Tipărire
Părinte: Acces Deschis (OA)
Categorie: Despre&Promovare
Accesări: 5805
Image 

Dacă tu ai un măr şi eu am un măr şi vom schimba merele între noi, atunci amândoi vom avea fiecare tot câte un măr. Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm ideile, atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei.

(George Bernard Shaw)

Accesul Deschis este despre valorificare şi acces integral la cunoaştere. Într-o lume a explorării ştiinţifice în care aportul de cunoaştere a crescut exponenţial, bugetele şi resursele instituţiilor care în mod tradiţional asigură accesul la resursele informaţionale s-au diminuat continuu. Centrele documentare, bibliotecile şi alte instituţii specializate au recurs la o selecţie dură a abonamentelor sau au stabilit consorţii de achiziţii prin intermediul cărora se pot negocia avantajos abonamentele cu marii furnizori de pe piaţă sau cu reţelele dedicate de distribuţie.

Între timp ceva foarte important s-a întâmplat odată cu apariţia şi evoluţia Internetului: s-a dezvoltat un nou mediu de diseminare ubicuu capabil să asigure un canal de difuzare a informaţiei şi a datelor scurtând timpii de acces şi prelucrare.

Acest mediu care prezintă multiple avantaje în ceea ce priveşte difuzarea cunoaşterii a furnizat mediul perfect de colaborare pentru fizicienii, aceştia (CERN) implementând un sistem de comunicare şi difuzare a datelor şi al lucrărilor ştiinţifice.

Accesul Deschis a luat fiinţă în urma studiului modului în care circulă şi este difuzată cunoaşterea în lumea ştiinţifică şi în domeniul cercetării. Astfel, modele actuale sunt susceptibile a induce anumite circuite redundante, care trebuie finanţate în virtutea unui model editorial moştenit din era tiparului şi care cu greu mai face faţă cerinţelor actuale în ceea ce priveşte rapiditatea şi puterea de diseminare.

Astfel, luând cazul ipotetic al unui cercetător, acesta în urma unei descoperiri sau al unui experiment reuşit va scrie un articol, care-l va supune atenţiei unui colectiv redacţional în componenţa căruia intră şi membrii recenzenţi. După procesul de peer review, articolul este publicat în revista de profil intrând astfel în circuitul diseminării. Mai apoi, instituţiile cu rol de conservare a memoriei culturale şi ştiinţifice (biblioteci, centre de documentare, etc) achiziţionează revista pentru a servi necesităţile de informare a utilizatorilor săi.

Să vedem unde este problema: de obicei, activitatea ştiinţifică şi de cercetare este întreprinsă în mare parte de instituţiile specializate finanţate din bani publici, deci şi personalul de înaltă calificare este plătit din bani publici. Cercetătorii, în urma activităţii desfăşurate vor propune un articol ştiinţific unei reviste specializate prin încheierea unui contract de licenţiere de cele mai multe ori în termeni favorabili editurii. Editurile, organizează procesul de peer review prin participarea unor colegi ai propunătorului, care de cele mai multe ori sunt tot specialişti plătiţi din buget. Aceştia contribuie la procesul de peer review iar în urma acestuia articolul primeşte acordul de publicare. În acest moment revista este tipărită şi va fi achiziţionată prin abonament de instituţiile cu rol de conservare a memoriei culturale şi ştiinţifice, care sunt plătite tot din bani publici.

Este observabil cum în acest circuit, bugetul public suportă mai multe costuri pentru o activitate finanţată iniţial. Acest scenariu nu este neapărat cel cu care se confruntă un om de ştiinţă sau un cercetător, dar este cel care descrie în mare circuitul real al informaţiei în acest caz.

Există o tendinţă naturală de a pune în discuţie rolul editurilor, dacă acestea interpun costuri suplimentare. Este o reacţie firească, dar nu trebuie subminat efortul acestora pentru simplu motiv că acestea reuşesc să aducă un plus de valoare informaţiei organizând procesul de peer review.

Problemele sunt, de fapt la costurile şi tipul serviciilor practicate de diferiţii actori ai acestui circuit. Ţinta Accesului Deschis este maximizarea rezultatului şi a diseminării şin micşorarea costurilor eliminând pe cât se poate unele etape intermediare caracteristice unui anumit model de business, care nu mai corespunde cu realităţile electronice.

Astfel, Accesul Deschis nu se află într-un conflict cu stabilimentele editoriale sau cu instituţiile care sunt împlicate în circuitul cunaşterii, ci mai degrabă doreşte o reformare a modului cum circulă informaţia, o reaşezare a rolurilor şi o eficientizare a costurilor în contextul scăderii alocării sumelor destinate achiziţiei de informaţie la zi.

Pentru câteva repere istorice şi informaţii privind Accesul Deschis în spaţiul european, vă rog să citiţi şi articolele Open-Access, Trei Momente - http://kosson.lx.ro/content/view/72/49/ şi Ce este Accesul Deschis - http://kosson.lx.ro/content/view/153/49/ .

De asemenea, informaţii şi aspecte importante a mişcării Accesului Deschis puteţi citi în cadrul secţiunii dedicate a site-ului nostru la Acces Deschis (OA) - http://kosson.lx.ro/content/blogsection/13/49/ .

Pentru cei dintre dumneavoastră care sunt interesaţi de mai multe repere istorice, vă rog să accesaţi şi Evoluţia Mişcării Accesului Deschis de la următoarea adresă: http://www.earlham.edu/~peters/fos/timeline.htm

Image 

14 Octombrie a fost declarată de SPARC (the Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition), Public Library of Science (PloS) şi Students for FreeCulture ca fiind data la care se va marca internaţional Ziua Accesului Deschis. Ediţia din acest an este prima şi invită cercetătorii, instructorii, bibliotecarii, studenţii şi publicul larg să participe, să informeze şi să se informeze despre Accesul Deschis, cum funcţionează şi care sunt beneficiile pe care le aduce.

Ziua de astăzi va fi marcată de câteva transmisiuni ale unor video conferinţe transmise în direct pe internet începând cu ora 17.00 – ora României.

Vor participa:

  • Sir Richard Roberts, Dr. – laureat al Premiului Nobel pentru studiul genelor şi ADN-ului, unul dintre cei 26 de semnatari ai Scrisorii Deschise către Congresul American în sprijinul accesului plătitorilor de taxe la cercetarea finanţată din fonduri publice. În acest moment este Prim Ofiţer Ştiinţific (Chief Scientific Officer) la New England Biolabs în Statele Unite şi membru al colectivului de redacţie al PloS Biology (transmisiune live 14.00 ora României);

  • Dr. Philip E. Bourne – este redactor şef fondator al Biologiei Computaţionale din cadrul PloS şi autorul seriei populare PLoS Computational Biology Ten Simple Rules. Este pofesor la Şcoala de Farmacie şi Ştiinţe Farmaceutice de la Skaggs al Universităţii California San Diego, director asociat la Baza de date a proteinelor RCSB, Consultant la San Diego Supercomputer Center, profesor adjunct la Institutul Burnham şi cofondator la SciVee (transmisiune live 17.00 ora României);

Ambii vorbitori vor discuta asupra impactului pe care-l are Accesul Deschis asupra cercetării şi vor răspunde întrebărilor care vor veni din partea participanţilor.

Vă veţi întreba pe bună dreptate care este interesul nostru în toată această poveste a Accesului Deschis şi mai ales a marcării Zilei Internaţionale pentru Acces Deschis.

Răspunsul este simplu: ca specialişti ai ştiinţelor informării trebuie să stăm în contact permanent cu lumea şi modelele informaţionale care sunt într-o continuă mişcare şi evoluţie. Fie că eşti bibliotecar, documentarist, redactor sau curator de muzeu, întotdeauna trebuie să stai conectat la ceea ce se petrece în domeniul diseminării cunoaşterii. Toţi, indiferent de specializarea strictă din cartea de munca trebuie să înţelegem şi să apreciem la adevărata valoare noile oportunităţi pe care mediul electronic şi în special modelele de diseminare mediate electronice precum este şi cel apelat de Accesul Deschis.

Izolarea şi autoenclavizarea nu conduce decât la o diviziune a opiniilor limitate strict doar la un palier iar acest fenomen se întâmplă destul de des în zona specialiştilor din domeniul ştiinţelor informării. Există fenomene şi mişcări în domeniul cunoaşterii care trebuie să li se acorde întreaga atenţie la timpul potrivit pentru a fi feriţi de apariţia unei rupturi în înţelegerea traseelor moderne ale informaţiei. Una dintre mişcările care trebuie urmărite şi înţelese este Accesul Deschis, care vine ca răspuns al nevoii de a reforma circuitele cunoaşterii ştiinţifice şi valorificarea maximă a impactului asupra societăţii.

Este absolut necesar să nu trăim în afara acestor acţiuni în continuă desfăşurare şi care încep să coaguleze din ce în ce mai multe voci şi instituţii cere îşi înţeleg rolul pe care-l joacă în producerea şi mijlocirea cunoaşterii.

În sprijinul afirmaţiilor de mai sus aduc opinia Preşedintelui IFLA, Claudia Lux, care în Accesul Deschis. Oportunităţi şi provocări. Ghid, document publicat de Comisia Europeană împreună cu UNESCO Germania, spune că „este dincolo de puterea de înţelegere faptul că accesul la rezultatele cercetării finanţate din bani publici este răscumpărată tot in fondurile publice. Bibliotecile nu mai doresc accesul la rezultatele ştiinţifice ale propriilor universităţi prin licenţe scumpe: acestea cer Acces Deschis la lucrări. Doresc, de asemenea să le stocheze pentru disponibilitate permanentă. Din acest motiv iniţiază propriile depozite digitale în universităţi şi institute. Rezultatul este o colecţie de publicaţii ştiinţifice electronice în continuă creştere a membrilor universităţii, care se îmbogăţeşte pe mai departe cu materiale cu Acces Deschis.”

Pentru şi mai multă relevanţă dar şi pentru a aduce un plus de interes şi stimulare, vă invit să citiţi Declaraţia IFLA privind Accesul Deschis la documentele de cercetare şi literatura ştiinţifică într-un articol postat mai jos.

Un alt interes pentru care atenţia noastră a specialiştilor din ştiinţele informării ar trebui să fie dublată de o curiozitate prolifică în acţiuni este şi faptul că realităţile editoriale din ţara noastră în zona ştiinţelor şi a cercetării sunt reflectate în apariţia revistelor electronice cu Acces Deschis. Astfel, există un număr de 25 de reviste româneşti online care sunt înscrise în DOAJ – Directory of Open Acces Journals, lucru care indică preocuparea şi la noi în ţară pentru diseminarea informaţiei ştiinţifice cu acces deschis.

În Directorul Revistelor cu Acces Deschis – DOAJ (Directory of Open Access) sunt listate un număr de 25 de reviste electronice din România dintre care doar 5 specifică clar mandatul Accesului Deschis. Restul acestor reviste electronice, unele dintre acestea, ce-i drept, având menţionată sintagma „free electronic journal” (revistă electronică cu acces liber).

Ceea ce este important este faptul că toate revistele listate în DOAJ asigură accesul la articole şi majoritatea lor la abstracte. Pe alocuri există cazuri când în afara asigurării accesului la articole, restul informaţilor de natură descriptivă şi administrativă ale acestor reviste nu sunt proprii Accesului Deschis, ba din contră.

Revistele care specifică clar mandatul Accesului Deschis sunt:

  • Journal for the Study of Religions and Ideologies (Cluj)

  • Journal of Applied Quantitative Methods (Bucureşti)

  • Leonardo Electronic Journal of Practices and Technologies (Cluj)

  • Leonardo Journal of Sciences (Cluj)

  • Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca (Cluj)

  • Romanian Journal of Regional Science (Bucureşti)

Image 

Stimaţi colegi, vă invit să examinaţi şi alte materiale de informare puse la dispoziţie de PloS (Public Library of Science) precum şi cele disponibile pe site-ul Zilei Accesului Deschis: http://openaccessday.org/promote-this-event/