reprezentare logo Kosson
Image

Mareste

Pledoarie pentru creşterea economică bazată pe cunoaştere

Una dintre direcţiile strategice ale Uniunii Europene este „competitivitatea economiei” europene iar aceasta nu se poate realiza decât pe o „economie bazată pe cunoaştere” (pentru mai multe documente oficiale, va rog să consultaţi Key Documents la adresa http://ec.europa.eu/growthandjobs/key/index_en.htm).
Astfel, s-a ajuns la concluzia că modalităţile actuale de diseminare a rezultatelor cercetării prin intermediul articolelor publicate în revistele de specialitate impun anumite bariere peste care bugetele din ce în ce mai reduse ale structurilor info-documentare nu le mai pot depăşi fără a face rabat de la aportul calitativ a multora dintre sursele pe care un plan de dezvoltare a colecţiilor în acord cu cererile utilizatorilor, l-ar impune.
Astfel, în completarea unui accentuat „clivaj digital” pe care Uniunea Europeană încearcă să-l acopere prin măsuri specifice, a apărut şi necesitate de a constitui instrumente, reţele, servicii care să fie puse în slujba diseminării eficiente a rezultatelor programelor de cercetare finanţate din bani publici.
În continuare, vom prezenta trei momente importante în istoria mişcării Open Access.

Image

Mareste

Pledoarie pentru creşterea economică bazată pe cunoaştere

Una dintre direcţiile strategice ale Uniunii Europene este „competitivitatea economiei” europene iar aceasta nu se poate realiza decât pe o „economie bazată pe cunoaştere” (pentru mai multe documente oficiale, va rog să consultaţi Key Documents la adresa http://ec.europa.eu/growthandjobs/key/index_en.htm).
Astfel, s-a ajuns la concluzia că modalităţile actuale de diseminare a rezultatelor cercetării prin intermediul articolelor publicate în revistele de specialitate impun anumite bariere peste care bugetele din ce în ce mai reduse ale structurilor info-documentare nu le mai pot depăşi fără a face rabat de la aportul calitativ a multora dintre sursele pe care un plan de dezvoltare a colecţiilor în acord cu cererile utilizatorilor, l-ar impune.
Astfel, în completarea unui accentuat „clivaj digital” pe care Uniunea Europeană încearcă să-l acopere prin măsuri specifice, a apărut şi necesitate de a constitui instrumente, reţele, servicii care să fie puse în slujba diseminării eficiente a rezultatelor programelor de cercetare finanţate din bani publici.
În continuare, vom prezenta trei momente importante în istoria mişcării Open Access.

Pagina 2

 

BOAI - Decembrie 2001

Open Access Initiative se naşte ca expresie a unei conferinte organizate de Open Society Institute (OSI). Scopul întâlniri a fost descoperirea modalităţilor de accelerare a progresului în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie în regim de liber acces la articolele ştiinţifice din toate domeniile academice. Au fost explorate modalităţile prin care iniţiative separate pot lucra împreună pentru atingerea succesului comun. Au fost analizate modurile în care cercetătorii şi interesele de cercetare, instituţiile şi societăţile care susţin cercetarea pot lucra împreună slujindu-se reciproc în atingerea intereselor individuale şi comune.
Rezultatul dezbaterilor s-a concluzionat prin naşterea iniţiativei intitulate Budapest Open Access Initiative. BOAI, după cum mai este cunoscută, este o declaraţie de principii, o declaraţie privind strategiile şi un document de statornicie în urmărirea acestor principii şi strategii.
Iniţiativa a fost semnată de participanţii conferinţei de la Budapesta, dar şi de un mare număr de indivizi şi organizaţii din toată lumea, care reprezintă cercetători, universităţi, laboratoare, biblioteci, fundaţii, jurnale, editori, societăţi cu activitate educaţională.
Pentru a atinge accesul liber la literatura din domeniul ştiinţific BOAI recomandă două strategii:
1. Auto-arhivarea: În primul rând, cercetătorii au nevoie de instrumente şi asistenţă pentru a-şi depozita articolele la care se fac referinţe în arhive electronice deschise, o practică denumită uzual auto-arhivare. Când aceste arhive sunt conforme cu standardele create de Open Archive Initiative, atunci motoarele de căutare şi alte instrumente tratează arhive diferite ca una singură. Utilizatorii au nevoie doar să ştie că acele arhive există şi unde sunt localizate pentru a găsi şi utiliza conţinutul acestora.
2. Revistele cu liber-acces: În al doilea rând cercetătorii au nevoie de instrumentele pentru a lansa o nouă generaţie de reviste în spiritul accesului-liber şi să ajute revistele care doresc să facă trecerea la acces-liber. Deoarece articolele revistelor trebuie diseminate cât mai larg posibil, aceste jurnale nu vor trebui să mai invoce copyright-ul pentru restricţionarea accesului la materialele publicate. Copyright-ul împreună cu alte instrumente va fi folosit pentru a asigura accesul-liber permanent la toate articolele pe care le publică. Deoarece preţul este o barieră la acces, aceste reviste noi nu vor percepe taxe de abonament şi se vor îndrepta către alte mijloace de acoperire a cheltuielilor. Astfel, există multe alte surse alternative de finanţare în acest scop incluzând fundaţii şi guvernele care finanţează cercetarea, universităţile şi laboratoarele care angajează cercetătorii, inzestrări în sprijinul unei discipline sau al unei instituţii, prieteni ai cauzei accesului-liber, profituri din vînzarea adiţionalelor textelor de bază, fonduri eliberate din anularea taxelor de abonament tradiţionale sau a taxelor de acces sau contribuţii directe ale cercetătorilor. Nu este nevoie ca una din aceste soluţii să fie favorizată în faţa alteia în contextul disciplinelor sau naţiunilor fiind necesară căutarea în continuare de alte alternative creative.

Pagina 3

 

Berlin Declaration - Octombrie 2003
Berlin Declaration on Open Access to Knowledge in the Sciences and Humanities prin semnatarii săi fac referinţe la provocările pe care Internetul şi apariţia unui mediu de difuzare distribuită a cunoaşterii le ridică. Este menţionat faptul că Declaraţia de la Berlin vine ca o continuare a liniei pe care se încadrează Budapest Open Access Initiative, ECHO Charter şi Bethesda Statement privind Publicarea în regim de Acces-Liber. Declaraţia de la Berlin promovează Internetul ca instrument funcţional pentru stabilirea unei baze ştiinţifice globale. Sunt stipulate şi câteva măsuri specifice pe care factorii decizionali, instituţiile de cercetare, agenţiile de finanţare, bibliotecile, arhivele şi muzeele ar trebui să le ia în considerare.
În continuare Declaraţia de la Berlin defineşte accesul-liber ca „o sursă clară de cunoaştere a umanităţii şi o moştenire culturală care a fost aprobată de comunitatea ştiinţifică”.
Contribuitorii la colecţiile în regim de accesul-liber trebuie să participe cu rezultate de cercetare originale, date primare(brute), metadate, materiale sursă, reprezentări digitale ale materialelor grafice, precum şi materiale multimedia.
Participanţii trebuie să satisfacă două condiţii:
1. Autorul/i şi deţinătorii de drepturi ale materialelor participante trebuie să permită tuturor utilizatorilor drept de acces liber, irevocabil şi global şi o licenţă care să permită copierea utilizarea, distribuirea, transmiterea şi afişarea lucrărilor în regim public, precum şi posibilitatea de a elabora şi distribui lucrări derivate în orice mediu digital în slujba oricărui scop responsabil, subiect al atribuirii corecte a autorităţii (standardele comunităţii vor continua să furnizeze mecanismele pentru o corectă atribuire şi responsabilitatea pentru lucrările publicate în forma pe care autorii o cunosc) dar şi dreptul de a tipări un număr restrâns de copii în scopuri personale.
2. O versiune completă a lucrării şi toate materialele suplimentare incluzând o copie a permisiunilor precum a fost declarat mai sus fiind într-un standard electroni au unui format corespunzător este depozitată (şi astfel, publicată) în cel puţin un depozit online folosindu-se tehnici standard (precum definiţiile Open Archive), care sunt sprijinite şi menţinute de instituţii academice, societăţi academice, agenţii guvernamentale sau oricare alte organizaţii bine definite care caută să dispună informaţie în regim de acces-liber, un sistem de distribuţie nerestricţionat, interoperabilitate şi arhivarea pe termen lung.

Pagina 4

Petition for guaranteed public access to publicly-funded research results - Ianuarie 2007
Petiţia vine ca expresie a necesităţii de a ridica gradul de atenţie a Comisiei Europene în ceea ce priveşte nevoia de a crea mecanismele de a „salva” rezultatele programelor şi proiectelor de cercetare finanţate din fonduri publice de la parcusuri pe circuite restrânse şi astfel dorindu-se o diseminare pe scară largă a cunoaşterii, lucru care ar influienţa pozitiv competitivitatea la nivel european.
Petiţia pentru garantarea accesului public la rezultatele cercetării finanţate din fonduri publice reprezintă de fapt un pas logic şi se materializează ca şi consecinţă al unui parcurs împlinit prin Studiul asupra evoluţiei economice şi tehnice a pieţelor publicaţiilor ştiinţifice din Europa. Acest Studiu al cărui Raport Final a fost întocmit în Ianuarie 2006 a fost comandat de către Direcţia Generală pentru Cercetare a Comisiei Europene. Recomandările acestui raport vin ca sprijin la un an diferenţă pentru acţiunea de petiţionare în sprijinul unei iniţiative coerente din partea Comisie, ca să nu mai vorbim de stimularea politică pe care o implică această acţiune.
Ca măsură de urgenţă, Petiţionarii cer adoptarea Recomandării A1 din Studiul mai sus menţionat:
Image

RECOMANDAREA A1. GARANTAREA ACCESULUI PUBLIC LA REZULTATELE DE CERCETARE FINANŢATE PUBLIC IMEDIAT DUPĂ PUBLICARE
Agenţiile de finanţare a cercetării au un rol central în influienţarea practicilor de publicare a cercetătorilor. Urmând exemplul NIH (National Institutes of Health) şi al altor instituţii, acestea ar trebui să promoveze şi să sprijine arhivarea publicaţiilor în depozite deschise după o perioadă de timp (specifică fiecăriui domeniu de activitate), care este discutată cu editorii.
Acest tip de arhivare ar putea deveni o condiţie de finanţare.
Următoarele acţiuni s-ar putea întreprinde la nivel European: (i) Stabilirea unei politici europene prin care să fie mandataţi editorii articolelor rezultate din cercetarea finanţată de Comisia Europeană să fie disponibile după o anumită perioadă de timp în arhive cu acces-liber şi (ii) Explorarea împreună cu Statele Membre şi cu asociaţiile academice şi de cercetare europene dacă şi cum aceste politici împreună cu depozitele deschise ar trebui implementate.


Dragi colegi, în spiritul noilor capacităţi de diseminare şi cu asigurarea că pătrundeţi adânc înţelesurile ce conduc la un nou tip de comportament profesional alăturat tehnologiilor şi oportunităţilor ataşate oferite prin acces-liber, vă invit să fiţi semnatari ai acestui document important pentru întreaga breaslă.

Succes