reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Stimați colegi,

Vă aduc în atenție un efort internațional menit a ridica nivelul de atenție asupra problemelor ce țin de DRM - Digital Rights Management și cum acesta afectează viitorul lecturii și implicit al nostru ca breaslă ce trebuie să ia în considerare din ce în ce mai mult aceast aspect. {sharethis}


«Am elaborat Carta drepturilor cititorului pentru cărțile digitale ca un set de îndrumări care pot fi consultate la momentul achiziționării unei cărți digitale, o colecție de cărți digitale sau a unui dispozitiv de lecturare a cărților digitale (ebook-uri).
Sperăm, în mod deosebit, că va fi util tuturor celor care achiziționează articolele menționate pentru a fi incluse în colecțiile bibliotecii.
Ca și cititori ai operelor tipărite tradițional, suntem deja beneficiarii tuturor acestor drepturi după cum acestea nu ar trebui să ni se interzică condiționat de mediul în care lecturăm.

De curând NARA a găzduit o întâlnire a Grupului de Lucru care elaborează standardele ISO (International Organization for Standardization) pentru a fi utilizate în certificarea depozitelor digitale de încredere. Cele două standarde propuse sunt ISO/DIS 16363 - Auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere și ISO/DIS 16919 - Cerințe pentru persoanele care oferă auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere candidate. {sharethis}

NARA are o istorie îndelungată în ceea ce privește dezvoltarea de standarde internaționale legate de documentele electronice și alte informații digitale. De exemplu, ISO/DIS 16363 se bazează în mare parte pe Criteriile și Lista de Verificare pentru Auditarea & Certificarea Depozitelor de Încredere, pe scurt TRAC (Trustworthy Repositories Audit & Certification: Criteria and Checklist). Documentul TRAC a fost elaborat, în mare, pe baza cerințelor din ISO 14721 - Sistem deschis de arhivare a informațiilor - Modelul de referință (aka OAIS Reference Model). NARA s-a implicat activ în dezvoltarea ambelor.

De ce este necesar un astfel de standard precum ISO 16363? Aici este o parte din fundamentarea propunerii standardului:
Cu mult timp înainte ca acesta să devină un standard aprobat în 2002, multe părți ale comunității patrimoniului cultural au adoptat OAIS ca model pentru a înțelege mai bine ce se cere de la sistemele de prezervare digitală.

{xtypo_alert}Foarte important pentru a înțelege acest pas: DRAMBORA - Digital Repository Audit Method Based on Risk Assessment{/xtypo_alert}
{xtypo_info}Relevant:Depozite Digitale; Un viitor pentru memoria digitală{/xtypo_info}

Dragi colegi,

Vă  ofer o prezentare într-o formă diferită și amuzantă a felului cum funcționează fundamentul comunicațiilor pe web: HTTP și în particular a descrierii arhitecturii REST - Representational State Transfer. Textul a fost scris de Ryan Tomayko, maintainer și contribuitor la mai multe proiecte open source.

 

Soția: Cine e „Roy Fielding”?
Ryan: Un tip deștept.
Soția: Aha! Și ce-a făcut?
Ryan: A contribuit la scrierea primelor servere web și apoi s-a apucat de cercetat serios explicând de ce funcționează web-ul în modul în care o face. Numele lui e scris pe specificațiile protocolului care este utilizat pentru a trimite paginile de la server către browserul tău.
Soția: Și cum funcționează?
Ryan: Web-ul?

Posibilitățile oferite de Internet vor oferi cercetătorilor și corpului profesoral surse științifice/de cercetare deschise și ușor accesibile. Nu numai publicațiile vor fi disponibile, ci și datele care stau la bază, modelele și algoritmii. Adăugând datele și modelele la un articol, face ca verificarea să fie mai ușoară verificarea, reproducerea și reutilizarea rezultatelor de cercetare. Un articol de acest tip este intitulat „publicație augmentată” (enhanced publication).{sharethis}

Ce este o publicație augmentată?

O publicație augmentată este o publicație - de regulă un text - căruia i s-au adăugat materiale suplimentare. Publicația poate fi un articol într-o revistă, o disertație, un raport, un memorandum sau un capitol dintr-o carte. Trebuie să implice cercetarea științifică și conține o interpretare sau o analiză a datelor primare sau a unor derivate ale acestora. Materialul suplimentar poate fi, de exemplu, date de cercetare, imagini pentru ilustrare, seturi de metadate sau date post-publicare precum comentarii sau evaluări. Opțiunea pentru modificarea datelor post-publicare permite ca o publicație augmentată să se dezvolte de-a lungul timpului.

1. Introducere 

Acest document reprezintă o schiță a definiției FRBR (versiunea orientată pe obiecte armonizată cu CIDOC CRM) denumită din acest moment ca FRBROO, o ontologie formală menită să capteze și să reprezinte semantica de bază a informației bibliografice și pentru a ușura integrarea, medierea și schimbul de informații bibliografice și din domeniul muzeelor. O astfel de viziune comună este necesară pentru a elabora sisteme de informare interoperabile pentru acei utilizatori care sunt interesați să acceseze conținut comun sau înrudit. Dincolo de acest lucru, rezultă o formalizare care este mult mai potrivită pentru implementarea conceptelor FRBR cu instrumentele orientate pe obiecte și pentru a facilita testarea și adoptarea conceptelor FRBR în cazul implementărilor cu diferite specificații funcționale și în diferite medii. Sunt aplicate analize empirice și structuri ontologice asupra entităților și proceselor asociate cu lucrările, cu proprietățile acestora și cu relațiile dintre ele. Astfel, relevă o rețea de inter-relaționări care se pot aplica obiectelor informaționale în arenele non-bibliografice și este util pentru justificarea necesității pentru elemente informaționale în diferite medii. {sharethis}

Modelul FRBR a fost proiectat inițial ca un model entitate-relație de către un grup de studiu numit de International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) în perioada 1991-1997 și a fost publicat în 1998. Definiția originală entitate-relația a FRBR-ului va fi utilizată în continuare ca FRBRER. Modelul CIDOC CRM a fost dezvoltat aproape independent începând cu 1996 sub auspiciile Grupului de Lucru privind Standardele de Documentare ICOM-CIDOC (International Council for Museums – International Committee on Documentation). Definirea modelului CIDOC CRM a devenit acum standardul ISO 21127. Ideea cum că ambele comunități biblioteconomice și muzeale ar putea beneficia de armonizarea celor două modele a fost exprimată în 2000 cu ocazia celei de-al 24-lea Seminar privind Sistemele de Bibliotecă de la Paris – ELAG ( European Library Automation Group), avându-i pe Nicolas Croft și Dan Matei implicați în creionarea pe loc a unei reprezentări orientată pe obiect a entităților modelului FRBR suprapunând peste clasele CIDOC CRM. Această idee a crescut de-a lungul anilor ceea ce a condus la formarea în anul 2003 a Grupului de Lucru Internațional privind Armonizarea FRBR/CIDOC CRM, care a adus împreună reprezentanți din ambele comunități, având scopul comun de: a) exprima modelul IFLA FRBR prin concepte, instrumente, mecanisme și convenții de notare oferite de CIDOC CRM și b) de a alinia (posibil fuziona) cele două modele orientate pe obiect care au rezultat.

Stimați colegi, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a editat și publicat o colecție de articole intitulată ACCESUL LA INFORMAŢIE ŞI DREPTUL DE AUTOR.
Lucrare cu o foarte bună documentare și redactată cu mare atenție la calitatea resurselor, v-o recomand cu multă căldură spre o lecturare pe îndelete. Felicitări colegilor din Republica Moldova și susținătorilor activității acestora.
Invităm colegii să considere comunitatea noastră ca un mediu de diseminare a activităților lor și îi așteptăm cu multe contribuții valoroase la domeniu. {sharethis}

În continuare punem cuprinsul:

Stimați colegi,

Vorbeam mai devreme despre Digital Object Identifiers. Ar fi foarte util să vedem un alt sistem de identificare permanentă a resurselor electronice care stă chiar la baza DOI. Este vorba despre HANDLE.
Systemul Handle nu este un sistem destinat utilizatorilor și nici nu este un software gata de a fi implementat. Handle este o infrastructură pentru a identifica resurse ale căror informații despre locul unde se află trebuie să fie fie actualizate.
Handle trebuie văzut ca un server care oferă servicii de localizare. Handle a fost dezvoltat de organizația non-profit CNRI (Corporation for National Research Initiatives - http://www.cnri.reston.va.us/). Handle asigură o infrastructură de servicii. Serviciile Handle sunt rulate de federații de utilizatori, biblioteci naționale, laboratoare, universități, centre de calcul, agenții naționale și locale, contractori, corporații și grupuri de cercetare.

Stimați colegi,

Doresc să inițiez o serie de articole și traduceri a celor mai relevante materiale privind datele conectate - LINKED DATA, cu scopul de a aduce în prim plan acest subiect fierbinte și pentru breasla noastră. În curând meseriile noastre vor fi de nerecunoscut iar mare parte dintre ele vor avea drept obiect tocmai managementul acestor date conectate. Așadar, vă invit să pornim la drum împrună și pentru a deschide calea dialogului am găsit cu cale să aduc opinia lui Tim Berners-Lee ca bază solidă. Vă invit să discutăm despre acest lucru și să ne angrenăm într-un dialog util tuturor.

DATE CONECTATE - http://www.w3.org/DesignIssues/LinkedData.html {sharethis}

Web-ul semantic nu este vorba doar de a pune datele de pe web. Este despre a face legături, astfel încât o persoană sau o mașină să poată explora web-ul de date. Cu date legate, atunci când ai câteva, poți găsi alte date legate.

Ca și web-ul hypertext, web-ul datelor este construit cu documente pe web. Cu toate acestea, spre deosebire de web-ul hipertext, unde link-urile sunt ancore relaționale în documente hypertext scrise în HTML, în cazul datelor legăturile între lucruri arbitrare descrise de RDF, URI-urile identifică orice fel de obiect sau concept. Dar pentru HTML sau RDF sunt aceleași așteptări pentru ca web-ul să crească:

  1. Folosiți URI-urile ca nume pentru lucruri
  2. Folosiți URI-uri HTTP astfel ca oamenii să le priceapă
  3. Atunci când cineva se uită la un URI, oferiți informații utile folosind standardele (RDF, SPARQL)
  4. Includeți linkuri către alte URI-uri astfel ca acestea să poată descoperi mai multe lucruri.

Simplu. Realitatea este că o cantitate surprinzătoare de date nu este conectată în 2006 (momentul scrierii articolului n.n.), din cauza unuia sau a mai multora dintre pași. Acest articol discută soluțiile la aceste probleme, detaliile de implementare și factorii care afectează opțiunile privind cum să publici datele.

Scopul acestui program este de a ajuta profesioniștii din biblioteci din țările în curs de dezvoltare de a fi la curent cu ultimele tendințe și evoluții în ceea ce privește zona serviciilor tehnice și de a le crește abilitățile nivelul de cunoaștere în domeniul bibliologiei și științei informării.
Doar un singur loc este disponibil pentru cursul de educație continuă la ALCTS online.
Criterii
Cei care aplică trebuie:
  • Să aibe o diplomă în bibliologie sau științele informării (de exemplu, o diplomă a unui curs de 4 ani sau master) sau,
  • să fie angajat într-o program privind bibliologia și științele informării sau
  • să lucreze ca bibliotecar sau specialist în științele informării
  • Să provină dintr-o țară eligibilă (vezi lista țărilor care se califică: Banca Mondială | Națiunile Unite).
  • Să aibe cunoștințe de limba engleză
  • Să aibe abilitățile tehnice pentru a participa la cursul online:
    • abilități de lucru cu computerul: să poată lucra ușor cu browserele precum Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc.; un software de procesare a textelor, precum Microsoft Word, Word Perfect, etc., să poată trimite emailuri cu atașamente;
    • să știe să copieze și insereze text; să știe să descarce un program sau un modul; să poată învăța ușor un software nou folosind asistența online sau o secțiune specială pentru asistență;
    • -să aibe acces nelimitat la un computer (cel puțin un PC Pentium II sau o mașină G3 PowerMac;
    • să dispună de o conexiune de înaltă viteză (Broadband sau DSL sau cel puțin un modem de 56K);
    • să aibe computerul dotat cu un antivirus actualizat.{sharethis}

DOI este un sistem pentru a identifica unic obiectele de conținut în (atenție, nu din) mediul digital. Un DOI oferă și informații utile despre resursa electronică cum ar fi unde se află pe Internet. DOI este dezvoltat și întreținut de International  DOI Foundation (IDF). IDF a pornit în 1998 iar prima aplicație a intrat în uz în 2000. Numele DOI (pentru că de fapt vorbim de o sintaxă aplicată) sunt gestionate de Agenții de Înregistrare (RAs: DOI Registration Agencies), care au misunea de a oferi serviciile DOI celor interesați. În acest moment sunt 12 agenții. Mecanismul este destul de simplu: Agențiilor de Înregistrare li se plătește taxe de membru din partea solicitanților iar agențiile la rândul lor plătesc operatorului IDF. Pentru conținutul provenit din cercetare (articole științifice, cărți, prezentări la conferințe) sau baze de date de metadate, agenția emitentă este CrossRef-ul. Pentru infrastructurile care gestionează seturi de date agenția emitentă este DataCite.{sharethis}

Dragi colegi,

Cu multă bucurie am primit noua traducere în limba română a unui document important pentru breaslă: MINERVA. Reglementările tehnice pentru programele de creare de conținut digital din domeniul cultural
Este meritul colectivului Bibliotecii Naționale și cu bucurie le mulțumesc pentru această resursă și pentru efort. Bravo! La mai multe.

Aceste Recomandări tehnice s-au născut în contextul unei serii de iniţiative de digitizare, la nivel naţional şi european, din necesitatea de a face mai accesibil şi mai uşor de exploatat conţinutul digital creat în Europa. În sens mai larg, aceste recomandări au la bază iniţiativa „i2010 pentru Biblioteci Digitale” a Comisiei Europene, care are printre obiective crearea Bibliotecii Digitale Europene, având ca scop creşterea accesibilităţii, pentru cetăţenii europeni, la milioane de obiecte digitale. {sharethis}

Acest document încearcă  să identifice domeniile în care există deja un standard de abordare,  şi să furnizeze un nucleu în jurul căruia ar putea fi elaborate cerinţele specifice unui  anumit context. Domeniul de aplicare  şi accentul este similar cu cel din „EMII-DCF Data Capture Model” şi multe recomandări din acest document se bazează direct pe cele prezentate  în acest model. Utilizarea acestor orientări nu poate garanta "interoperabilitatea": cerinţele precise pentru utilitatea, portabilitatea şi durabilitatea resurselor digitale, variază de la program la program, iar forma în care standardele vor fi utilizate în proiecte individuale, va reflecta aceste cerinţe.  

Îndrumările furnizate de acest document sunt destinate a fi general aplicabile. 

În cadrul duratei de viaţă a unui proiect, mediul tehnologic se poate modifica  şi standardele pot evolua. Este foarte important, pentru proiectele finanţate, să se asigure servicii de îndrumare cu privire la interpretarea  şi punerea în aplicare a standardelor  şi orientărilor,  şi care să actualizeze aceste recomandări, pentru a reflecta evoluţiile semnificative din domeniul standardelor.  

{xtypo_info}Relevant: Veștile bune deschid oportunitățile {/xtypo_info}

 Cu bine
{jcomments on}

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.