reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Recomandările Grupului Tehnic de Lucru reunit al NISO/ALPSP privind Versiunile unui Articol pentru o Revistă.

Documentul are ca scop indicarea unei căi simple de a descrie versiunile articolelor ştiinţifice, care apar înainte, în timpul şi după publicarea într-o revistă.

Contextul la care răspunde:

  • depozitele doresc să furnizeze înregistrări cu autoritate privind lucrările ieşite din facultate;

  • bibliotecile doresc să ofere „copii corespunzătoare” diferiţilor utilizatori;

  • cititorii doresc să ştie ce a trecut prin procesul de peer review;

  • autorii pot să-şi dorească să-şi actualizeze lucrările şi să se asigure că ultima versiune este folosită.

În septembrie 2005, National Information Standards Organization (NISO) a lansat un parteneriat cu Association of Learned and Professional Society Publishers (ALSP) cu scopul de a strânge experţi din domeniul editării, bibliotecilor, sistemelor de bibliotecă şi reprezentanţi ai comunităţii utilizatorilor pentru a examina problemele asociate cu proliferarea diferitelor versiuni ale articolelor.

elearning_treeofknowledge.jpgSchema de clasificare JITA a fost dezvoltată pornind de la o fuziune a Schemei de Clasificare NewsAgentTopic (gestionată de MikeKeen la Aberystwyth, Marea Britanie până la data de 31 Martie 1998) şi schema de clasificarea RIS (dispărută în acest moment) aparţinând de Review of Information Science concepută iniţial de Donald Soergel (Universitatea din Maryland). JITA reprezintă acronimul conceput din primele litere ale numelor autorilor: Jose Manuel Barrueco Cruz, Imma Subirats Coll, Thomas Krichel şi Antonella De Robbio. Autorii mulţumesc lui Michael Keen, Universitatea din Wales Aberystwyth şi lui Andy Powell, UKOLN pentru permisiunea de a utiliza Schema de Clasificare NewsAgentTopic în dezvoltarea acestei scheme. În plus, autorii sunt recunoscători pentru comentariile făcute de Locarn Dempsey (VP, Cercetare la OCLC) şi Sophie Rigny (Library of Congress).

ImageDoua resurse pe un subiect comun: Peer review

[Sursa 1 ]: Institutul austriac pentru cercetare în domeniul formării profesionale.Manual european "peer review" pentru educaţia şi formarea profesionalã iniţială: Evaluarea de tip peer review.Iunie 2007.Proiect Leonardo da Vinci AT/04/C/F/TH-82000

Ce înseamnă evaluare de tip peer review?
Evaluarea de tip peer review este o formă de evaluare externă care vizează sprijinirea instituţiei de
învăţământ evaluate în eforturile sale cu privire la asigurarea si dezvoltarea calităţii.
Un grup extern de experţi, numiţi evaluatori, este invitat să evalueze calitatea diferitelor segmente ale
instituţiei, cum ar fi calitatea educaţiei si formării oferite de fiecare departament sau de întreaga
organizaţie. În timpul procesului de evaluare, evaluatorii vizitează instituţia evaluată.
Evaluatorii sunt persoane externe, dar care lucrează într-un mediu similar si au expertiză si cunostinţe
profesionale specifice în domeniul evaluat. Sunt persoane independente si „cu acelasi statut” cu
persoanele ale căror performanţe sunt evaluate.

[sursa 2 ]:

http://www.proz.com/kudoz/english_to_romanian/science_general/1197218-peer_review.html

Cand trimiti o lucrare stiintifica la o publicatie, aceasta trece mai intai pe la referenti. La noi (ex,Rev.Roum.Chem.) referentii studiaza lucrarea atat din punct de vedere al corectitudinii limbii, ortografie, etc., cat mai ales din punc de vedere stiintific.

Stimați colegi,

Studiul strategiilor digitale elaborate de cele mai avansate state din acest punct de vedere trebuie să fie considerat o necesitate pentru specialiștii români pentru că aceștia sunt viitorii constructori ai unei realități digitale total diferită de ceea ce există astăzi în oferta online românească.
Acest studiu asupra Strategiei pentru Informație Digitală a Canadei își dorește să deschidă calea analizei și a comparației, a informării și a dobândirii de noi cunoștințe cât și a unei perspective integratoare asupra scenei internaționale privind sfera informațiilor digitale și a importanței pe care aceasta o capătă din ce în ce mai mult.
Conceptele, ideile, metodele, propunerile, problemele, nereusitele, experiențele financiare ale celor mai avansate state care sunt angajate direct în dobândirea unui statut internațional de prestigiu prin însăși capacitatea lor de a comunica informație valoroasă ce poartă marca identității naționale constituie tot atâtea motive pentru care trebuie făcuți pași în această direcție și de către comunitatea specialiștilor din științele informării din România.
 
Articolul poate fi găsit și aici  doar pentru utilizatorii inregistrati ai comunității

Viziunea pe care Strategia pentru Informație Digitală o propune este următoarea: Image

Valorile informaționale digitale ale Canadei sunt create, gestionate și conservate pentru a fi asigurată o prezență digitală semnificativă, pentru ca înregistrările să fie disponibile în prezent și pentru generațiile viitoare și pentru o creștere a poziției Canadei în economia globală a informaţiilor digitale”.

Este interesantă constatarea din debutul studiului care afirmă incapacitatea la nivel de naţiune de a asigura accesul pe termen lung la resursele digitale. Parte a soluţiei sunt date ca fiind necesare creşterea capacităţii de conservare a informaţiei digitale, necesitatea unei platforme pentru întărirea, coordonarea şi mai buna comunicare a eforturilor colective.

 
Un alt aspect interesant şi oarecum sincron cu ceea ce se întâmplă în restul lumii este constatarea faptului că multe dintre acţiunile recomandate ale acestei strategii nu sunt de dată recentă, acestea regăsindu-se în diferite rapoarte începând încă din anul 1997. Concluzia este că: „investiţia în creaţia digitală nu este acompaniată de o strategie naţională coerentă pentru acces şi conservare.”  

information.jpg

De ceva vreme mă confrunt cu o problemă care apare din ce în ce mai frecvent la momentul în care un prieten sau un posibil colaborator mă întreabă care-i meseria mea... simplul tu ce meserie ai ?

Am găsit din ce în ce mai greu să explic care-i meseria mea. Răspunsul scurt de specialist în ştiinţele informării produce foarte multă confuzie.

Aş putea răspunde că sunt un fel de bibliotecar, ceea ce ar induce din nou confuzie, aş putea spune că sunt un redactor, aşa cum sunt încadrat în nomenclatorul ocupaţiilor din România. Toate acestea produc confuzie, produc lipsă de temei al unor activităţi pe care le desfăşurăm, produc, de regulă confuzie.

Astfel, e necesar să clarificăm anumite aspecte din capul locului: specialist în ştiinţele informării sună dureros de vag pentru alţi profesionişti din alte domenii, mai mult, nici măcar nu există în nomenclator...

 Image

Studiul complet poate fi descarcat de la sectiunea Studii din Biblioteca (doar utilizatorii autentificati) 

Acest document a fost elaborat de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande împreună cu mai multe agenţii guvernamentale, organizaţii comunitare și mediul de afaceri.

Strategia pentru conţinut digital își are originile în Strategia Digitală fiind strâns legată de aceasta.

Preocuparea pentru dezvoltarea unei strategii care să privească stimularea și dezvoltarea iniţiativelor care ţin de crearea și diseminarea de conţinut digital este privită în contextul atenţiei pe care Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD o acordă celor două direcţii ale politicilor ce ţin de conţinutul diseminat prin intermediul reţelelor broadband și a modului în care politicile și reglementările gugernamentale afectează pieţele de producere a conţinutului digital (de exemplu prin încurajarea infrastructurii) și a furnizării de servicii.

ImageStimaţi colegi,

Pentru necesităţile de cooncordanţă terminologică care au apărut în urma traducerii unor texte necesare desfăşurării activităţilor noastre, am gasit utila elaborarea unui glosar colectiv de termeni uzuali.
Acesta va avea forma unui modul de sine statator in cadrul site-ului şi se va completa de către fiecare membru al comunităţii prin adaugarea sau completarea termenilor existenţi. În cazul în care un termen nu exista, va rog să-l introduceţi în câmpul Termenilor si să apăsaţi butonul Editează.
Pentru căutarea unui termen trebuie introduse doar primele caractere, sistemul aproximând restul cuvântului atâta vreme cât acesta există în glosar.
Pentru a introduce mai multe sensuri, vă rog să despărţiţi termenii prin virgule. Sunt acceptate şi comentariile care vor fi introduse între paranteze drepte.

Vă urez cele mai bune gânduri şi trăiesc cu speranţa că vom reuşi să construim un punct comun de colaborare şi coordonare.
Multumiri comunităţii timişorene a utilizatorilor sistemului de operare Linux/GNU la tmlug.ro  
Siteul Bar Code Revolution propune un nou design pentru codul de bare. Ce este codul de bare? Definitia Wiki: "Codurile de bare reprezinta un set de simboluri folosite pentru a reprezenta informatiile alfa-numerice. Pe scurt, în loc de numarul "1" sau litera "A", veti vedea o însiruire de bare, subtiri sau groase, folosite pentru a reprezenta acel numar sau acea litera."

{xtypo_dropcap}P{/xtypo_dropcap}e frontispiciul documentului este enunțată esența construcției întregii strategii, care se dezvoltă conjugat pe coordonatele a trei dimensiuni: Conținut, Încredere şi Conectivitate. Aceste trei dimensiuni afectează trei arii de influienţă: Comunităţile, Afacerile şi Guvernarea.

Ţinta declarată a Strategiei este ca „Noua Zeelandă să devină un lider la nivel global în utilizarea informaţiei şi a tehnologiei pentru a-şi atinge ţintele economice, sociale, de mediu şi culturale în beneficiul tuturor cetăţenilor săi.”Image
Această strategie priveşte modalităţile prin care va fi creat un viitor digital pentru toţi locuitorii Noii Zeelande fiind folosită puterea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a îmbunătăţi toate aspectele vieţii cotidiene. Unul dintre efectele pe care investiţiile în tehnologiile informaţiei şi de comunicare este creşterea productivităţii, care este unul din punctele cheie vizate la nivel guvernamental.
Este recunoscut faptul că numai aportul intelectual reflectat prin creşterea valorii acompaniat de investistiţiile în educaţie şi specializare cu accent pe TIC dar şi domeniul cercetării şi dezvoltării, conduc către o reală transformare a societăţii.
Chiar este enunţată şi o ecuaţie care are ca rezultat chiar construcţia Societăţii Cunoaşterii:

INFORMAŢIA + COMUNICAREA = SOCIETATEA CUNOAŞTERII

Documentul propune direcţia pe următorii cinci ani. Strategia Digitală este strâns legată de alte priorităţi guvernamentale precum Cadrul pentru Inovare şi Dezvoltare şi Dezvoltarea Durabilă a Noii Zeelande.
Socumentul de lucru al Strategiei Digitale a fost emis în Iunie 2004 spre consultare publică şi discuţii. Cadrul de consultare au inclus grupuri reprezentând industria şi mediul de afaceri, profesionişti din domeniul sănătăţii, profesori, cercetători, precum şi toţi cei interesaţi. Au fost primite peste 200 de răspunsuri scrise.

Image
 
Stimaţi colegi şi buni prieteni,

{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}u mare bucurie vă fac cunoscut că s-a mai făcut un pas către adoptarea şi transpunerea prevederilor de licenţiere Creative Commons versiunea 3.0 prin munca lui Bogdan Manolea şi a colegilor săi Alin Popescu si Adela Danciu.
Varianta-draft a licentei CreativeCommons NC-BY-SA 3.0 in limba romana o puteţi descărca de la Sectiunea românească al Creative Common.

Pentru ca este un instrument util celor care lucreaza cu structurarea informatiei, vom prezenta şi noi ghidul de indexare Lives-Ro, de fapt traducerea şi adaptarea Ghidului de Indexare RAMEAU din cadrul Bibliotecii Naţionale a Franţei.

Cu speranţa că mare parte din bibliotecile româneşti vor prelua acest efort şi-l vor transpune în instrumente informatice de prelucrare, vă supunem atenţiei acest prim pas foarte important.

Ghidul poate fi considerat ca un instrument de lucru pentru constituirea listelor de autoritate de subiecte. Are acoperire enciclopedică şi poate fi considerat ca un limbaj de indexare precoordonat ce se constituie dintr-un vocabular şi o sintaxa specifică

[...]El a fost tradus şi adaptat în limba română după Guide d’indexation RAMEAU, ediţiile 1999 şi 2004, împreună cu Lista de autoritate de vedete de subiect RAMEAU, ediţia 2002, ambele , redactate de Centrul Naţional RAMEAU din cadrul Bibliotecii Naţionale a Franţei.

Activitatea de traducere şi adaptare a acestor documente a constituit unul din principalele obiective ale acordului de colaborare realizat între Ministerul Culturii şi Cultelor, Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Naţională a Franţei, în vederea elaborării unui sistem structurat de regăsire a informaţiei bazat pe un vocabular controlat, în întreaga reţea de biblioteci din România.

Biblioteca Naţională a României, împreună cu Biblioteca Judeţeană „Gh.Asachi” - Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „M.Eminescu” - Iaşi, Biblioteca Judeţeană „O.Goga”-Cluj, Biblioteca Centrală Universitară ”L.Blaga”-Cluj, Biblioteca Judeţeană „I. N.Roman” - Constanţa, Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” - Galaţi, Biblioteca Universităţii Tehnice Timişoara, Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, Biblioteca Militară Naţională, Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), a finalizat proiectul de traducere şi adaptare lansat în urma acordului sus-menţionat.

Image 

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.