reprezentare logo Kosson

Despre&Promovare

Activități de promovvare și de sprijinire a Accesului Deschis.
Stimați colegi, pentru că ați solicitate materiale care să ajute la promovarea Accesului Deschis în contextul lansării Înțelegerii Accesului Deschis, am pus la dispoziâia comunității un pliant și un material explicativ dedicate tuturor colegilor care lucrează în biblioteci și nu numai. Vor mai urma și alte materiale utile care să vină în completarea acestora. 

Dacă aveți propuneri privind subiectele pe care aceste tipuri de materiale ar trebui să le abordeze, lăsați mesaj.

Puteți descărca pliantul și materialele de promovare pentru biblioteci de la http://www.kosson.ro/index.php?option=com_docman&;task=cat_view&gid=158&Itemid=46&lang=ro

   Add a comment

Felicităm Comisia Europeană pentru angajamentul în inițiativa OpenAIRE, care dorește să ofere infrastructura necesară pentru împărtășirea cunoașterii rezultate din finanțarea CE în cercetarea din Europa. Ca și evaluatori ai acestui proiect, am fost impresionați de progresul făcut de proiectul OpenAIRE după primul an. Totuși oportunitățile existente pentru creștere circulației cunoașterii cunoașterii se extind cu mult dincolo de obiectivele acestui proiect și simțim că este absolut necesar de a aduce aceste teme și oportunități generoase în atenția Comisiei pentru o posibilă acțiune. Noi credem că aceste teme sunt de o importanță critică pentru progresul comunicării între oamenii de știință, precum și între cetățeni și bunul public pe care-l reprezintă. Am schițat această declarație în spiritul alocuțiunii Vice-președintelui Comisiei Europene pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes cu ocazia lansării OpenAIRE: „Informația științifică are puterea de a transforma în bine viețile noastre - este mult prea valoroasă pentru a fi închisă. Mai mult, fiecare cetățean al UE are dreptul să acceseze și să beneficieze de cunoașterea produsă folosindu-se fonduri publice.” {sharethis}

Extinderea unei infrastructuri a cunoașterii

OpenAIRE reprezintă o inițiativă extraordinară pe o scală impresionantă. A inițiat procesul de stabilire a unei infrastructuri necesare cercetătorilor care au finanțare de la UE să-și publice operele în regim de Acces Deschis într-un interval de șase-doisprezece luni. Făcând acești pași esențiali spre o mai mare deschidere spre progresul cercetării și al științei, printr-un mandat politic pentru accesul deschis și punerea la dispoziție a unei infrastructuri pentru a sprijini această politică, UE ar trebui acum, în opinia noastră, să ia în considerare noi modalități și mijloace pentru a construi pe acest momentum. Astfel, se va fructifica la maxim era digitală pentru a împlini binele public pe care această cunoaștere îl reprezintă. Multe dintre problemele subliniate mai jos au fost cuprinse în prezentare și în cadrul grupului prezent la evenimentul de lansare a OpenAIRE de la Ghent din 2 decembrie 2010, fiind încurajați de a le prezenta spre consultare publică în această Declarație de la Ghent. {xtypo_button1}Accesează textul și aici{/xtypo_button1}

Add a comment

Refăcând traseul marilor evenimente care au avut loc anul acesta, remarc Conferința IFLA - Milano, eveniment care a marcat preluarea poziției de președinte de către doamna Ellen Tise, director al serviciilor informaționale și de bibliotecă de la Biblioteca J.S. Gerike a Universității Stellenbosch din Africa de Sud. Anunțul temei Conferinței de anul acesta de la Gothenburg din Suedia m-a bucurat și mi-a confirmat ceea ce simțeam de mai multă vreme: preschimbarea breslei după o nouă paradigmă necesară satisfacerii unor noi necesități de informare.

Pentru a avea referința corectă indicăm pagina manifestării și subliniem și noi titlul acesteia: „Acces deschis la cunoaștere – promovând progresul durabil”. De fapt tema centrală a întregului mandat al doamnei Tise este intitulată: bibliotecile oferă accesul la cunoaștere iar una din ideile importante care se desprinde este „continua poziționare a bibliotecilor în cadrul Societății Cunoașterii ca și mediatoare ale accesului la informație și catalizatoare ale generării cunoașterii”. Add a comment

Dragi colegi,

În această lume care pare să părăsească ordinea (cel puțin pe cea veche), noi, cei din cea mai nobilă breaslă trebuie să avem conștiința faptului că aducem mici contribuții către o mai mare limpezime. Unii abandonează gândul că utilitatea faptelor lor ar mai fi apreciată sau prețuită de cei pe care trebuie să-i servească. Alții chiar au uitat că misiunea lor este aceea de a fi sub dorința de informare a publicului care plătește taxele și că toate resursele pe care doar le organizează trebuie să le ofere fără nicio opreliște. Dar sunt și mai mulți cei dintre dumneavoastră care nu au uitat și care dincolo de mizeria remunerației sau a unui climat viciat, înțeleg să performeze la cel mai bun nivel fie doar și pentru a simți că respiră normal. Sunt mulți așa și am privilegiul să stau de vorbă cu dânșii zi de zi. Mă simt onorat să vă stau alături și mă simt un răsfățat nemeritat al darurilor cu care mă înconjurați și vă înconjurați întreținând dialogul acestui colț de web - unul al nostru. {sharethis}
Această săptămână este una dedicată accesului deschis. Am stat în balanță dacă să public un nou material dedicat acestui important moment, dar am ajuns la concluzia că ar fi înțelept să opresc puțin timpul și calendarul și să stăm la taifas în cunoscuta poiană.

Și vă întreb:
Avem noi nevoie să deschidem accesul la resurse?
Cui ar folosi acest efort? Add a comment

Lansarea OpenAIRE, Infrastructura europeană pentru publicarea cu acces deschis a rezultatelor de cercetare
Ghent, 2 Decembrie 2010{sharethis}
Neelie Kroes Vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabile pentru Agenda Digitală
Doamnelor şi domnilor,

Sunt recunoscătoare Universităţii din Ghent şi proiectului OpenAIRE pentru invitaţia de a mă adresa dumneavoastră astăzi. Este potrivit a vorbi despre accesul deschis la informaţia ştiinţifică alături de acest turn al cunoaşterii denumit Boekentoren. Cu silueta sa vizibilă din depărtare şi cu milioanele sale de cărţi, simbolizează partajarea cunoaşterii ca fiind motorul pentru progresul ştiinţific.

Accesul liber online la publicaţiile ştinţifice evaluate colegial a apărut ca un ingredient puternic pentru acest proces de partajare. Acest lucru se întâmplă deoarece cunoaşterea creşte atunci când este împărtăşită. Astfel, o participare largă înseamnă ştiinţă mai performantă. Acest principiu este larg acceptat în comunitatea ştiinţifică chiar dacă mulţi cercetători întârzie să-l pună în practică.

Îmi place să văd accesul deschis ca o oportunitate. Reprezintă o oportunitate de a creşte comunicarea în comunitatea ştiinţifică şi în special între discipline. Este şi o oportunitate pentru a disemina rezultatele de cercetare mai eficient. Nu-i aşa că e un exemplu excelent de Tehnologii de Informare şi Comunicare în serviciul progresului ştiinţific?

Add a comment

Pentru că pe lângă mecanismul cunoscut de recoltare a depozitelor: OAI-PMH se mai dezvoltă unul pentru agregarea resurselor obiectelor digitale: OAI-ORE, am desprins un fragment din studiul dedicat DRIVER pentru a da câteva informații utile.

OAI – Protocol for Metadata Harvesting (OAI-PMH) definește un mecanism pentru recoltarea înregistrărilor ce conțin metadate din depozitele expuse acestui proces și conforme cu protocolul. Serviciul se bazează pe standarde deschise: HTML și XML. Din păcate pentru multe servicii care se bazează pe recoltarea depozitelor, acest model nu este suficient datorită lipsei granularității (nu există elemente separate pentru volum, număr și pagină).
Sunt menționate alte formate de metadate descriptive pentru a satisface un nivel crescut de granularitate. Se face referință la o lucrare (Foulonneau & André, 2007) cu multă relevanță pentru specialiști: Studiul de investigație a Standardelor pentru Depozitele Digitale și ale serviciilor în legătură1. Acest studiu merită răsfoit pentru faptul că aduce un plus de informație și orientează specialistul printre multiplele opțiuni pe care diferitele standarde de matadate le oferă.

Open Archives Initiative Object Reuse and Exchange (OAI-ORE) definește un standard elaborat de Herbert van de Sompel și alții care adresează problema descrierii și a schimbului de agregări de resurse web.

Modelul ORE introduce Harta Resurselor care face posibilă asocierea unei identități cu agregările resurselor și poate să facă legături în ceea ce privește structura și semantica. Formatul primar de serializare este Atom, dar modelul ORE este exprimat în RDF. O hartă de resurse descrie o agregare, care este un set de resurse. Resursele din agregare sunt denumite resurse agregate.


1. Foulonneau, M., & André, F. (2007). The Investigative Study of Standards for Digital Repositories and Related Services. Amsterdam: Amsterdam University Press. http://dare.uva.nl/document/93727

Add a comment

Stimați colegi,

Se apropie cu pasi repezi Săptămâna cu Acces Deschis.

Dacă doriți, vă puteți alătura grupului deschis la http://www.openaccessweek.org/group/open-access-week-in-romania

În acest sens am conceput o mică imagine de promovare în cazul în care doriți să postați pe propriile canale media. La secțiunea de descărcare pentru Accesul Deschis al Bibliotecii site-ului veți găsi imaginile plus fișierele vectoriale în cazul în care doriți să rearanjați elementele grafice în alt scop. Imaginile au fost concepute pentru România și Republica Moldova.

default  Acces Deschis 2011 Moldova mic (48.11 kB)

default  Acces Deschis 2011 Moldova (251.77 kB)

default  Acces Deschis 2011 Moldova editabil (4.77 MB)

În același loc le veți găsi cele pentru România.

{sharethis}

Add a comment
Image 

Dacă tu ai un măr şi eu am un măr şi vom schimba merele între noi, atunci amândoi vom avea fiecare tot câte un măr. Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm ideile, atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei.

(George Bernard Shaw)

Accesul Deschis este despre valorificare şi acces integral la cunoaştere. Într-o lume a explorării ştiinţifice în care aportul de cunoaştere a crescut exponenţial, bugetele şi resursele instituţiilor care în mod tradiţional asigură accesul la resursele informaţionale s-au diminuat continuu. Centrele documentare, bibliotecile şi alte instituţii specializate au recurs la o selecţie dură a abonamentelor sau au stabilit consorţii de achiziţii prin intermediul cărora se pot negocia avantajos abonamentele cu marii furnizori de pe piaţă sau cu reţelele dedicate de distribuţie.

Între timp ceva foarte important s-a întâmplat odată cu apariţia şi evoluţia Internetului: s-a dezvoltat un nou mediu de diseminare ubicuu capabil să asigure un canal de difuzare a informaţiei şi a datelor scurtând timpii de acces şi prelucrare.

Add a comment

Pe 18 aprilie la CERN a avut loc un seminar intitulat „CERN Colloquium and Library Science Talk” (http://indico.cern.ch/categoryDisplay.py?categId=3509). Acesta interesează pentru că profesorul Lawrence Lessig (Edmond J. Safra Center for Ethics and Harvard Law School, Cambridge, MA, SUA) a avut o prezentare foarte importantă pentru breasla noastră: „arhitectura accesului la cunoașterea științifică: cam cât de rău am stricat-o”.

Pentru cei care doresc să vadă acest videoclip cu subtitrare în limba română, vă rog să accesați acest link: The Architecture of Access

Add a comment