reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

{jcomments on}{sharethis}Relativ la  biblioteci şi direcţiile  lor de dezvoltare  găsim o foarte largă bază teoretică. În ultimul an afluxul informaţional a fost atât de mare încât e foarte greu de asimilat, asumat    şi aplicat pe plan local .

Teoria reţelelor şi a lucrului în reţea,-“ niciodată să nu vă indoiţi de faptul că o mână de oameni în cunoştintă de cauză şi devotaţi pot schimba lumea; de fapt, numai ei o pot schimba”

Ghidurile de advocacy şi teoriile promovării bibliotecii şi a serviciilor de bibliotecă:“Advocacy este o ştiinţă şi o artă. Advocacy este efortul de a schimba opinii şi de a  influenţa programe şi decizii privind politicile publice”...

Teoriile comunicării eficiente şi a valorilor organizaţionale:„...responsabilitate, comunicare, cooperare, diversitate, excelenţă, inovaţie, integritate, respect, reacţie...”

Recomandări făcute de diferite comitete internaţionale:“ -Bibliotecile să intre în parteneriate în perspectiva întăririi și a dezvoltării bibliotecii și a ofertei sale către public, incluzând relația dintre bibliotecă, cetăţeni și comunitate
-Bibliotecile să gândească parteneriate în sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă.”

Cursuri de servicii de bibliotecă  cu diverse structuri şi abordări.

Teoriile societăţi informaţionale şi ale alfabetizării informaţionale.“Conceptul „societate informațională” ar putea fi definit în mod simplu ca fiind societatea în cadrul căreia majoritatea populației active lucrează în sectorul informațional - fiind implicată în crearea, procesarea, distribuirea și/ sau utilizarea informației...”

Sursă de informare pentru persoanele cu nevoi speciale

Datorită faptului că principalul obiectiv al învăţământului este sprijinirea dezvoltării societăţii umane bazate pe cunoaştere, integrarea TIC în sistemul educaţional răspunde următoarelor două obiective:

  • Oferirea tuturor a posibilităţii, în concordanţă cu principiul egalităţii şanselor, de a dobândi cunoştinţe şi competenţe TIC, necesare studierii şi  dezvoltării propriilor competenţe intelectuale;
  • Încurajarea dezvoltării unei adevărate societăţi informaţionale, bazată pe cunoaştere interactivă.1 Prin includerea tic în curriculum-ul de bază al instituţiilor educaţionale, se va acorda tuturor categoriilor de persoane posibilitatea de a avea acces la educaţie.

De curând proiectul european PARSE.Insight a emis un raport care conține parcursul pentru o posibilă infrastructură de date. În conținut este adoptat modelul OAIS iar multe dintre formulări sunt construite după conceptele modelului standard. Astfel, parte din terminologia adoptată de raport este împrumutată direct din standard având aceeași însemnătate.
În ceea ce privește datele, raportul distinge patru roluri distincte: finanțare, cercetare, publicare și stocare/rezervare

Care sunt cerințele pentru o infrastructură necesară datelor rezultate din cercetare?

De fapt este o infrastructură care trebuie să ia în calcul trei factori importanți: prezervarea, reutilizarea datelor și accesul. Raportul face o analiză a necesităților pentru o astfel de infrastructură expunând amenințările la care sunt supuse datele față în față cu posibilele rezolvări:

 

Amenințare

Cerințele pentru o soluție

Este posibil ca utilizatorii să nu înțeleagă utilizarea datelor, de ex. semantica, formatul, procese sau algoritmii implicați

Capacitatea de a crea și întreține informații de reprezentare” (vezi terminologia OAIS) adecvate

Neîntreținerea hardware-ului vital, a softwareului sau a mediului de sprijin poate face ca informația să devină inaccesibilă

Posibilitatea de a partaja informații despre capacitățile hardware și software și a înlocuitoarelor acestora

Lanțul de evidență se poate rupe și poate interveni incertitudinea originii sau asupra autenticității

Capacitatea de a cumula dovezile din diferite surse privind autenticitatea unui obiect digital

Accesul și restricțiile la utilizare pot face dificilă reutilizarea datelor sau pot să nu fie respectate în viitor

Capacitatea de a lucra cu Drepturile Digitale în mod corect într-un mediu în continuă evoluție și schimbare

Pierderea capacității de a identifica locația datelor

Un identificator unic care să fie cu adevărat permanent

Deținătorul actual al datelor, fie că este o organizație sau un proiect, poate să își înceteze existența în viitor

Brokerajul organizațiilor pentru a ține datele și capacitatea de a împacheta informația pentru a transfera informația între organizațiile pregătite pentru prezervarea pe termen lung

Cei cărora le încredințăm resursele digitale pot să dea greș în misiunea lor

Existența unui proces de certificare astfel ca cei interesați să aibă încredere în prezervarea pe termen lung

 

Conf. Dr. ing. Nicolae-George DRAGULANESCU Universitatea Politehnica București, Facultatea de Electronică și Telecomunicații

Conf. Dr. ing. Nicolae-George DRAGULANESCU Universitatea Politehnica București, Facultatea de Electronică și Telecomunicații

Întrucât conceptele anglofone «information», «communication» și «knowledge» -- ca și cele francofone corespunzătoare «information», «communication» și «connaissance» -- sunt traductibile în limba română mai nuanțat, fie ca proces-cauză, fie ca produs-efect, prin „informare”/„informație”, respectiv „comunicare”/„comunicație” și „cunoaștere”/„cunoștințe”, autorul a constatat unele diferențe importante de abordare în limba română a semnificației unor concepte esențiale privind noua societate post-industrială.
Astfel sunt, de exemplu, unele concepte devenite deja uzuale în limba română ca „știința informării”, „știința comunicării”, „tehnologia informației”, „societatea cunoașterii”, „managementul cunoașterii”, etc. ale căror semnificații diferă mai mult sau mai puțin de semnificațiile conceptelor anglofone/ francofone respective („information science”/„science de l’information”, „communication science”/„science de la communication”, „information technology”/„technologies (techniques) de l’information”, „information society”/„société de l’information”, „knowledge society”/„société des connaissances”, „knowledge management”/„gestion des connaissances”, etc.).
Autorul – profesor vizitator în mai multe universități franceze și americane – demonstrează aceste diferențe de abordare/semnificație și propune unele soluții.

Uneori este mai bine să afli mai târziu de anumite produse și servicii după ce vor fi fost mature prin durată și utilizare continuă.
Este în serviciul publicului din 2005. Eforturile au fost îndreptate în direcția creării unui catalog colectiv pentru bibliotecile publice din România.
La baza acestui catalog stă software open-source (TinREAD - mai multe detalii în descrierea extinsă a proiectului). Ceea ce este interesant este faptul că instrumentele de regăsire se mulează pe obișnuința utilizatorului deja formată cu ceea ce renumitele motoare de căutare le oferă. Ba mai mult:

  • Trunchiere, alţi operatori
  • Limbaj formulare căutări
  • Sortare rezultate după mai multe criterii
  • Relevanţă câmp bibliografic
  • Relevanţă poziţie text
  • Relevanţă poziţie termeni de căutat
  • Setări pondere relevanţă câmpuri şi zone bibliografice
  • Setări utilizator pentru zone de aplicare căutare

Stimați colegi, am plăcerea a de a vă invita să parcurgeți conținutul unui articol care pune problema evoluției breslei bibliotecarilor, arhiviștilor și a muzeografilor. Materialul ilustrează câteva tendințe care conduc la o posibilă unificare și armonizare a disciplinelor din perspectiva utilizării mediului electronic.

Bibliotecile, arhivele și muzeele (LAM-uri – Libraries, Archives and Museums) ar trebui să răspundă ca o entitate articulată la nevoile informaționale ale utilizatorilor și la necesitățile comunicării științifice electronice.

LAM-urile pășesc în arena administrării digitale iar această mișcare necesită dobândirea unor noi abilități și competențe. Specialiștii își adaptează practicile și instrumentele la nevoile presante ale administrării și prezervării digitale. Necesitatea pentru un parteneriat activ și continuu între organizațiile cu profil informațional, comunitatea științifică și publicul larg, trebuie să fie asigurată în măsura în care este incorporată paradigma ghidării utilizatorului și ajutarea cercetătorului. Sunt câteva întrebări importante pe care viitoarea administrare digitală le pune privind cum va arăta profilul profesional al celor care vor lucra în diferite structuri specializate care au misiunea de a prezerva patrimoniul cultural și cel științific. Care vor fi competențele de bază și pe ce set de abilități se vor construi acestea? Cum vor arăta aceste instituții? Cum va arăta cadrul general și mai ales, va exista un spațiu comun pentru schimbul de cunoaștere pentru cei care vor gestiona corpuri de informație apreciabile ca dimensiune? Articolul caută răspunsuri referitoare la modificarea competențelor de bază, viitorul set de abilități și care va fi forma viitoarelor instituții în contextul acestor evoluții. Primul pas este stabilirea de spații special destinate pentru schimbul de cunoaștere pentru a veni în sprijinul convergenței disciplinelor existe în LAM-uri. Sunt punctate diferite modificări structurale și culturale pornind de la anunțurile pentru joburi și până la politicile care se adresează nevoilor de management informațional și al cunoașterii.

Vă invit stimați colegi să parcurgeți această lucrare, pe care o puteți accesa de aici: http://www.kosson.ro/index.php?option=com_docman&task=doc_download&gid=33&Itemid=46&lang=ro.

V-aș ruga să vă exprimați părerea asupra conținutului iar dacă aveți idei care ar putea completa sau chiar argumente contra, vă rog să le împărtășiți.

Vă mulțumesc!

Stimați colegi,

Sper că acest an v-a deschis poarta generoasă a oportunităților pentru a găsi cele mai bune căi de a evolua pe plan personal și profesional. Chiar de la începutul acestei luni de iarnă s-a celebrat pentru prima dată ziua Domeniului Public (01.01.10). Atenția pe care acest eveniment a atras-o nu trebuie să ne lase indiferenți, ci ca specialiști ai breslei să înțelegem acest aspect cu totul inedit pe care fiecare an îl aduce pentru utilizatorii noștri: cu fiecare an ce trece, un număr mai mare de opere din patrimoniul cultural și științific ies de sub termenele protecției prin drepturile de autor și intră în domeniul public spre beneficiul nostru, al tuturor. Pentru noi ca și specialiști aceste evoluții nu vin decât să completeze în folosul utilizatorilor peisajul informațional iar șansa pe care operele existente în domeniul public o oferă nu trebuie ignorată, ci exploatată corespunzător prin inițierea unei baze de date cu operele românești care intră în fiecare an în domeniul public.

De câteva zile, a fost pus spre difuzare Manifestul Domeniului Public, ca rezultat al muncii de mai multe luni de zile în anul 2009 a grupului de lucru 6 din cadrul COMMUNIA pe baza unei idei izvorâte la prima conferință organizată de acestă rețea tematică. Textul acestui manifest a fost tradus și în limba română și urmează să apară pe siteul dedicat acestei inițiative: http://publicdomainmanifesto.org la secțiunea traduceri.

COMMUNIA Thematic Network

Pentru mai multe detalii, reproducem mai jos câteva pasaje din descrierea acestei inițiative:

Information literacyCĂLĂUZELE SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE

DECLARAȚIA DE LA ALEXANDRIA PRIVIND CULTURA INFORMAȚIEI ȘI EDUCAȚIA CONTINUĂ

Sărbătorind săptămâna confirmării siteului farului din Alexandria, una dintre minunile lumii antice, participanții la Colocviul la Nivel Înalt privind Cultura Informației și a Educației Continue ținut pe 6-9 noiembrie 2005, declară cultura informației și educația continuă ca fiind călăuzele Societății Informaționale, luminând cursul dezvoltării, prosperitatea și libertatea.

Cultura informației stă la baza educației continue. Permite oamenilor să caute, utilizeze și să creeze informație în toate etapele vieții pentru a-și atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale. Reprezintă un drept uman de bază în lumea digitală și promovează incluziunea socială a tuturor națiunilor.

Educația continuă permite indivizilor, comunităților și națiunilor să-și atingă obiectivele și să tragă foloasele de pe urma oportunităților care apar în mediul global pentru împărtășirea beneficiilor. Îi ajută pe ei și instituțiile lor pentru a întâmpina provocările tehnologice, economice și sociale, pentru a corecta dezechilibrele și pentru a crește bunăstarea tuturor.

{sharethis}

Când ai drum în oraș pleci cu o sumă în buzunar iar când ajungi pe lângă Muzeul Literaturii Române este aproape imposibil să nu ți se ușureze buzunarul cu folos. O lucrare dintre multe alte tipărituri bine mirositoare atrage prin unicitatea și utilitatea sa: manualul de restaurare a cărții vechi și a documentelor grafice.

Interesantă este punctarea unor repere privind evoluția conservării și apariția primelor lucrări în domeniu și foarte interesant este clarificarea relației dintre conservare și restaurare. Este evidențiată o confuzie în jurul a trei concepte principale: prezervare, conservare și restaurare, care inspirat autorul face notificarea că „sunt, pe rând, categorii generale pentru celelalte, parte din sensul general al altuia, sinonime două câte două sau toate trei, sinonime cu conceptul de păstrare etc.” Este interesantă și utilă această analiză terminologică, mai ales când autorul merge mai departe și dovedește că termenii de conservare și prezervare sunt identici iar restul termenilor acestei sfere de activitate (păstrare, întreținere, ocrotire) sunt subordonați, definind activități de detaliu. Am insistat cu acest aspect al lucrării pentru că reușește să clarifice anumite confuzii și separații inutile care pot fi întâlnite și în sfera prezervării digitale. Autorul îndeamnă la folosirea termenului de conservare în privința suportului tradițional. Cât pentru mediul digital, vă îndemn dragi colegi la folosirea termenului de prezervare. Este interesant cum apar mari diferențe de receptare după mediul de operare.

Interesantă este și diferența dintre conservarea materială și conservarea intelectuală însoțită fiind de o diagramă foarte utilă privind activitatea de conservare a arhivei.

Interesant este faptul că la clasificarea arhivelor există o notă privind arhivele tehnice, care adună arhivele de desen, arhivele audio-vizuale și pe cele informatice sub umbrela unui termen generic de arhivă electronică. Nu există descrieri specifice acestora iar prezervarea digitală este în afara sferei acestei lucrări.

Tot cuprinsul acestei importante lucrări are darul de a te îmbogăți cu informație utilă pentru a înțelege cum să abordezi probleme de patologie a cărților și altor tipuri de documente pe formate tradiționale.

200px-nuvola_apps_edu_languages.svgDin anul 2006 am început să mă ocup de bibliotecile publice din Bihor în cadrul biroului metodic.Tangenţial mai participasem la întâlniri cu bibliotecarii din judeţ dar nu aveam o imagine clară a ceea ce se întâmplă în teritoriu.

Planul de lucru implica desfăşurarea trimestrială a unor întâlniri profesionale în centre zonale, care să permită participarea cât mai multor bibliotecari. În sarcina mea revenea editarea materialului pentru discuţii, organizarea şi agenda întâlnirii, susţinerea prezentării şi a discuţiilor. Alte biblioteci din ţară făceau de mulţi ani astfel de întâlniri dar oricât am căutat pe site-uri sau în reviste nu am găsit nimic care să îmi descrie foarte clar ce trebuia să fac.

Această prezentare are ca scop înfățișarea unor aspecte care privesc modul în care principalii actori ai scenei informaționale interacționează între ei și cum transformă informațiile acumulate în cunoaștere pentru utilizatori. Totodată dorește a scoate în evidență instrumentele și mediul informațional din care aceștia vin spre structurile infodocumentare pentru a-și completa studiile și pentru a cerceta sursele BG (Before Google).
Bibliotecile, Arhivele și Muzeele sunt puse în situația de a-și adapta și regândi poziția în funcție de obișnuințele utilizatorului avizat sau novice, dar care sunt abili în utilizarea surselor de informare primare: Internetul prin instrumentele de regăsire pe care le oferă.

Ne vom opri de data aceasta doar la pilonii sistemelor de informare și documentare: bibliotecile, arhivele și muzeele. Pe scurt: BAM-uri.
Există o relație între BAM-uri și beneficiarii produselor și serviciilor acestora. BAM-uri devin din ce în ce mai mult instrumente de confirmare a informațiilor care sunt culese de pe Internet. BAM-urile încep să nu mai fie locurile unde informația cea mai actuală poate fi găsită prin consultarea colecțiilor existente. Din ce în ce mai adesea se văd puse în postura de furnizor de servicii de acces. Dar, această poziție de prim instrument poate fi recâștigată prin strânderea legăturilor cu mediul formativ-educativ al utilizatorului. BAM-urile trebuie să se transforme în captatoare ale cunoașterii și să confirme o poziție de conservator și agregator al acesteia.{sharethis}

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.