reprezentare logo Kosson

„Dacă Europa ar fi să fie reconstruită, aș începe de la cultură, nu de la economie”. Jean Monnet {sharethis}

Vă mai aduceți aminte de Consultarea privind stimularea prezentei online a operelor culturale inițiată în august anul trecut? Ei bine, ieri a fost publicat studiul care a rezultat. Pentru relevanța sa voi pune în lumină concluziile și sper să construim un dialog relevant pentru noi și realitățile din România.

Comitetul Înțelepților (grup de reflecție la nivel înalt) a fost constituit în aprilie 2010 de Vice-Președintele responsabil pentru Agenda Digitală Neelie Kroes și Comisarul pentru Educație și Cultură Androulla Vassiliou. Cei trei înțelepți sunt:
Maurice Lévy
  - ofițer executiv senior la Publicis (http://www.publicis.com),
Elisabeth Niggemann, Director General al Bibliotecii Naționale a Germaniei (http://www.d-nb.de),
Jacques De Decke, scriitor

Studiul spune că digitizarea aduce la viață opere din trecut formând o resursă importantă pentru utilizatorul individual dar și în construcția economiei digitale. Cei trei înțelepți mai sunt de părere că sectorul public are responsabilitatea primară de a face accesibil patrimoniul cultural și de a-l prezerva pentru generațiile următoare. Urmează un accent foarte interesant în atenția pe care instituțiile publice ar trebui so acorde aspectelor de gestiune: controlul asupra patrimoniului european „nu ar trebui lăsat doar unuia sau a mai multor jucători pe piață, chiar dacă încurajăm cu tărie idea atragerii mai multor investiții private și companii în arena digitizării prin intermediul unui parteneriat corect și echilibrat”. Din nefericire aici ar fi foarte mult de spus mai ales că instituțiile gestionare ale patrimoniului cultural nu au resursele financiare pentru a realiza proiecte de digitizare de mari dimensiuni fiind nevoite să încheie acorduri cu diverse companii specializate pe astfel de servicii. Aici o soluție ar fi, dar care se luptă cu interese din punctul meu de vedere nejustificate din arena „micilor fricțiuni” ale instituțiilor publice: realizarea de consorții pentru stabilirea de servicii de digitizare. Costurile ar fi împărțite, expertiza acumulată în interiorul breslei iar echipamentele disponibile pe termen lung și mediu. Dar, aici este păcatul instituțional al luptei pentru vizibilitate individuală și de aici se trag o grămadă de ponoase concluzionate prin acorduri individuale păguboase financiar dar cu impact negativ pe termen lung prin faptul că opere aflate posibil în Domeniul Public sunt licențiate din nou prin simpla schimbare a mediului.
Realizarea unor astfel de consorții ar conduce la reducerea amestecului de interese private vădit orientate comercial și armonizarea serviciilor oferite doar la nivel de know-how stimulând astfel și firmele să devină inovative în ofertă, nu doar beneficiari ai produselor intelectuală prin participarea cu mijloacele tehnologice.

Recomandările celor trei înțelepți:
1. Asigurarea accesului larg și uzul operelor din domeniul public digitizate
Instituțiile de cultură ar trebui să deschidă larg accesul și la posibilitatea de reutilizare a operelor domeniului public digitizate din fonduri publice.

  • Acest acces transfrontalier ar trebui să fie înclus în condițiile de finanțare pentru digitizare la nivel european. Folosirea filigranării sau a altor mijloace care limitează utilizarea ar trebui evitate.
  • În cazul în care instituțiile de cultură tarifeză companiile private pentru reutilizarea operelor digitizate din domeniul public, acestea ar trebui să conformeze Directivei Europene privind reutilizarea informației din domeniul public.
  • Comisia Europeană ar trebui să eleboreze modalități și mijloace de a elimina diferențele privind drepturile de autor a operelor în format digital între Statele Membre în contextul în care utilizarea și accesul transfrontalier constituie norma. În principiu, simplul proces de digitizare nu ar trebui să genereze nicio restricție nouă.
  • Metadatele legate de obiectele digitizate produse de instituțiile culturale ar trebui să fie disponibile cât mai larg și liber pentru reutilizare.

2. Stimularea digitizării și a accesibilității online a operelor protejate
Un instrument legal privind operele orfane trebuie adoptat cât mai curând posibil. Instrumentul ar trebui să fie conform cu cei 8 pași pentru testare așa cum sunt definiți de Comitet.

Ar trebui evitate viitoare opere orfane. Ar trebui prevazute câteva instrumente de evidență ca precondiție pentru o deplină exercitare a drepturilor. Ar trebui stimulată o discuție în cadrul WIPO privind adaptarea Convenției de la Berna pentru a o adapta la era digitală, care să fie promovată de Comisia Europeană.

  • Guvernele împreună cu, Comisia ar trebui să promoveze soluții pentru digitizare și acces transfrontalier pentru operele ieșite din tiraj.
  • Deținătorii drepturilor ar trebui să fie primii care ar beneficia de operele ieșite din tiraj.
  • Soluțiile de licențiere colective precum și o posibilă oportunitate în acest sens pentru instituțiile de cultură, ar trebui susținute de legislație în ceea ce privește digitizarea și aducerea online a operelor ieșite din tiraj dacă deținătorii drepturilor și zona comercială nu o face.
  • Soluțiile găsite pentru operele orfane și a celor ieșite din tiraj trebuie să acopere diferitele sectoare: audio-vizual, text, arte vizuale, înregistrări audio.

3. Întârirea poziției Europenei ca punctul de referință al culturii europene online
Europeana ar trebui să fie dezvoltată pe mai departe pentru a deveni punctul de referință pentru conținutul cultural european online. Acest lucru necesită o concentrare a eforturilor financiare și a capitalului politic la nivel european cât și internațional pentru dezvoltarea siteului Europeana și a structurilor sale de bază.

  • Statele Membre ar trebui să se asigure că finanțarea publică pentru digitizare este o condiție a liberei accesibilități derivate la materialele digitizate prin intermediul Europenei. Ar trebui să se asigure, de asemenea, că până în 2016 vor aduce toate operele din domeniul public propriu în Europeana.
  • În următorii ani, Europeana ar trebui să adauge portalului său o platformă-aplicație iar activitățile principale legate de digitizarea și prezervarea patrimoniului Europei să fie legate de acest site. În ceea ce privește dezvoltarea la nivel tehnic, o atenție deosebită ar trebui acordată aspectelor ce țin de multilingvism. Europeana ar trebui să exploreze oportunitățile oferite de cloud computing.
  • Pe termen mediu, ar trebui luat în calcul posibilitatea de a oferi Europenei un rol cheie în prezervarea patrimoniului cultural al Europei și de a o transforma într-un depozit pentru operele digitizate din domeniul public și într-o arhivă opacă pentru operele nativ digitale.
  • Europeana ar trebui promovată activ cât mai larg de către instituțiile de cultură, de către Comisia Europeană și de Statele Membre.

4. Garantarea sustenabilității resurselor digitale
Prezervarea este un aspect cheie în ceea ce privește eforturile de digitizare. De asemenea, prezervarea digitală constituie o preocupare nucleu pentru orice conținut nativ digital. O atenție deosebită ar trebui dată dimensiunilor organizaționale, legale, tehnice și financiare privind prezervarea pe termen lung a operelor digitizate și nativ digitale.

  • Prezervarea operelor digitizate și a celor nativ digitale ar trebui să fie responsabilitatea instituțiilor culturale - așa cum acum este pentru cele în format tradițional.
  • Garantarea prezervarii patrimoniului cultural digital european: o copie a operei în format digital sau nativ digital trebuie arhivată de Europeana. Pentru operele protejate spațiul de depozitare va fi o arhivă opacă care să funcționeze precum o siguranță.
  • Pentru evitarea duplicării eforturilor de către companiile care operează la nivel transnațional și de instituțiile de cultură, ar trebui elaborat un sistem prin care oricare operă care trebuie depozitată acum în mai multe țări odată, să fie depozitată doar o singură dată. Acest sistem ar include un flux de lucru care să trimită o copie instituției care are de a o primi sub prevederile dreptului de depozit legal.
  • Drepturile de autor și legislația legată de acestea ar trebui să permită instituțiilor de cultură responsabile cu prezervarea, să creeaze copii arhivate și să permită conversia fișierelor în scopul arhivării.
  • Identificatorii permanenți trebuie implementați în fiecare obiect digital în cadrul instituțiilor de cultură. La nivel european tebuie dezvoltat un serviciu de rezolvare sigur pentru identificatorii permanenți ai obiectelor digitale, de preferat legat de Europeana.

5. Găsirea unei finanțări permanente pentru digitizare și Europeana
Sectorul public are responsabilitatea primară de a finanța digitizarea iar Statele Membre vor trebui să ridice nivelul investițiilor în digitizare. Criza financiară curentă nu poate fi ignorată, dar în aceeași măsură nu trebuie să fie un motiv pentru a nu acționa.

  • Implicarea partenerilor privați ar trebui încurajată. Finanțarea privată pentru digitizare constituie un complement pentru investițiile publice necesare și nu ar trebui văzută ca un substitut pentru finanțarea publică.
  • În principiu, finanțarea digitizării ar trebui făcută la nivel național și regional și nu la nivel european. Totuși, Statele Membre ar trebui încurajate puternic să folosească Fondurile Structural Europene pentru activități de digitizare. De asemenea, câteva eforturi focalizate de digitizare cu o acoperire trasfrontalieră clară (de ex. colecții la nivel transfrontalier), ar putea fi cofinanțate la nivel european.
  • Dat fiind caracterul de bun comun al Europenei, finanțarea publică ar trebui să acopere mare parte din costurile operaționale și după anul 2013. Finanțarea digitizării și a Europenei ar trebui văzută ca un pachet unitar, în care Statele Membre sunt responsabile în mare măsură de finanțarea digitizării propriului patrimoniu cultural și de crearea de agregatori la nivel național iar finanțarea portalului Europeana ar trebui să vină din bugetul Uniunii Europene.
  • Statele Membre ar trebui să promoveze modalități de a transforma digitizarea în noi oportunități de dezvoltare pentru firmele europene, de exemplu prin intermediul clusterelor regionale de afaceri în parteneriat cu instituțiile de cultură, parteneriate pentru cunoaștere între instituțiile culturale și universități sau prin parteneriate strategice la nivel internațional sau European în zona noilor tehnologii și aplicații în relație cu patrimoniul cultural.

6. Suplimentarea finanțării publice prin parteneriate public-private pentru digitizare
Pentru a păstra interesele instituțiilor publice care intră în parteneriat cu un partener privat, trebuie respectate un set de minime condiții:

  •     Conținutul acordurilor dintre o instituție publică și un partener privat trebuie făcut public
  •     Operele digitizate din domeniu public ar trebui să nu fie taxate pentru publicul larg și disponibile tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene
  •     Partenerul privat trebuie să dea instituțiilor de cultură fișiere cu o calitate identică cu cele folosite de acestea.

Perioada maximă de uz preferențial nu trebuie să depășească 7 ani. Această perioadă este considerată a fi una adecvată pentru a genera pe o parte stimulente pentru investițiile private în digitizarea de masă a bunurilor culturale iar pe de altă parte, pentru a permite un control suficient din partea instituțiilor publice asupra materialului digitizat.

Factorii de decizie politică la nivel european și național ar trebui să creeze condiții favorabile pentru implicarea jucătorii la nivel european. În particular:

  •   Încurajarea digitizării în noi domenii care nu au beneficiat de prea multă atenție până acum, precum materialul audiovizual, ziare, periodice sau exponate de muzeu.
  •     Pe termen mediu, odată cu îmbunătățirea situației financiare în Statele Membre să creeze stimulentele pentru investirea fondurilor private prin taxare.
  •     Încurajarea folosirii fondurilor publice în tandem cu cele private investite în digitizare. Fondurile publice pot fi date instituțiilor culturale care au stabilit un parteneriat cu o entitate privată pentru digitizarea propriei colecții în cuantum proporțional cu fondurile private folosite.
  •     Încurajarea Europenei și a instituțiilor contribuitoare pentru a-și extinde conținutul digital prin construirea parteneriatelor cu mediul de afaceri european.

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found
Powered by Komento