reprezentare logo Kosson

Categorii în Română

Aceasta este categoria rădăcină a tuturor nivelurilor care derivă pe o structură ierarhică pentru resursele în limba română.

Context istoric

Resource Description Framework este termenul care descrie o suită de specificații ale World Wide Web Consotium (W3C), adoptate în 1999 prin care se realizează un model de date pentru metadate. Acest model de date organizează informația pe triple constituite dintr-un subiect-predicat-obiect. Aceste triple își găsesc expresia prin serializări în XML și mai nou în JSON. Versiunea la zi este 1.1. Din documentul introductiv merită adusă în atenție definiția: „RDF este un cadru de expresie pentru informația despre resurse. Resursele pot fi orice, incluzând documente, oameni, obiecte fizice și concepte abstracte. RDF este gândit pentru situațiile în care informația de pe web trebuie să fie procesată de aplicații, în defavoarea afișării exclusive oamenilor”.

O „schemă RDF folosește noțiunea de clasă pentru a specifica categoriile care pot fi folosite pentru clasificarea resurselor”.

W3C - World Wide Web Consortium începe în 2001 Activitatea pentru Webul Semantic (https://www.w3.org/standards/semanticweb/) cu scopul de a permite Webului să fie un mediu prin care să fie diseminate și date, nu numai documente. „Webul semantic este un web al datelor”, care se bazează pe RDF, pe vocabulare, pe internaționalizare și mai ales pe dezvoltarea capacităților de interogare a seturilor de date semantice. Datele trebuie să se poată lega la alte date cu ușurință, fiind numite date conectate - linked data ( citește despre datele conectate: https://kosson.ro/know-how/371-linked-data). Seturile de date conectate au capacitatea de a forma adevărate grafuri, care pot fi apoi interogate.

Pentru că formatele MARC nu au capacitatea de a realiza grafuri, fiind limitate și de aspectul monolitic al înregistrării bibliografice, comunitatea (IFLA) a mai făcut un pas și a „desfăcut” descrierea în părți componente, care să fie legate de celelalte prin mecanismele pe care modelele entitate-relație le oferă (https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/0361526X.2014.879527). Astfel a apărut în 1997 Functional Requirements for Bibliographic Records: Final Report cu o completare în 2008.
În 2009, International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) a reiterat Principiile de la Paris (1961) publicând o Declarație a Principiilor de Catalogare, care își construiește argumentele pe FRBR. Prin acest document, IFLA exprima speranța că „această declarație va intensifica schimbul internațional a datelor bibliografice și de autoritate și vor ghida pe cei care scriu regulile de catalogare în propriile eforturi de a dezvolta un cod internațional de catalogare” (https://www.ifla.org/files/assets/cataloguing/icp/icp_2009-en.pdf). Universul bibliografic din perspectiva IFLA este constituit de modelele conceptuale FRBR, FRAD (Functional Requirements for Authority Data) și FRSAD (Functional Requirements for Subject Authority Data), care sunt poziționate pe entitățile, atributele și relațiile descrise de aceste modele conceptuale.

O stare de fapt

În acest moment, cataloagele bibliotecilor sunt separate prin arhitectură și prin gândirea localizată pe fondurile instituțiilor. Vorbim de adevărate silozuri de date, în fapt, de resurse, care nu comunică unele cu altele și nici nu întăresc prin calitatea lor pe cele existente online. Din aceste motive, în sfera bibliotecară a apărut o inițiativă de a folosi mecanismele web-ului semantic pentru a depăși sfera locală.bibframe newlogo

În Statele Unite ale Americii se petrece o migrare a datelor biblografice, fiind vizibile semnele scăderii în importanță a MARC21-ului în favoarea unui salt direct în zona datelor interconectate - linked data. Începând cu 2015, Biblioteca Congresului a pilotat o nouă schemă de reprezentare a datelor bibliografice pentru a se putea deschide cu adevărat catalogul bibliotecilor tuturor celor care doresc un context mult lărgit pentru subiectele de interes. Această nouă schemă se numește BIBFRAME și în prezent se află la cea de-a doua versiune.

Bibframe vine de la Bibliographic Framework, fiind o inițiativă ce dorește să introducă paradigma modelelor de date interconectate (linked data) în standardele de descriere bibliografică.

Descriere sumară

bf2 modelInformația bibliografică este organizată în trei niveluri abstracte: Operă (Work), Instanță (Instance) și Unitate (Item).

Opera este cel mai înalt nivel și reflectă esența unei resurse catalogate prin componentele pe care le cunoaștem deja: autor, limbă, subiect

Instanța este „întruparea” materială a operei indiferent de metoda sau formatul de publicare. Instanța are drept componente descriptive: editura, locul și data publicării și formatul.

Unitatea este chiar exemplarul fizic sau cel digital al unei Instanțe. Această clasă aduce informații despre locație (fizică sau virtuală), cota la raft și cod de bare.

Căi:

https://www.w3.org/ -> https://www.w3.org/2013/data/ -> https://www.w3.org/2001/sw/ (frozen on the 11th December, 2013)

Webografie

https://www.loc.gov/bibframe/docs/bibframe2-model.html
https://www.loc.gov/bibframe/
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/0361526X.2014.879527

Add a comment

Astăzi, 4 septembrie, 2018, Coaliția S - cOALition S a publicat planul ambițios cu 10 principii pentru Accesul Deschis în Europa. Această coaliție este formată din 11 organizații de finanțare a cercetării din Europa și Comisia Europeană incluzând European Reseach Council (ERC).

Acest Plan este constituit din 10 principii care jalonează voința europeană de a implementa un principiu central începând cu 2020 privitor la modul în care se va face diseminarea rezultatelor de cercetare.

PrincipiulCentralPlanS

Principiul central este următorul:

„După 1 ianuarie 2020, publicațiile științifice pe baza rezultatelor din cercetările finanțate din granturi publice puse la dispoziție de conciliile de cercetare naționale și europene, trebuie să fie publicate în reviste compatibile cu Accessul Deschis sau pe platforme compatibile cu Acces Deschis”.

Add a comment

București, 31 august 2018

Stimată doamnă, stimate domn,

Începând cu această toamnă practicile cu care sunteți obișnuiți în mediul digital sunt pe cale să se schimbe radical în Europa. Internetul nu va mai fi locul familiar cu care v-ați deprins pe măsură ce aceasta a evoluat ca o platformă deschisă. Acest lucru se va datora votului crucial din data de 12 septembrie privind amendamentele1 aduse Directivei pentru drepturile de autor, care țintesc o adevărată reformă necesară desăvârșirii Pieței Unice Digitale2.

Reforma Drepturilor de Autor care a debutat acum doi ani are drept țintă modificarea Directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală3.

În data de 5 iulie, deputații europeni au respins mandatul de negociere al Comisiei pentru afaceri juridice - JURI4, într-un efort de a contrabalansa propuneri care modifică radical modul în care vom interacționa cu mediul online.

Amendamentele propuse încă au articole care impun informarea părților interesate și a decidenților înainte de votul din 12 septembrie.

Articolul 11, impune o regândire a practicii curente în agregarea de conținut în cazul celor care oferă servicii cu astfel de specializări. Începând cu toamna acestui an este posibil ca informațiile să nu mai poată fi preluate prin intermediul fragmentelor cu rol de contextualizare, care se numesc snippet. Să avem mereu în atenție faptul că drepturile de autor protejează operele creative. Fragmentele descriptive ale conținutului pentru care se postează un link (snippets) nu vor mai fi permise5 fără acordul editorului de presă sau fără plata unei taxe, fapt care conduce la o diminuare a valorii conținuturilor în sine prin lipsa unui minim context.

Un alt punct nevralgic al textului actual al Directivei este Articolul 13, articol care va impune platformelor online parcurgerea unor etape prin care resursele încărcate online vor trebui supuse unor mecanisme de filtrare.

Filtrarea conținuturilor nu este o practică nouă. Face parte din mecanismele asiguratorii ale multor platforme media actuale, dar ceea ce poate fi considerat cu adevărat disruptiv este extinderea acestora ca practică generală. Efectul aplicării prevederilor articolului 13 din propunerea Directivei va conduce la o transformare a unei platforme deschise așa cum a fost gândit Internetul, într-una ghidată de cenzură, fiind suprimate din start opere ce incorporează fragmente ale unora așa-zis originale.

Votul din data de 5 iulie a fost unul care a retrimis spre consultare textul directivei. Poziția pe care au adoptat-o europarlamentarii români a așezat România pe locul al doilea în clasamentul celor care au susținut adoptarea unor astfel de propuneri, imediat după Franța. O astfel de poziție este de neînțeles în condițiile în care au fost desfășurate campanii de informare și atenționare asupra efectelor nefaste pe care le-ar aduce reflectarea practică6 ale articolelor 11 și 13.

Din cei 32 de europarlamentari care ne reprezintă în forurile europene, doar Adina Vălean, Renate Weber, Laurențiu Rebega, și Traian Ungureanu au înțeles efectele restrângerii posibilităților creative și de exprimare prin adoptarea textelor Directivei în forma sa actuală. Dintre cei care au semnat Carta Drepturilor Digitale7, doar Renate Weber și-a respectat cuvântul dat cetățenilor.

Urmează un alt vot important: cel din 12 septembrie. Europarlamentarii care ne reprezintă au șansa de a menține Internetul o platformă deschisă, asa cum a fost proiectată de la momentul inițierii.

Sunteți invitați să vă asociați glasul celor aproape un milion de oameni care și-au exprimat poziția privitor la Articolul 138. Stăruiți pe lângă europarlamentarii români pentru o poziție în favoarea libertății de expresie cu adevărata respectare a creativității, scopul declarat al acestei Directive.

Militați pe orice canal disponibil pentru a face cunoscută situația actuală și mai ales pentru implicarea tuturor celor afectați direct și indirect.

Mai este foarte puțin timp până la votul final și este nevoie de o reacție rapidă pentru a nu pierde diversitatea mediului online, o platformă pentru toți, pentru noi toți, creatorii.

Constantinescu Nicolaie, kosson.ro
Centrul pentru Inovare Publică
Ioana Avadani, Centrului pentru Jurnalism Independent

1http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bREPORT%2bA8-2018-0245%2b0%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fEN&language=EN
2https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_ro
3https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016PC0593&from=EN
4http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/juri/home.html
5https://www.bbc.com/news/technology-44546620
6https://apti.ro/PE-respinge-mandatul-JURI-reforma-copyright
7https://www.wepromise.eu/ro/country/23
8https://www.change.org/p/european-parliament-stop-the-censorship-machinery-save-the-internet

Add a comment

31.5.2018

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 134/12


RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A COMISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora

COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informații științifice, care constă dintr-o comunicare intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (1), și Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare.

(2)

Comunicarea „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (3) subliniază importanța difuzării de date ca un catalizator pentru creștere economică, inovare și digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (și pentru întreprinderile nou-înființate), precum și pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaște că volumele mari de date (Big Data) și calculul de înaltă performanță (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea și se face schimb de cunoștințe, ca parte a tranziției către o „știință deschisă” mai eficientă și cu o mai mare capacitate de reacție (4). Comunicarea anunță că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării și a avansa în direcția unui cloud pentru cercetare destinat științei deschise ca parte din Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală (5), Comisia își anunță intenția de a îmbunătăți în continuare „accesibilitatea și reutilizarea datelor publice și a celor finanțate în mod public”.

(3)

Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și anume „Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (6) prezintă planul rațional și amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice. De asemenea, comunicarea anunță revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date științifice și crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare și de programe de educație și de formare care să permită cercetătorilor și întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – „Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC” (7) – prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre și cu părți interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanță și de finanțare pentru EOSC și detalii suplimentare privind liniile de acțiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării.

(4)

Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește principiul conform căruia toate datele disponibile deținute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale de către toate părțile interesate, în condiții nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare și la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim.

(5)

Politicile privind liberul acces (9) urmăresc să ofere cercetătorilor și publicului larg un acces gratuit la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor și la alte rezultate ale cercetării în mod deschis și nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare și să permită utilizarea și reutilizarea rezultatelor cercetării științifice. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea necesității de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului științific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul științei și, în ansamblu, poate favoriza creșterea economică și inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard.

(6)

Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activității lor, în special în contextul cercetării finanțate din fonduri publice. Soluțiile privind acordarea de licențe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării și reutilizării publicațiilor științifice.

(7)

Conservarea rezultatelor științifice este de interes public. Prin tradiție, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naționale. Volumul rezultatelor generate de cercetare crește în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri și soluții de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanțarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conținutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu.

(8)

Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naționale, universități și organizații de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităților lor de cercetare și diseminare. Comunicarea privind inițiativa europeană în materie de cloud computing a anunțat că acest „cloud european destinat științei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date științifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline și în diferite state membre.” Este oportun să se identifice și să se recomande măsuri la nivel național de natură să permită funcționarea corespunzătoare a EOSC.

(9)

Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea științifică în sensul creșterii metodelor de colaborare și a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material științific. În cadrul unei abordări științifice în care cooperarea și transparența sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educației și carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învățământ superior. Aceștia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-și dezvolta competențele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în știința deschisă, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru educație digitală” (10).

(10)

Stimulentele și recompensele reprezintă aspecte esențiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajați să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline și sectoare, și să participe la cultura partajării rezultatelor obținute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenți și responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale științei deschise în universitățile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generație pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene și pentru a stimula cercetătorii să împărtășească rezultatele cercetării lor, iar universitățile să devină mai antreprenoriale, încurajând în același timp concurența în cadrul pieței interne.

(11)

Statele membre ar trebui să sprijine în continuare știința deschisă și accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind „c cercetarea deschisă, interconectată și care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă și mai extinsă” (11) și privind „tranziția către un sistem al științei deschise” (12).

(12)

Trecerea la accesul liber este o tendință la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort și ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis și bazat pe cooperare și pe reciprocitate la scară mondială. Știința deschisă este o caracteristică esențială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă și inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare și finanțare trebuie să se adapteze acestui nou mediu.

(13)

Comisia a fost un model de urmat în ceea ce privește maximizarea accesului și reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al științei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum și prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.

(14)

S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE și în alte documente menționate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potențialului de cercetare și inovare al Europei.

(15)

Prezenta recomandare valorifică și înlocuiește Recomandarea 2012/417/UE,

Add a comment

Aceste instrucțiuni sunt pentru Ubuntu 18.04.

sudo apt-get install \
    apt-transport-https \
    ca-certificates \
    curl \
    software-properties-common

Adaugă cheia GPG

curl -fsSL https://download.docker.com/linux/ubuntu/gpg | sudo apt-key add -

Verifică varianta de Ubuntu pe care o ai instalată.

lsb_release -cs

În acest moment pentru 18.04 merge:

sudo add-apt-repository "deb [arch=amd64] https://download.docker.com/linux/ubuntu $(lsb_release -cs) stable"

În acest moment, final de mai 2017 docker nu are candidat stabil pentru Ubuntu.

curl -sSL https://get.docker.com | CHANNEL=stable bash

DockerServerTest1804

Pentru că nu poate fi instalată versiunea stable, am ales versiunea de test, care se instalează: 18-05-0-ce. Soluție prezentată pe docker-ce package is missing for Ubuntu "Bionic" 18.04 LTS x86_64 #290 .

După instalare, dacă este o mașină de lucru, nu una de producție, cel mai bine ar fi să adaugi utilizatorul sub care operezi la grupul docker.

sudo usermod -aG docker your-user

Instalare Docker Machine și Docker Compose

Mai întâi instalăm Docker Machine

base=https://github.com/docker/machine/releases/download/v0.14.0 &&
  curl -L $base/docker-machine-$(uname -s)-$(uname -m) >/tmp/docker-machine &&
  sudo install /tmp/docker-machine /usr/local/bin/docker-machine

Versiunea instalată în mai 2018 este 0.14.

Acum este necesară instalarea lui Docker Compose.

sudo curl -L https://github.com/docker/compose/releases/download/1.21.2/docker-compose-$(uname -s)-$(uname -m) -o /usr/local/bin/docker-compose
Add a comment

Astăzi, 18 iulie, 2018 a fost semnat contractul pentru Biblioteca Digitală a României.

Bugetul programului este  53.242.265,32 lei. Proiectul „E-cultura: Biblioteca Digitală a României” este finanțat din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, Axa Prioritară 2, acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură.

Pentru câteva detalii legate de instrumentele care vor fi dezvoltate, vă invit să urmăriți acest blog https://blog.culturalia.ro/.

Profesionistul român va găsi câteva repere comparative la https://blog.culturalia.ro/index.php/2018/05/27/8-viitorul-catalog-partajat-national-culturalia-ro-sugestii-dileme-privind-organizarea-datelor-catalografice-si-a-mecanismului-de-intretinere-a-calitatii-acestora/

Mai multe despre anunțul oficial veți găsi accesând următoarele resurse:

https://www.umpcultura.ro/proiecte-in-implementare_doc_883_e-cultura-biblioteca-digitala-a-romaniei_pg_0.htm
http://www.cultura.ro/12-milioane-de-euro-pentru-doua-proiecte-de-importanta-nationala-domeniul-cultural-din-romania

Add a comment

traducere de Constantinescu Nicolaie după http://dublincore.org/documents/abstract-model/, iulie 2018. Descarcă-l: default Dublin Core Metadata Initiative Abstract Model (122 KB)

  
Creator: Andy Powell
  Eduserv Foundation, UK
Creator: Mikael Nilsson
  KMR Group, CID, NADA, KTH (Royal Institute of Technology), Sweden
Creator: Ambjörn Naeve
  KMR Group, CID, NADA, KTH (Royal Institute of Technology), Sweden
Creator: Pete Johnston
  Eduserv Foundation, UK
Creator: Thomas Baker
  DCMI
Data publicării: 2007-06-04
Identificator: http://dublincore.org/documents/2007/06/04/abstract-model/
Înlocuiește: http://dublincore.org/documents/2005/03/07/abstract-model/
Înlocuiește: http://dublincore.org/documents/2007/04/02/abstract-model/
Este înlocuit de: Not applicable
Ultima versiune: http://dublincore.org/documents/abstract-model/
Starea documentului: Aceasta este o Recomandare DCMI
Descrierea documentului: Acest document descrie un model abstract pentru metadatele Dublin Core.

1. Introducere

Acest document specifică un model abstract pentru metadatele Dublin Core. Scopul principal al acestui document este de a specifica componentele și constructele utilizate în metadatele Dublin Core. Definește natura componentelor utilizate și descrie modul în care acele componente sunt combinate pentru a crea structuri informaționale. Acesta oferă un model informațional care este independent de orice sintaxă de codare specială. Un astfel de model informațional ne permite să înțelegem mai bine tipurile de descrieri pe care le codificăm și facilitează dezvoltarea unor mai bune corelări și traduceri de sintaxă încrucișată.

Acest document vizează în primul rând dezvoltatorii de aplicații software care folosesc metadatele Dublin Core, persoanele implicate în elaborarea de noi instrucțiuni de codificare a sintaxelor pentru metadatele Dublin Core și pentru cei care dezvoltă profiluri de metadate pentru aplicații bazate pe vocabularele DCMI sau alte vocabulare compatibile.

Modelul abstract DCMI se bazează pe activitatea desfășurată de consorțiul World Wide Web Consortium (W3C) privind Resource Description Framework (RDF) [RDF, RDFS]. Utilizarea conceptelor din RDF este rezumată mai jos în Secțiunea 5.

Modelul abstract DCMI este reprezentat aici folosind diagrame de clasă UML [UML]. Cititorii care nu sunt familiarizați cu diagramele de clasă UML ar trebui să rețină că liniile care se termină într-o săgeată bloc trebuie citite ca fiind „este” sau „este o” (de exemplu, „o valoare este o resursă”) și că liniile care încep cu un bloc diamant trebuie citite „conține un” sau „are un” (de exemplu, „o declarație conține un URI de proprietate”). Alte relații sunt etichetate corespunzător. În acest document, cuvintele și expresiile redactate în cursive sunt definite în Secțiunea 7, Terminologie.

Add a comment

Stimată doamnă europarlamentar,
Stimate domn europarlamentar,


În data de 5 iulie, în jurul prânzului veți participa la votul în Parlamentul European privind Propunerea pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor în Piața Unică Digitală.

După doi ani de dezbateri, forma directivei pentru care se va cere votul este departe de practicile și obiceiurile milioanelor de utilizatori ai serviciilor internet care realizează un act de diseminare. Vă scriu din perspectiva unui profesionist al domeniului digital având 13 ani de activitate online cu o platformă dedicată informării specialiștilor din domeniul informării, biblioteconomiei, arhivisticii și muzeologiei - www.kosson.ro.

Problemele sunt legate de conținutul articolelor 11 și 13. Voi puncta doar câteva dintre efectele negative pe care le-am întrevăzut.

Articolul 11 în forma în care vă este supusă votului în numai două zile va institui un regim de exclusivitate din care vor profita doar trusturile media puternice, care au capacitatea administrativă și financiară de a exercita „drepturile exclusive” menționate în textul directivei din 2001. În felul în care este redactat acest articol, va induce incertitudini chiar și atunci când vei dori să citezi o sursă pentru că aceste „drepturi exclusive” acordate vor arunca o umbră de neclaritate chiar și asupra excepțiilor.

Încă o mare problemă va fi că tot conținutul aparținând unui trust media va fi prezentat fără posibilitatea de a prelua chiar faptele, care nu implică o activitate creativă, ci simpla relatare a ceea ce s-a întâmplat. Vă rog să vă amintiți în orice moment că drepturile de autor protejează creativitatea, nu și faptele simple. Ce-ar fi să te trezești cu niște complicații legale pentru simplul fapt că pe propriul site ai reluat o informare meteo care a fost publicată mai devreme de un mare trust media?!

Aceste probleme vor fi extinse chiar la modul în care se vor forma linkurile către conținut. Buna practică spune că un link care descrie conținutul este de dorit și de cele mai multe ori, aceste linkuri sunt formate din chiar titlul unei știri. Aplicarea acestui articol, va incapacita pe cei care vor dori să pună un link pentru a cita sursa originală. Prin extensie, orice webografie care conține linkuri către articolele originale însoțite de un fragment relevant, va fi de neconceput în viitor. De cele mai multe ori, linkul este însoțit de un fragment relevant al operei citate. Mărul discordiei este chiar acest fragment, care în viziunea reprezentaților trusturilor de presă le aduce pierderi.

Ținta articolului este obținerea unei mai bune remunerări, dar obscuritatea la care sunt condamnate conținuturile prin incapacitatea de a le disemina linkurile (însoțite sau nu de fragmente din conținut) prin care să ajungem la ele, nu va aduce decât pierderi pentru toți participanții la ecosistemul informațional. Stau mărturie cazurile Spaniei și ale Germaniei, unde s-au încercat astfel de politici de constrângere. Cei care vor avea de pierdut vor fi agregatorii de conținut locali și regionali, care vor fi loviți de o corvoadă administrativă și o povară financiară care izvorâște din aplicarea articolului în forma actuală.

Articolul 13 pornește din start cu o deficiență majoră pentru că își bazează reglementările pe o definiție din recitals, care include orice serviciu care permite încărcarea conținuturilor online. Felul în care este redactat acest articol implică necesitatea existenței de mijloace prin care să dovedești că ceea ce încarci pe un server este legal, că îți aparține și că va fi aprobat de un mecanism de verificare, care va arunca un ochi pe ceea ce ai încărca. Din start se va ajunge la o criminalizare în masă a celor care încarcă conținuturi. Toți acești utilizatori vor trebui să permita scanarea conținuturilor încărcate.

Libertatea de exprimare va fi împiedicată și încrederea într-o platformă deschisă așa cum este perceput Internetul în acest moment va fi dizolvată în litigii mari și mici, care vor trebui soluționate. Toate acestea vor conduce în primă fază la adevărate vânători de vrăjitoare. Ministerul adevărului va avea forma unor „măsuri proporționate și efective”.

Acestea sunt câteva din repercusiunile impactului negativ asupra celor care fac parte din ecosistemul digital. Pentru marile trusturi de presă problemele nu vor dispărea pentru că toate costurile administrative pe care aceste articole le adaugă, de fapt se vor reflecta în scăderea calității și proiectarea unei posibile suprataxări a consumatorilor. Arbitrarea conflictelor de către organismele care se vor stabili la nivel național, vor implica resurse financiare de la bugetul fiecărui stat membru.

În acest moment aveți decizia de a trimite această propunere spre reexaminare pentru a corecta deficiențele evidente. Vă mulțumesc pentru timp.

Cu stimă, Add a comment

La 4 ianuarie 2018, Centrul internațional ISSN și-a lansat noul său portal și noul Extranet, care sunt disponibile la adresa https://portal.issn.org.

Portalul ISSN a fost completat cu funcții de căutare îmbunătățite (căutare fațetată, căutare cartografică), multiple opțiuni de afișare, date suplimentare, cum ar fi clasificarea unică a subiectului bazată pe CZU și posibilitatea de a descărca informații bibliografice în MARC și formate de date.

Cifre ISSN Romania Moldova 2018

Este interesant că portalul include și resursele cu Acces Deschis de la ROAD - Directory of Open Access Scholarly Resources (http://road.issn.org/), un efort al UNESCO. În acest moment, România figurează cu 341 publicații cu Acces Deschis, care au ISSN.

Add a comment
1RefLogo1lib1refLogoABRM logoANBPR logo

Campania #1Lib1Ref (Un bibliotecar, o referință)
comunicat de presă

Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), în parteneriat cu Wikimedians of Romania and Moldova, susțin crearea de resurse deschise și participative și invită membrii săi să fie parte a campaniei #1Lib1Ref.

Add a comment

Ieri a fost ultima consultare intitulată „Consultare publică referitoare la Propunerea de Directivă privind Dreptul de Autor în Piața Unică Digitală”. Aceasta este ultima de dinaintea formulării unui punct de vedere al României privind modficarea Directivei pentru Drepturile de Autor. O sală plină cu un subiect care are darul să polarizeze. Gazdele au fost Ministerul Culturii împreună cu ORDA.

IMG 2654IMG 2655

Întocmit și redactat de Constantinescu Nicolaie, arhitect informațional pentru Kosson.ro

Privire de context

În documentul însoțitor „Întrebări și răspunsuri privind modernizarea reglementărilor privind drepturile de autor pentru era digitală în UE” al celui care înfățișa Starea Uniunii din14 septembrie 20161, există argumentele pentru necesitatea „modernizării” reglementărilor la nivel european. Între inițiativele propuse există cea care se referă la adăugarea unei excepții pentru „text and data mining”, ceea ce se traduce prin exploatarea textelor și a datelor”. Comisia Europeană are în intenția declarată „o impulsionare a cercetării și inovațiilor”.

Scopul declarat este cel de „a atinge o piață digitală deplin funcțională pentru drepturile de autor, focalizată pe problemele legate de distribuirea valorii în piața online”. Există deja un corp de literatură care aduce argumentele în favoarea unei mai intense utilizări a tehnicilor și tehnologiilor de exploatare a textelor și a datelor.

Măsuri de întărire a efectelor pozitive pentru practicile ETD (Exploararea Textelor și a Datelor)

Pentru a realiza potențialul pozitiv pe care modificarea Directivei îl poate realiza, vă invit să luați în considerare următoarele recomandări:

1. Eliminarea a oricărei mențiuni pentru posibile limitări de natură tehnică pentru ETD (art. 3.3).

Ceea ce implică această prevedere este o limitare a posibilităților de acces „in corpore” la volume mari de materiale și date de cercetare pentru care s-a plătit accesul conform unor prevederi comerciale contractuale. În acord cu realitățile cercetării actuale, este nevoie de instrumente ETD pentru a căuta în mari volume fragmente sau șabloane ce ar conduce la inovație.

Add a comment

Subcategorii

Sunt toate articolele tip semnal. Informație de moment care anunță, care indică o resursă (eveniment sau altceva) în curs de constituire. Abia agregările post-factum intră în secțiunile siteului. 

Informații despre evenimente care s-au întâmplat și despre care nu avem relatări. Semnale că s-a întâmplat ceva undeva la care membrii comunității n-au avut acces. În cazul în care știrea devine mai târziu resursă, va rămâne și semnalul și resursa fiind asigurată istoricitatea.

Articole, materiale, resurse la întâmplare.
Sunt toate știrile care au apărut în ziua postării indiferent de fluxul de pe care au fost preluate.
Întrebări și Răspunsuri

Întrebări și Răspunsuri

Materiale care vorbesc depre activitățile și istoricul comunității.

Câteva aspecte privind realizările membrilor comunității.

Ce am dori să facem în viitor.

Sunt vizate în special documentele oficiale ale Uniunii Europene şi în particular declaraţiile de principii cu planurile lor de acţiune.

Agende care se stabilesc la nivel european.
Strategii europene.

Aici vor fi cuprinse informații despre proiectele europene care prezintă interes pentru comunitatea noastră.

Rețele stabilite la nivel european.
Consultări la nivel european.
Rapoarte la nivel de Uniune.
Principii europene

Comunicări la nivel de Uniune.

Această categorie va găzdui resurse care descriu organisme importante la nivel european, fie acestea asociații, fundații sau alte persoane juridice cu importanță pentru breaslă.

Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene.

Adoptată fie de către Consiliul Uniunii Europene, fie de către Consiliul UE împreună cu Parlamentul European sau de Comisia Europeană, decizia este actul prin care instituţiile comunitare se pronunţă asupra unor cazuri particulare.

 

Printr-o decizie, instituţiile pot solicita unui stat membru sau unui resortisant din UE să acţioneze sau să nu acţioneze, îi pot conferi drepturi sau impune obligaţii.

 

Decizia este:
• individuală, iar destinatarii ei trebuie să fie desemnaţi individual, ceea ce o diferenţiază de regulament,
• obligatorie în toate elementele sale.

 

[SURSA] [DEF]

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.
Această secţiune are ca scop gruparea materialelor ce restituie publicului larg mărturii culturale româneşti prezentând aspecte mai mult sau mai puţin cunoscute.

Momente din cultura scrisă a României

Momente din viața cărturarilor, a celor care au trudit pentru a crește universul de informații și cultură a României.

Cărturari de seamă ai României.

Această categorie va găzdui articole care oferă o mărturie sonoră sau audiovizuală a diferitelor momente importante ale breslei.

Această secţiune cuprinde diverse prezentări de de produse sau servicii ori proiecte sau orice are impact asupra activităților breslei noastre.

Prezentări, semnalări, recenzi ale diferitelor opere, materiale, suporturi de curs, etc.

O mică evidență a proiectelor românești ale breslei.

Ați fost la o conferință unde a fost prezentat un proiect? Vreți să scrieți despre acea prezentare a proiectului? aici este categoria care găzduiește astfel de materiale. Aceasta este categoria prezentărilor de proiecte care s-au făcut în cadrul diverselor evenimente sau în cazul în care prezentarea a mai multor proiecte s-a făcut sincretic într-un singură prezentare.

Tot ce poate fi mai nou ca și manifestări în cadrul breslei, fie în țară, Europa sau străinătate.
Participarea la evenimente care au o coagulare în mediul virtual cu sau fără corespondent fizic.
Evenimente desfăşurate în afara ţării la care membrii comunităţii au participat şi doresc să împăşească impresiile şi concluziile.
Evenimete la nivel naţional la care membri ai comunităţii au participat şi doresc să relateze concluziile şi impresiile.
Aceste evenimete sunt cele la care membrii comunităţii nu au participa, dar care prin importanţa lor trebuie menţionate şi luate în evidenţă pentru efectele care le produc. Aceste evenimente nu sunt diferenţiate intern şi extern precum cele la care membrii comunităţii au participat direct.
Din momentele vieții fac parte și despărțirile. Suntem convinși că aici veți afla că cei dragi nouă și-au luat rămas bun doar pentru o vreme.

Promovarea Accesului Deschis în România

Aici veți putea găsi toate documentele oficiale care au fost emise de autoritățile românești, europene și internaționale.

Studii privind Accesul Deschis.
Cronica evenimentelor ce privesc promovarea Accesului Deschis.
Activități de promovvare și de sprijinire a Accesului Deschis.

Această categorie este dedicată tuturor resurselor care evidențiază mecanisme de recompensare pentru cei care promovează și care operează cu Accesul Deschis.

Tot ce ține de activitățile menite a trece în mediu digital operele care constituie patromoniul cultural peren.
Proiecte, initiative, programe privind activitățile de digitizare.
Standarde comunicare
Bune practici privind activitatea de digitizare.

Acestă secțiune este dedicată domeniului arhivisticii.

Acestă categorie va include documentele cele mai relevante pentru domeniul arhivisticii.

Categorie dedicate bibliotecilor

Ce aduce viitorul?! Trenduri care merită să fie urmărite.

Registrul central al comunității.

Aici veți găsi instituțiile care constituie sistemul informațional românesc și nu numai. Învităm pe toți cei care fac parte din acest sistem să-și prezinte instituția aici.

Main registry for Kosson community

Here you will find the most relevant information categories and resources to map the Romanian an European information space. We invite you to add a profile of your institutions or relevant content nodes.

Aici veți putea găsi cele mai importante repere instituționale din zona bibliotecilor publice românești.

Aici veți găsi bibliotecile universitare din România.

Inaugurată la 14 martie 1895 ca Fundaţie Regală, BCU „Carol I” conferă o continuitate dinamică tradiţiilor culturale şi educative care i-au marcat începuturile. Într-o scrisoare adresatã Preşedintelui Consiliului de Miniştri - document ce poate fi considerat un adevãrat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezãmânt spre binele tinerimii universitare de la toate facultãţile din ţarã, înzestrat cu o bibliotecã totdeauna deschisã".

http://www.bcub.ro/

Catalog: http://cacheprod.bcub.ro/webopac/Vubis.csp

Înfiinţată in 1835 ca bibliotecă a Academiei Mihăilene, Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" Iaşi este o instituţie de cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene de astăzi, având rolul ei distinct, în care funcţiile sale informative şi formative se împletesc cu calitatea de tezaur a miilor şi sutelor de mii de tomuri preţioase pe care le deţine în colecţiile sale.

Strada Păcurari 4
700511 Iaşi
România

http://www.bcu-iasi.ro/

Catalog: http://193.231.13.10:8991/F

19 mai - Inaugurarea propriu-zisă a bibliotecii, odată cu cea a Universităţii, în prezenţa familiei regale şi a Guvernului Român, primind denumirea de "Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I" din Cluj. După 1920, fondurile bibliotecii s-au îmbogăţit prin donaţiile a peste 125 instituţii şi persoane particulare, dintre care amintim: Academia Română, Arhivele Statului, Casa Şcoalelor, Muzeul Limbii Române ş.a.

Str. Clinicilor nr. 2
400006 Cluj-Napoca România

http://www.bcucluj.ro/

Catalog: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F

  • În anul 1969 a luat fiinţă Biblioteca Institutului de Învăţământ Superior - subordonată Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj.
  • În anul 1990 aceasta s-a transformat în Biblioteca Universitară, odată cu înfiinţarea universităţii sibiene.

Colecţiile bibliotecii au sporit an de an, urmând procesul de dezvoltare a universităţii sibiene, cu apariţia de noi specializări, completând fondul iniţial prin achiziţii, schimb de publicaţii şi donaţii din partea unor oameni de cultură şi instituţii.

  • Din anul 1998 la biblioteca universitară funcţionează alături de bibliotecile centrelor culturale şi biblioteci filiale organizate pe lângă facultăţi.
  • În anul 2000, biblioteca universitară a devenit Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga”din Sibiu.

La sfârşitul anului 2008, Biblioteca Universităţii “Lucian Blaga”, împreună cu filialele sale s-au mutat într-un spaţiu nou, adecvat unei biblioteci universitare moderne, ce corespunde noilor cerinţe de informare – documentare – cercetare, cu rol de susţinere superioară a învăţământului academic sibian.

http://bcu.ulbsibiu.ro/

Catalog: http://biblioteca.ulbsibiu.ro/Liberty3/gateway/gateway.exe?application=Liberty3&displayform=opac/main


1948 - anul infiintarii Bibliotecii Institutului de Silvicultura
1949 - unificarea Bibliotecii Institutului de Mecanica cu Biblioteca Academiei Comerciale
1953 - unificarea Bibliotecii Institutului de Mecanica cu Biblioteca Institutului Forestier, care a preluat fondul de carte de la Biblioteca Institutului Politehnic Bucuresti, Biblioteca Institutului de Silvicultura din Campulung Moldovenesc si Biblioteca Institutului de Silvicultura din Brasov
1960 - infiintarea Bibliotecii Institutului Pedagogic Brasov; initierea activitatii de informare si documentare; incetarea activitatii Litografiei
1964 - constituirea Serviciului de Informare si documentare
1971 - crearea Bibliotecii Universitatii din Brasov; desfiintarea Bibliotecii Institutului Pedagogic Brasov si preluarea fondului de catre Biblioteca Universitatii din Brasov
1979 - initierea sistemului automat de introducere si regasire a informatiilor, in colaborare cu INID Bucuresti si Centrul de Calcul al Universitatii din Brasov
1990 - crearea Bibliotecii Facultatii de Stiinte Economice; crearea Bibliotecii Facultatii de Muzica
1991 - crearea Bibliotecii Universitatii "Transilvania" din Brasov
1995 - crearea Bibliotecii Facultatii de Medicina
1996 - incheierea parteneriatului cu University of Amsterdam, Faculty of Arts – Olanda si dotarea cu softul VUBIS
2006 - infiintarea salii cu acces direct la colectii din Aula Universitatii
2007 - infiintarea depozitului central cu scopul imprumutului de publicatii la domiciliu

Catalog: http://but.unitbv.ro/opac.htm

Biblioteca functioneaza ca unitate specializata, sub egida Universitatii "Dunarea de Jos". Sediul central - sala de lectura I (40 locuri): carti din domeniul stiintelor umaniste (lingvistica, literatura româna si straina, ziaristica), publicatii periodice românesti si straine, teze de doctorat, lucrari de referinte (dictionare, enciclopedii etc.); sala de lectura II (60 locuri): publicatii din domeniul stiintelor exacte (matematica, fizica, chimie, biologie etc.), stiintelor ingineresti (informatica, electronica, electrotehnica, mecanica, metalurgie, constructii de nave, industrie chimica, constructii civile, hidrotehnica, industrie alimentara, piscicultura); sala multimedia: acces la INTERNET (4 calculatoare), consultarea catalogului electronic al Bibliotecii, consultarea documentelor electronice din colectiile bibliotecii, a bazelor de date on-line, a altor resurse electronice pe Internet.

http://www.lib.ugal.ro/

Catalog:

1913 ia fiinţă Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi biblioteca de profil
1924 -1926 construirea noului sediu al Academiei, situat in Piaţa Romană
1927 biblioteca este organizată pe baza principiilor biblioteconomice
1935 se inaugurează noul sediu al bibliotecii care cuprindea două săli de lectură, trei camere de studiu şi depozitul de cărţi
1948 legea privind învăţământul în R. P. România; se introduce obligativitatea concepţiei marxist-leniniste şi a marxismului dialectic
1955 se extinde sistemul de biblioteci-filiale la un numar de 38
1990 incepe reînnoirea colecţiilor prin schimb internaţional şi donaţii
1996 debutează procesul de modernizare al bibliotecii pentru a oferi invăţământului un suport ştiinţific
2002 prin înfiinţarea Bibliotecii Virtuale începe o altă perioadă de transformare a bibliotecii într-o instituţie capabilă să susţină activitatea de cercetare necesară unei inţelegeri exhaustive a mediului economic din ce în ce mai complex.

Piaţa Romană, nr. 6, sector 1 București
Clădirea „Ion N. Angelescu” etaj 2, camera 0234
București România

http://www.biblioteca.ase.ro/

Catalog: http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/index.php

Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara, devenită din 1993 una dintre cele patru biblioteci centrale universitare din ţară, alături de instituţiile similare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, oferă acces la peste un milion volume, cărţi, reviste şi alte tipuri de documente. Biblioteca are un sediu central, format din două corpuri de clădire, biblioteci filiale situate în clădirile facultăţilor UVT, precum şi bibliotecile Austria şi Britanică. Din anul 2005, prin participarea la proiectul NUSIDOC, catalogul bibliotecii a fost integrat în portalul (ROmanian Library Network Science & Technology). Regăsirea documentelor se poate face utilizând catalogul electronic al B.C.U.T., care cuprinde peste 200.000 de titluri şi este accesibil la adresa http://ibm.bcut.ro.

http://www.bcut.ro/

Catalog: http://aleph.bcut.ro/F/?func=find-b&find_code=WRD&local_base=CUT01&request=

Cu prilejul centenarului naşterii pedagogului I.C. Petrescu, conducerea Ministerului Învăţământului a aprobat atribuirea acestui nume bibliotecii.

Acesta va constitui ghidul bibliotecilor județene din România.

Înfiinţată la 6 august 1867, un an dupa fondarea Societaţii Academice Române

Inventarul colecțiilor digitale publice din România și a românilor de pretutindeni.

DACOROMANICA este cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în INTERNET.

Constituirea Bibliotecii Digitale Naţionale, parte componentă a Bibliotecii Digitale Europene, are ca principal scop conservarea şi protecţia patrimoniului cultural naţional existent în bibliotecile din Sistemul Naţional de Biblioteci

Biblioteca digitală conține cărti, manuscrise, periodice și materiale iconografice din colecțiile bibliotecii BCU Cluj. 

 

Colecţiile Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj - contribuție la Europeana.

Biblioteca Naţională Digitală Moldavica oferă pentru prima dată acces integrat la moştenirea culturală scrisă, inclusiv cărţi, manuscrise, tipărituri vechi şi rare, alte documente patrimoniale. 

CIMEC Bunuri culturale mobile clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional

Bază de date întreţinută de cIMeC București - 2010;
Arheologie, Etnografie, Monumente, Muzee, Carte, Arte interpretative
http://europeana.cimec.ro/

Resurse profesionale primare (cărți, articole, broșuri, studii, comunicări, etc).

Aceasta va fi linia temporală a comunității.

Multe evenimente, momente și fragmente importante din viața profesională și nu numai.

Această secțiune va conține materiale necesare înțelegerii obiectelor digitale, a structurii datelor pe care acestea le conțin, a modului cum acestea pot forma structuri informaționale complexe și cum pot fi agregate pentru a fațeta cunoașterea umană.

{module Articole relevante}

Această categorie conține materiale care vor da o dimensiune a eforturilor de ordonare a practicilor privind constituirea, agregarea, prezervarea și diseminarea obiectelor digitale.
Multe din materialele privind obiectele digitale și prezervarea acestora sunt rezultatul direct al eforturilor a multor instituții (instituții de memorie) cu interese directe în a-și gestiona cât mai eficient colecțiile proprii. Aici vom prezenta organismele interesate și produsele de informare ale acestora.
O mulțime de proiecte au fost dedicate cercetării obiectelor digitale și a modurilor cum aceste pot fi prezervate. Dorim ca această categorie să ofere o dimensiune cât mai completă a ce a produs fiecare proiect în parte. Categoria se constituie și ca un efort de conservare într-un punct unic al acestor produse foarte importante nu numai din punct de vedere istoric, dar și pentru valoarea acestora ca informații. Pe cât ne va sta în puteri vom încerca să punem la dispoziție și livrabilele în formate deschise precum Open Document Format sau alte scheme bazate pe XML. Ar fi de dorit incorporarea acestora ca HTML-uri simple pentru o posibilă exploatare automată în viitor.
Anual se desfășoară foarte multe conferințe dedicate prezervării digitale. Vom prezenta cele mai importante iar acolo unde vor fi găsite prezentări de maxim interes și este permis, le veți găsi și aici.
Niciun obiect digital sau o agregare de resurse digitale nu ar putea fi exploatată corect dacă nu ar exista un cadru coerent pentru diseminare. Acest cadru se supune unei adevărate arte prin care prezinți utilizatorilor fațete ale cunoașterii. Aceste fațete sunt organizate după reguli guvernate de arhitectura informațională. Aici vom putea găsi materiale relevante pentru aceast domeniu fără de care obiectele digitale nu-și găsesc un spațiu de utilitate.
Toate eforturile de lungă durată au la bază un nivel al încrederii și consensului între persoanele și organizațiile implicate. Acestea sunt politici și instrumente de promovare care trebuie evidențiate și din care să putem învăța.
Pentru a realiza programe de prezervare digitală care să întrunească dezideratul „prezervării digitale pe termen lung”, vom evidenția abilitățile și competențele pe care specialiștii domeniului vor trebui să și le însușească.

Resurse necesare prezervării digitale: vocabulare, date deschise, date deschise interconectate.

Nimic nu funcționează în acest moment fără o bază software. Aici vor fi aduse în atenție soluțiile existente, fie că este produs comercial, fie că sunt soluții cu sursă deschisă.
Software necesar pentru instalarea și operaționalizarea unui depozit digital de obiecte digitale.
Diverse apleuri și situații delicate.

Dragi colegi,

Aici veți putea semnala situațiile anormale prin care din diferite motive instituțiile în cadrul cărora activați le traversează. Orice material care conține acuzații nefondate, injurii sau atacuri la persoane sau instituții vor fi retrase imediat și fără drept de apel. Folosiți acest spațiu cu înțelepciune și nu pentru a iniția procese de intenție. Dorim ca acest loc să nu aibă prea mult conținut! Nicio abatere de la conduita verbală în cazul comentariilor nu va fi tolerată. Doar prin calm și analiză a faptelor se poate ajunge la concluzii utile.
Responsabilitatea conținutului materialelor postate se declină sursei de unde au fost preluate. Mulțumiri.

Aceasta categorie va conține acte legale emise de Statul români și instituțiile din subordine precum și alte organe administrative care fac interesul domeniului.

Textele constituționale

Categoria articolelor dedicate prezervării digitale. Vor fi evidențiate aici articolele care sunt relevante pentru prezervarea digitală din întreaga lume.

Diverse prezentări ale unor produse sau edificii ori servicii.

Da, viitorul este unul al mașinilor și al oamenilor care consumă date exprimate lizibil pentru amândoi. aici sunt pașii mei în a înțelege resorturile și eforturile spre acest punct.

Locul în care respectul meu se îndreaptă spre cei mai mari ca mine. Muuuult mai mari ca mine.

Categoria backlogurilor

Pentru că am să împărtășesc și din experiențele mele în lucrul cu softwareul, fie că-l scriu, fie că-l folosesc.
Categoria tehnologiilor web cu care mă jos
Diverse gânduri care sunt doar un fitil pentru posibile articole.

Informație care adresează problematica Datelor Deschise și a Informațiilor din Sectorul Public așa cum aceste subiecte apar în centrul atenției și a preocupărilor breslei. Aceste domenii nu sunt separate de activitatea instituțiilor noastre și e bine să avem un punct de sprijin în aplicare.

Tot ce ține de realizarea liantului util comunicării.

Protocoale de comunicare a datelor.

Standardele după care se modelează realitatea digitală.

Resursele acestei categorii vin să completeze competențele specialiștilor din științele informării prin completare fericită și cu alte ramuri de activitate ale umanioarelor.

Această categorie este dedicată popularizării, dezbaterii și progresului în domeniul Resurselor Educaționale Deschise. Puteți găsi texte și materiale care explică, promovează și elaborează agenda RED în România, Europa și în întreaga lume.

Subcategorie dedicată documentelor de importanță majoră pentru promovarea și adoptarea Resurselor Educaționale Deschise.