemele de prezervare digitală.

{xtypo_alert}Foarte important pentru a înțelege acest pas: DRAMBORA - Digital Repository Audit Method Based on Risk Assessment{/xtypo_alert}
{xtypo_info}Relevant:Depozite Digitale; Un viitor pentru memoria digitală{/xtypo_info}

Add a comment

Vă mai aduceți aminte de povestea celor 15 bibliotecari care au întreprins de un stagiu de schimb de experiență în Statele Unite ale Americii, fiind beneficiarii  unui program al Centrului Mortenson de la Universitatea din Illinois?

Ei bine, dincolo de http://americabibliotecaruluinecenusiu.blogspot.com/, o resursă pe care o apreciez pentru efortul pus și pentru conținut, a fost acest moment astăzi găzduit de Centrul Cultural American.

La ce am asistat este o experiență personală dar și una de grup care a fost filtrată și rafinată mai departe în câteva materiale prezentate unei bogate asistențe în cel mai plăcut confort termic de care te poți bucura într-o zi toridă de București. Nu era Mântuleasa, dar era o stradă unde amintirile celor 15 s-au concretizat în câteva învățăminte utile… după șoaptele a două doamne respectabile care „documentau” prin uimiri onomatopeice experiențele și realitățile trecute prin ochii colegilor, aș putea să jur că efectele vor fi de durată și sper eu că vor influiența în bine câteva decizii.

Add a comment

În cadrul conferinței ANBPR- BiblioPublica de la Baia Mare (12-14 mai 2011) a fost lansat Ghidul de bune practici în situații de risc pentru uzul bibliotecilor publice. {sharethis}

Ghidul poate fi descărcat de la adresa http://www.biblionet.ro/show/index/k/328/w/+risc .

Ghidul a fost realizat de Grupul Impact,  grup constituit din coordonatori județeni ai proiectului Biblionet și creat prin inițiativa și cu susținerea IREX Romania si ANBPR.

Fără a avea pretenția că este exhaustiv, ghidul a încercat să identifice și să clasifice problemele cu care bibliotecile mici se confruntă în această perioadă de criză și să adune soluțiile care s-au dovedit eficiente în situațiile descrise.

Sperăm să fie util celor care îl vor consulta și așteptăm opinii sau remarci la adresa grup_impact@yahoogroups.com .

Add a comment

1. Introducere 

Acest document reprezintă o schiță a definiției FRBR (versiunea orientată pe obiecte armonizată cu CIDOC CRM) denumită din acest moment ca FRBROO, o ontologie formală menită să capteze și să reprezinte semantica de bază a informației bibliografice și pentru a ușura integrarea, medierea și schimbul de informații bibliografice și din domeniul muzeelor. O astfel de viziune comună este necesară pentru a elabora sisteme de informare interoperabile pentru acei utilizatori care sunt interesați să acceseze conținut comun sau înrudit. Dincolo de acest lucru, rezultă o formalizare care este mult mai potrivită pentru implementarea conceptelor FRBR cu instrumentele orientate pe obiecte și pentru a facilita testarea și adoptarea conceptelor FRBR în cazul implementărilor cu diferite specificații funcționale și în diferite medii. Sunt aplicate analize empirice și structuri ontologice asupra entităților și proceselor asociate cu lucrările, cu proprietățile acestora și cu relațiile dintre ele. Astfel, relevă o rețea de inter-relaționări care se pot aplica obiectelor informaționale în arenele non-bibliografice și este util pentru justificarea necesității pentru elemente informaționale în diferite medii. {sharethis}

Modelul FRBR a fost proiectat inițial ca un model entitate-relație de către un grup de studiu numit de International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) în perioada 1991-1997 și a fost publicat în 1998. Definiția originală entitate-relația a FRBR-ului va fi utilizată în continuare ca FRBRER. Modelul CIDOC CRM a fost dezvoltat aproape independent începând cu 1996 sub auspiciile Grupului de Lucru privind Standardele de Documentare ICOM-CIDOC (International Council for Museums – International Committee on Documentation). Definirea modelului CIDOC CRM a devenit acum standardul ISO 21127. Ideea cum că ambele comunități biblioteconomice și muzeale ar putea beneficia de armonizarea celor două modele a fost exprimată în 2000 cu ocazia celei de-al 24-lea Seminar privind Sistemele de Bibliotecă de la Paris – ELAG ( European Library Automation Group), avându-i pe Nicolas Croft și Dan Matei implicați în creionarea pe loc a unei reprezentări orientată pe obiect a entităților modelului FRBR suprapunând peste clasele CIDOC CRM. Această idee a crescut de-a lungul anilor ceea ce a condus la formarea în anul 2003 a Grupului de Lucru Internațional privind Armonizarea FRBR/CIDOC CRM, care a adus împreună reprezentanți din ambele comunități, având scopul comun de: a) exprima modelul IFLA FRBR prin concepte, instrumente, mecanisme și convenții de notare oferite de CIDOC CRM și b) de a alinia (posibil fuziona) cele două modele orientate pe obiect care au rezultat.

Add a comment

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2011/07/01/calculator-pentru-domeniul-public-drept-de-autorImportanța duratei exacte a drepturilor de autor nu este, în ziua de astazi, doar un simplu exercițiu teoretic. Identificarea intinderii cât mai exacte a domeniului public permite reutilizarea in mod liber a acestor opere, indeosebi (dar cu siguranta nu doar) in diverse proiecte private de pe Internet (unde probabil Wikipedia e no.1) sau chiar proiecte guvernamentale (Europeana)(pentru cei care sunt totusi interesati de domeniul public, inclusiv dpdv teoretic le recomand un studiu finantat de OMPI)

Desi ar putea sa para o treaba simpla la prima vedere, conflictul de legi in timp si in spatiu fac problema mult mai complicata dpdv juridic si aproape de netrecut pentru orice persoana cu buna credinta, dar fara studii juridice. Tocmai de aceea m-a incantat ideea unui calculator care poate da un indiciu daca o opera este in domeniul public sau nu. Acest proiect a fost in cele din urma realizat si lansat la nivelul Uniunii Europene si imi pare ca am contribuit cu analiza legislatiei romanesti care a dus la una din schemele logice cele mai complicate de la nivelul UE.

Inainte de a da o imagine a operelor care sunt in domeniul public in Romania sunt nevoit sa fac 2 importante clarificari:

A. Acest calculator nu este o consultanta juridica si nu inlocuieste analiza unui avocat sau a unui consilier juridic. Nu sunt doar vorbe goale cele de mai sus sau o exonerare obligatorie, ci o realitate, in special pentru ca un asemenea calculator nu poate sa acopere toate situatiile juridice aparute in practica (de ex. cind autorul decedat inainte de 1996 transfera drepturile sale prin testament).

Add a comment

Stimați colegi,

Vă aduc în atenție un efort internațional menit a ridica nivelul de atenție asupra problemelor ce țin de DRM - Digital Rights Management și cum acesta afectează viitorul lecturii și implicit al nostru ca breaslă ce trebuie să ia în considerare din ce în ce mai mult aceast aspect. {sharethis}


«Am elaborat Carta drepturilor cititorului pentru cărțile digitale ca un set de îndrumări care pot fi consultate la momentul achiziționării unei cărți digitale, o colecție de cărți digitale sau a unui dispozitiv de lecturare a cărților digitale (ebook-uri).
Sperăm, în mod deosebit, că va fi util tuturor celor care achiziționează articolele menționate pentru a fi incluse în colecțiile bibliotecii.
Ca și cititori ai operelor tipărite tradițional, suntem deja beneficiarii tuturor acestor drepturi după cum acestea nu ar trebui să ni se interzică condiționat de mediul în care lecturăm. Add a comment

Stimați colegi,

Doresc să inițiez o serie de articole și traduceri a celor mai relevante materiale privind datele conectate - LINKED DATA, cu scopul de a aduce în prim plan acest subiect fierbinte și pentru breasla noastră. În curând meseriile noastre vor fi de nerecunoscut iar mare parte dintre ele vor avea drept obiect tocmai managementul acestor date conectate. Așadar, vă invit să pornim la drum împrună și pentru a deschide calea dialogului am găsit cu cale să aduc opinia lui Tim Berners-Lee ca bază solidă. Vă invit să discutăm despre acest lucru și să ne angrenăm într-un dialog util tuturor.

DATE CONECTATE - http://www.w3.org/DesignIssues/LinkedData.html {sharethis}

Web-ul semantic nu este vorba doar de a pune datele de pe web. Este despre a face legături, astfel încât o persoană sau o mașină să poată explora web-ul de date. Cu date legate, atunci când ai câteva, poți găsi alte date legate.

Ca și web-ul hypertext, web-ul datelor este construit cu documente pe web. Cu toate acestea, spre deosebire de web-ul hipertext, unde link-urile sunt ancore relaționale în documente hypertext scrise în HTML, în cazul datelor legăturile între lucruri arbitrare descrise de RDF, URI-urile identifică orice fel de obiect sau concept. Dar pentru HTML sau RDF sunt aceleași așteptări pentru ca web-ul să crească:

  1. Folosiți URI-urile ca nume pentru lucruri
  2. Folosiți URI-uri HTTP astfel ca oamenii să le priceapă
  3. Atunci când cineva se uită la un URI, oferiți informații utile folosind standardele (RDF, SPARQL)
  4. Includeți linkuri către alte URI-uri astfel ca acestea să poată descoperi mai multe lucruri.

Simplu. Realitatea este că o cantitate surprinzătoare de date nu este conectată în 2006 (momentul scrierii articolului n.n.), din cauza unuia sau a mai multora dintre pași. Acest articol discută soluțiile la aceste probleme, detaliile de implementare și factorii care afectează opțiunile privind cum să publici datele.

Add a comment

Dragi colegi, e vremea să vorbim de un nou mecanism de identificare permanentă a resurselor, dar de această dată cel pe care OCLC îl oferă: PURL. {sharethis}

Cu toții știm ce este acela un URL - Uniform Resource Locator. Este ceea ce introducem în bara de adresă a browserului atunci când navigăm pe Internet. Dar un PURL - Permanent Uniform Resource Locators? PURL-urile nu sunt un standard nou sau vreun mecanism care să necesite adaptarea clienților (browsere sau alte servicii de access). PURL-urile folosesc protocolul HTTP și sunt niște URL-uri fac trimitere către niște servicii care fac legătura cu o resursă care are un URL care poate varia în timp din diverse motive (schimbarea serverului, a domeniului, etc). Mecanismele de rezolvare a PURL-urilor beneficiază de o rețea distribuită, astfel că adresa rezolvatorului poate să difere ca în cazul următor:

http://purl.oclc.org/ionica/home
http://purl.fake.com/panait/home

Identificatorii persistenți deschiși PURL pentru gestionarea resurselor web sunt adrese web sau Uniform Resource Locators (URL-uri) care acționează ca identificatori permanenți în contextul unei infrastructuri web dinamice și schimbătoare. În loc de a face direct trimiterea (așa-numita "rezolvare") către resursele web (documente, date, servicii, oameni, etc.), PURL-urile oferă un nivel intermediar care permite adreselor web ale resurselor să se modifice în timp fără a afecta negativ sistemele care se bazează pe ele. Această funcționalitate oferă continuitate referințelor către resursele de rețea care ar putea să migreze de la mașină la mașină din motive tehnice, sociale sau de business.


Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.