reprezentare logo Kosson

Rapoarte

Rapoarte la nivel de Uniune.

Cultural heritage digitisation online accessibility and digital preservationÎncep prin a vă reaminti că acest articol este partea a doua a celui dedicat glosării Raportului emis de curând de Comisia Europeană: „Patrimoniu cultural: digitizare, accesibilitate online și prezervare digitală”. Primul articol îl găsiți la următorul link: Patrimoniu cultural: digitizare, accesibilitate online și prezervare digitală (I)

Am preferat să las partea de prezervare digitală într-un articol secundar, mai așezat pentru motivul că acesta este cu un subiect care merită propria sa dezvoltare. De ce? Pentru că, de felul în care este tratată prezervarea digitală, vom avea în viitor acces la cultura ultimului sfert de secol și mai departe.

Recomandările originale din 2011 invitau statele membre să-și constituie propriile politici privind prezervarea digitală comunicând între ele.

Documentul pune pe masa celor care îl consultă două proiecte în jurul cărora suntem îndemnați să-i căutăm pe actorii principali. Este vorba despre:

În 2011 au fost inițiate două centre de competențe pentru materialele audiovizuale (PrestoCentre) și Impact pentru materiale text.

21 de state membre, fie au deja strategii, fie sunt în curs de elaborare. Aceste strategii sunt elaborate la nivel local, regional sau național. România nu se numără printre ele.

Austria, Germania, Polonia, Suedia și Marea Britanie au chiar instituții cu atribuții de prezervare digitală iar la nivelul cel mai înalt stă Spania, care are chiar o lege a depozitului legal digital. Suedia este statul care acordă cea mai mare atenție prezervării digitale, având un organism dedicat, studii făcute, o foaie de parcurs, o infrastructură și adaptări a legii depozitului legal care să permită recoltarea/arhivarea/prezervarea siteurilor web și a materialelor nativ digitale.

Add a comment

Cultural heritage digitisation online accessibility and digital preservation (coperta documentului analizat)Dragi colegi, dacă vă mai amintiți, în anul 2011, a fost emisă o Recomandare a Comisiei privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (vezi și contextul). Documentul a fost întâmpinat cu speranță de comunitatea românească și a fost sensibilizat Ministerul Culturii cu o scrisoare deschisă, la care a existat și un răspuns. În 2014, a mai fost o Raportare privind stadiul aplicării Recomandărilor. Acest articol este dedicat unei prime părți a documentului emis recent de Comisie și care poate fi descărcat de la următorul link: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-commission-report-bringing-europes-cultural-heritage-online?platform=hootsuite. Voi aborda problematica prezervării digitale într-un articol ulterior.

O trecere în revistă a concluziilor

„Per global, aproape toate statele membre au atins un nivel bun de progres privind digitizarea materialelor de cultură, raportând continuarea planurilor care au fost stabilite în trecut cu câțiva ani în urmă, precum și noi evoluții cum ar fi introducerea digitizării într-o strategie națională ambițioasă pe agenda digitală în România”.

România împreună cu Bulgaria și Croația vor folosi fondurile structurale pentru activitatea de digitizare (Programul Operațional Competitivitate).

Centre de competențe pentru digitizare au fost dezvoltate de următoarele state: Cehia, Germania, Estonia, Lituania, Letonia și Polonia.

Următoarele state au dezvoltat centre pentru digitizare: Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Finlanda și Slovacia.

Ar mai fi și inițiativele colaborative și cele destinate reducerii efortului bugetar. Se desprinde întrebarea foarte clară: ce lipsește României să realizeze astfel de modele de colaborare, de unificare și sprijinire a completării competențelor, bugetelor și a necesităților specifice?

Exemplul Ungariei care a angajat aproape 500 de oameni care nu aveau ocupație pentru activitățile de digitizare este ceva care ar trebui privit cu foarte multă atenție. În acest context, la una dintre întâlnirile profesionale o idee a fost strecurată și mi s-a părut că nu ar fi decât benefică și reparatorie: folosirea persoanelor lipsite de libertate pentru a susține eforturile de digitizare.

Documentul recunoaște o creștere a țărilor care sprijină datele deschise din sectorul patrimoniului cultural și care încurajează și reutilizarea prin folosirea de API-uri sau prin exploatarea de date deschise interconectate (linked open data). Sunt menționate câteva state în care s-au înregistrat activități care să reutilizeze datele: Austria, Germania, Spania și Marea Britanie.

Add a comment

Image 

Stimaţi colegi, graţie ochiului juridic antrenat a domnului consilier Bogdan Manolea, Modelul de acord pentru o licenţă privind digitizarea lucrarilor ieşite din tiraj a fost corijat în acord cu normele şi terminologia juridică. Deci, gustaţi cu toată încrederea.

Textul îl găsiţi la articolul anterior. 

Mulţumiri 

Add a comment

Prezervare Digitală, Lucrări Orfane şi Lucrări ieşite din tiraj

Image

La data de 18 aprilie 2007, Grupul European de Experţi la Nivel Înalt a prezentat Comisiei Europene raportul consultativ privind problemele de copyright. Activităţile Grupului European de Experţi la Nivel Înalt fac parte din eforturile Comisiei Europene de a face disponibilă online bogata moştenire culturală europeană.

Documentele principale prezentate Comisiei au fost Report on Digital Preservation, Orphan Works, and Out-of-Print Works.Selected Implementation Issues (Raportul asupra Prezervării Digitale a Lucrărilor Orfane şi a Lucrărilor Ieşite din Tiraj) şi Anexa: MODEL AGREEMENT FOR A LICENCE ON DIGITISATION OF OUT OF PRINT WORKS, care reprezintă de fapt Modelul de acord pentru o licenţă privind digitizarea lucrărilor ieşite din tiraj.



Add a comment

„Dacă Europa ar fi să fie reconstruită, aș începe de la cultură, nu de la economie”. Jean Monnet {sharethis}

Vă mai aduceți aminte de Consultarea privind stimularea prezentei online a operelor culturale inițiată în august anul trecut? Ei bine, ieri a fost publicat studiul care a rezultat. Pentru relevanța sa voi pune în lumină concluziile și sper să construim un dialog relevant pentru noi și realitățile din România.

Comitetul Înțelepților (grup de reflecție la nivel înalt) a fost constituit în aprilie 2010 de Vice-Președintele responsabil pentru Agenda Digitală Neelie Kroes și Comisarul pentru Educație și Cultură Androulla Vassiliou. Cei trei înțelepți sunt:
Maurice Lévy
  - ofițer executiv senior la Publicis (http://www.publicis.com),
Elisabeth Niggemann, Director General al Bibliotecii Naționale a Germaniei (http://www.d-nb.de),
Jacques De Decke, scriitor

Studiul spune că digitizarea aduce la viață opere din trecut formând o resursă importantă pentru utilizatorul individual dar și în construcția economiei digitale. Cei trei înțelepți mai sunt de părere că sectorul public are responsabilitatea primară de a face accesibil patrimoniul cultural și de a-l prezerva pentru generațiile următoare. Urmează un accent foarte interesant în atenția pe care instituțiile publice ar trebui so acorde aspectelor de gestiune: controlul asupra patrimoniului european „nu ar trebui lăsat doar unuia sau a mai multor jucători pe piață, chiar dacă încurajăm cu tărie idea atragerii mai multor investiții private și companii în arena digitizării prin intermediul unui parteneriat corect și echilibrat”. Din nefericire aici ar fi foarte mult de spus mai ales că instituțiile gestionare ale patrimoniului cultural nu au resursele financiare pentru a realiza proiecte de digitizare de mari dimensiuni fiind nevoite să încheie acorduri cu diverse companii specializate pe astfel de servicii. Aici o soluție ar fi, dar care se luptă cu interese din punctul meu de vedere nejustificate din arena „micilor fricțiuni” ale instituțiilor publice: realizarea de consorții pentru stabilirea de servicii de digitizare. Costurile ar fi împărțite, expertiza acumulată în interiorul breslei iar echipamentele disponibile pe termen lung și mediu. Dar, aici este păcatul instituțional al luptei pentru vizibilitate individuală și de aici se trag o grămadă de ponoase concluzionate prin acorduri individuale păguboase financiar dar cu impact negativ pe termen lung prin faptul că opere aflate posibil în Domeniul Public sunt licențiate din nou prin simpla schimbare a mediului.
Realizarea unor astfel de consorții ar conduce la reducerea amestecului de interese private vădit orientate comercial și armonizarea serviciilor oferite doar la nivel de know-how stimulând astfel și firmele să devină inovative în ofertă, nu doar beneficiari ai produselor intelectuală prin participarea cu mijloacele tehnologice.

Add a comment

Image
Stimati colegi aceasta este un

MODEL DE ACORD PENTRU O LICENŢĂ PRIVIND DIGITIZAREA OPERELOR IEŞITE DIN TIRAJ

Este Anexa I a  Raportului asupra Prezervarii Digitale.

Vă rog să luaţi aminte la acest model pentru că poate constitui baza pe care vă veţi constitui viitoarele colecţii digitale.

De asemenea, textul poate suferi modificări odată cu filtrarea juridică pe care domnul consilier Bogdan Manolea o va acorda acestuia.


Add a comment

Add a comment