Tipărire
Părinte: Acces Deschis (OA)
Categorie: Cronica OA
Accesări: 2989

http://english.eu2016.nl/documents/reports/2016/04/04/amsterdam-call-for-action-on-open-science Apelul de la Amsterdam

Acest document este rezultatul reuniunii de două zile de la Amsterdam „Open Science – From Vision to Action” organizată de Secretariatul Olandez pentru Educație, Cultură și Știință reprezentată de Sander Dekker în perioada 4-5 aprilie, 2016.

Această întâlnire a avut drept scop găsirea de oportunități pentru a merge mai departe pe calea deschiderii rezultatelor de cercetare.

Probleme identificate:

Pentru cercetători Accesul Deschis nu este de primă importanță, aceștia continuând să publice în revistele pe care le cunosc și care au factor de impact mare. Nici agențiile de finanțare nu au mecanisme prin care să-i încurajeze.

Această situație este într-o continuă dinamică. Cel mai recent exemplu este, bineînțeles, cel al Olandei, unde principalul finanțator NWO, începând cu decembrie 2015, a schimbat politicile de finanțare a cercetării, modificând o formulare esențială reflectată în regulamentele de acordare a finanțării: din „accesibil publicului cât mai rapid posibil”, în „Acces Deschis imediat la momentul publicării”.

Această modificare este cheia asiguratorie la nivel european a agendei pe care Președenția Olandei o are privind avansul Accesului Deschis la nivel European. De altfel, merită menționat faptul că Secretariatul pentru Educație, Cultură și Știință al Olandei și-a propus ca până în 2018, publicațiile științifice să fie publicate în regim de Acces Deschis de Aur în proporție de 60% iar până în 2024, 100% (https://www.rijksoverheid.nl/documenten/kamerstukken/2013/11/15/kamerbrief-over-open-access-van-publicaties).

Olanda are și un fond dedicat pentru plata Taxelor de Procesare a Articolelor (APCs), până la o limită de 6000 de euro per proiect. Ceea ce este de remarcat este faptul că există o aliniere chiar și a serviciilor editoriale oferite de marii furnizori. Este vorba de negocierile Asociației Universităților (VSNU) din Olanda care după niște negocieri dure (https://www.timeshighereducation.com/news/dutch-universities-dig-in-for-long-fight-over-open-access/2017743.article) eșuate în 2014 (http://www.vsnu.nl/en_GB/news-items/nieuwsbericht/174-negotiations-between-elsevier-and-universities-failed.html), a încheiat acorduri în 2015 (10 decembrie) și 2016 (februarie) cu Elsevier și Wiley. Mai multe detalii despre reușitele de negociere aici: http://www.magazine-on-the-spot.nl/openaccess/eng/

„Sistemele de apreciere, recompensare și evaluare în știință încă fac măsurători ca odinioară”. Acesta este unul din cele mai mari impedimente pentru că este este susținut și de interese editoriale care au interesul firesc de a păstra starea acuală.

Politicile la nivel european nu sunt aliniate.

Documentul menționează două ținte la nivel european pentru 2020.

1. Acces deschis deplin la toate publicațiile științifice.
Accest lucru necesită direcție și poate fi accelerat prin noi modele de publicare și prin conformitatea cu seturile de standarde.

2. O nouă abordare fundamentală către reutilizarea optimă a datelor de cercetare.
Distribuirea datelor și gestionarea acestora constituie abordarea de bază pentru toată cercetarea finanțată din bani publici. Acest lucru necesită definiții, standarde și infrastructuri.”

Pentru a atinge aceste ținte este nevoie de politici de susținere precum:

3. Noi sisteme de evaluare și recompensare
Noi sisteme care se ocupă cu adevărat cu nucleul creării de cunoaștere și care contează pentru impactul cercetării științifice asupra științei și a societății în general, incluzând economia și impulsionarea științei întreprinsă de cetățeni - citizen science

4. Alinierea politicilor și schimbul de bune practici
Practicile, activitățile și politicile ar trebui să fie aliniate iar cele mai bune practici și informații, larg distribuite. Va crește claritatea și gradul de comparare pentru toate părțile interesate și va ajuta la desfășurarea de acțiuni comune și concertate. Acestea vor trebui să fie acompaniate de o evidență bazată pe monitorizare.

Există douăsprezece puncte de acțiune propuse care cuprind și cinci tematici convergente, acestea urmând structura Agendei Europene pentru Acces Deschis așa cum este propusă de Comisia Europeană (http://ec.europa.eu/research/openscience/index.cfm?pg=home). În luna mai a acestui an va debuta platforma pentru politici în Științe Deschise.

În continuare va fi prezentat documentul într-o variantă punctată

I. Tematica „eliminării barierelor către științele deschise”

1. „Modificarea sistemelor de evaluare și recompensare în știință”

Problema:

Evaluarea se face preponderent în funcție de publicații, numărul și prestigiul revistelor, fiind urmărite elemente de contabilizare, precum numărul de citări și factorul de impact.
Focalizarea se face pe prestigiu. Acest lucru conduce la o cursă care este în dauna schimbului de cunoaștere și a ramurilor de cercetare științifică care nu au expunere foarte mare.

Posibile rezolvări:
Acțiuni concrete
Efecte pozitive așteptate

2. „Ușurința exploatării textelor și a datelor din conținuturi” - TDM (Text and Data Mining)

Problema:

Autorii semnează contracte de exclusivitate cu editurile ceea ce limitează modul în care pot fi valorificate conținuturile. Alonja o reprezintă incapacitatea IMM-urilor de a explora noi oportunități, ceea ce conduce la o reducere a inovării.

Acțiuni concrete
Efecte pozitive așteptate

3. „Îmbunătățirea în adâncime a IPR și a problematicii privind viața privată

Problema

Mișcarea către Științe Deschise poate fi percepută ca o mișcare contrară garantării IPR pentru companiile care investesc în PPP-uri și pentru cercetătorii care doresc să folosească propriile rezultate. Aici există mecanisme de opt-out, dar trebuie luată în atentă considerare politica privind datele generate.

Soluția
Acțiuni concrete

Agențiile de finanțare și Comisia Europeană ar trebui să seteze datele deschise ca standardul implict pentru cercetarea finanțată din fonduri publice și să comunice clar faptul că nu se referă la renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală în parteneriatele public-private și public-public.
Organizațiile care desfășoară activitatea de cercetare și partenerii privați trebuie să se gândească la ceea ce vor deschide și ce nu pentru a evita alegerea automată a celei mai sigure opțiuni, adică să nu ofere nimic).
Agențiile de finanțare a cercetării și institutele de cercetare să dezvolte și să stabilească standarde privind viața privată - privacy by design în parteneriatele pe care le stabilesc în contextul reutilizării datelor.

Efecte pozitive așteptate

4. „Crearea transparenței în condițiile și având costurile comunicării științifice”

Problema:

Actualul sistem de comunicare științific este nesustenabil și este nevoie de a înțelege în adâncime costurile și condițiile. „Acest lucru este cu atât mai relevant în faza de tranziție la Accesul Deschis, când Big Deals și TPA-urile (APCs - Article Processing Charges) sunt în folosință”.

Soluția:

introducerea unei mai mari transparențe privind stabilirea costurilor

Acțiuni concrete

Autoritățile la nivel național și Comisia Europeană:
să fie oferit un sprijin politic puternic organizațiilor de cercetare în negocierile cu editurile
Organizațiile de cercetare:
să colaboreze îndeaproape, de exemplu, să formeze consorții pentru a negocia cu editurile
Autoritățile la nivel național:
să lucreze cu toți actorii pentru a crea un sistem transparent și ușor de înțeles pentru strângerea și distribuirea de informații  privind costurile și condițiile comunicării științifice.
Autorități naționale, organizații de cercetare și edituri:
să solicite detalii privind cheltuielile publice pentru a fi deplin transparente și să renunțe la clauze non-disclosure din contracte.
Comisia Europeană:
să ofere îndrumare pentru a clarifica relevanța legii competiției la nivel de UE în contextul schimbului de informații privind costurile și condițiile comunicării academice.

 Efecte pozitive așteptate

II. Tematica „dezvoltării infrastructurilor de cercetare”

5. Introducerea FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Reusable) și a principiilor datelor sigure

Problema

Rezultatele de cercetare trebuie să fie accesibile și să poată fi reutilizate.

Soluția
Acțiuni concrete

Autoritățile la nivel național și Comisia Europeană

Autoritățile de la nivel național și organizațiile de cercetare
stabiliți politici la nivel instituțional privind datele, care să clarifice rolurile și responsabilitățile pentru management și gestiune (stewardship)

Finanțatori ai cercetării

Autoritățile la nivel național și finanțatorii cercetării

Efecte pozitive așteptate

6. Construirea de e-infrastructuri comune

O frământare o constituie analiza datelor și a rezultatelor de cercetare, dar care să fie acționabile și de mașină.
„În afara unei infrastructuri fizice, specialiștii în date și alți experți au nevoie să dezvolte mai departe utilizarea infrastructurii, să o îmbogățească și să gestioneze volumele masive de date”.

Problema

noile modele au nevoie de cadre sigure și prietenoase cu utilizatorul pentru analiza datelor

Rezolvarea
Acțiuni concrete

Comisia europeană și autoritățile la nivel național:

Autoritățile naționale, agenții de finanțare, organizații de cercetare și organizații e-infra:

Comisia Europeană

Efecte pozitive așteptate

III. Tematica „creării și promovării stimulentelor pentru științe deschise”

7. Adoptarea principiilor Accesului Deschis

Problema
Soluția

oferirea unei platforme pentru dezvoltarea de noi modele științifice prin crearea unui set concis de principii ale accesului deschis privind modelele de publicare. Acest lucru se poate face de către actorii implicați.

Acțiuni concrete

Editurile, agențiile de finanțare a cercetării și instituțiile de cercetare:

Organizații de finanțare și instituții de cercetare
realiniere și coordonare a activităților pentru că și organizațiile de finanțare, dar și instituțiile de cercetare plătesc pentru abonamente și taxe de procesare a articolelor (APCs)

Efecte pozitive așteptate

o platformă pentru dezvoltarea mai departe a modelelor de publicare și a serviciilor cu acces deschis.

8. Stimularea de noi modele de publicare pentru transferul de cunoaștere

Problema
Soluția
Acțiuni concrete

Toți partenerii

Autoritățile naționale și Comisia Europeană
sprijin politic universităților în negocierea cu editurile

Organizații de cercetare

Editori, instituții de cercetare și cercetători la nivel individual

Editori, instituții de cercetare, cercetători, agenții de finanțare a cercetării
promovarea științei cetățenești (citizen science) ca metodă de transfer a cunoașterii

Autorități naționale, Comisia Europeană și agențiile de finanțare a cercetării

Finanțatori ai cercetării și a instituțiilor de cercetare

Agenții de finanțare

Bibliotecile de cercetare

Editurile, institutele de cercetare și cercetătorii individuali

Finanțatorii, editurile, institutele de cercetare și bibliotecile de cercetare
să sprijine fundațiile la nivel de disciplină care să preschimbe abonamentele la reviste în Acces Deschis FAIR prin oferirea de fonduri pentru APC-uri și pentru tranziția până în 2020.

Universitățile, bibliotecile universitare, editurile și finanțatorii
să promoveze procesarea „bulk” a APC-urilor pentru a reduce încărcarea administrativă pentru cercetători

Efecte pozitive așteptate

9. Stimularea cercetării bazate pe fapte în domeniul inovării în științele deschise

Problema
Soluția
Acțiuni concrete

Toți factorii implicați

Autoritățile naționale și Comisia Europeană
să contribuie activ în cunoașterea reciprocă a politicilor la nivel național, de exemplu în limitele dezvoltării Ariei Europene de Cercetare.

Editurile
să permită publicații din zona inițiativelor de la 0, din afara instituțiilor de știință

Autoritățile naționale și Comisia Europeană
să inițieze programe de cercetare privind evoluția accesului deschis / științelor deschise care să răspundă la întrebările privind calea cea mai bună către științe deshise și avantajele științei deschise pentru societate în general.

Finanțatorii cercetării

Institute de cercetare și cercetători
să colaboreze în cercetarea noilor inovații în științele deschise

Bibliotecile de cercetare

Efecte pozitive așteptate

IV. Tematica „abordării integrate și promovarea mai departe a politicilor privind științele deschise”

10. Dezvoltarea, implementarea, monitorizarea și rafinarea planurilor pentru acces deschis

Problema
Soluția
Acțiuni concrete

Autoritățile naționale și Comisia Europeană

Finanțatorii cercetării și instituțiile de cercetare

Efecte pozitive așteptate

V. Tematica „stimulării și includerii științelor deschise în știință și societate”

11. Implicarea cercetătorilor și a noilor utilizatori în științele deschise

Problema
Soluția
Acțiuni concrete

Autoritățile naționale și Comisia europeană

Finanțatori ai cercetării și institute de cercetare

Toți actorii
dezvoltarea de cursuri și abilități pentru a permite tuturor oportunități de promovare a științelor deschise

Efecte pozitive așteptate

12. Încurajarea părților interesate pentru a distribui expertiza și informațiile privind ștințele deschise

Problema

cum trebuie să evolueze științele deschise?

Soluția

Toți cei interesați ar trebui să cadă de acord asupra unui parcurs la nivel european pentru a atinge consensul privind științele deschise și întărirea competitivității în știință la nivel european.

Acțiuni concrete

Autorități la nivel național
- să stabilească un plan la nivel național pentru științele deschise
Comisia Europeană
- să lucreze împreună cu cei implicați pentru a facilita politici care adaugă valoare la științele deschise
Finanțatorii cercetării și institutele de cercetare
- identificarea platformelor corespunzătoare dezvoltării pe mai departe a politicilor privind științele deschise și elaborarea unui parcurs european
Toți actorii
- relații mai puternice între știință, societate afaceri pentru a accelera inovarea și pentru a încuraja distribuirea de noi idei.

Efecte pozitive așteptate

planuri coerente și transparente pentru științele deschise vor întări competitivitatea Europei și va conduce la o mai bună calitate a științei și a beneficiilor pentru societate.

Practicile Științelor Deschise - identificare

1. Diseminarea la timp a tuturor rezultatelor de cercetare din toate fazele ciclului de viață a cercetării.
2. Elaborarea și armonizarea unor indici la nivel național și european (vezi Forumul dedicat, care debutează în mai 2016), care să măsoare impactul complementar al creației științifice

Concluzii generale desprinse din document:

Comisia europeană dorește armonizarea la nivel european a inițiativelor de politici privind Științele deschise pentru că „inițiativele la nivel național își ating limitele”.
Se dorește o reformare a criteriilor de acordare a finanțării, care să respecte valoarea conținuturilor științifice și nu numai metricile oferite de sistemul tradițional.
Lărgirea gamei de conținuturi științifice la care să aibe deopotrivă acces alți cercetători, mediul de afaceri și cetățenii.
Se dorește o reformare a legislației privind drepturile de autor care să permită „exploatarea textelor și a datelor” (Text and Data Mining - TDM), dar pe de altă parte încurajarea autorilor să nu-și mai transfere drepturile de autor.
Se face un apel către organizațiile finanțatoare și organizațiile dedicate cercetării să stimuleze cercetătorii în a-și reține drepturile de autor pentru rezultatele de cercetare prin introducerea de sisteme de licențiere.
Reutilizarea datelor personale în scopuri de cercetare are nevoie de mai multă gândire.
În cazul parteneriatelor public-private, partenerii sunt invitați să-și gândească politica privind datele (data policy).

La punctul dedicat drepturilor de proprietate intelectuală, ca și măsuri concrete pentru Comisia Europeană împreună cu organizațiile de finanțare a cercetării, se dorește setarea „open data” ca default, dar pe de altă parte s-ar dori protejarea IPR-urilor care apar ca efect al parteneriatelor public private sau public - public.

Discuție

Acesta este un domeniu foarte spinos în care reacția automată este aceea de opt-out ca default, nicidecum invers. Nu există mecanisme de coerciție pentru a inversa această ordine a lucrurilor așa cum se petrece acum. De altfel, acesta este nucleul foarte dur al temei deschiderii științei și a rezultatelor de cercetare. Există o teamă neîntemeiată de potențiala pierdere și una fundamentată în condițiile necesității obținerii unui nivel ridicat de competitivitate. Pe de altă parte, principiul etic trebuie respectat în ceea ce privește finanțarea din fonduri publice.
Din nefericire, documentul nu este deloc convingător în mențiunile de la „efecte pozitive așteptate” a celei de-a treia acțiuni.

Este nevoie de specialiști în domeniul datelor, atât la nivelul analizei acestora, la nivelul de management fizic, dar problema care este evidentă este cea legată de extragerea valorii din aceste volume. Ținta evidentă este realizarea EOSC - European Open Science Cloud, care, de fapt va avea un aspect federat al resurselor. În acest sens este vizată și o „aliniere a practicilor”.

Încet, încet și-a făcut apariția o nouă mantră pentru date: Findable, Accessible, Interoperable and Reusable - FAIR. S-ar dori introducerea unei mărci de calitate pentru datele gestionate în acord cu FAIR.
În acest sens accentul cade pe elaborarea de PMD-uri (Planuri de management a datelor), care ar trebui să devină condiție pentru prefinanțare, să fie standardizate și să fie eligibile pentru finanțare.

Este recunoscută ancorarea actuală în modelele tradiționale în ceea ce privește publicarea, lucru care conduce mai departe la o inhibare a transferului de cunoaștere. Soluția întrevăzută ar fi crearea unei platforme prin intermediul căreia să fie dezvoltate noi modele științifice,c are să conducă la extragerea unui set „concis” de principii pentru Accesul Deschis asupra căruia să cadă de acord toți actorii implicați.

S-ar mai dori realizarea unui sistem de evaluare colegială deschisă (flipped publishing) și renunțarea la acceptarea fără filtru a unor clauze de confidențialitate cu efecte nedorite în viitor.
De remarcat este și dorința de a fi modificate mecanismele de finanțare, care să fie mai deschise riscului, care să aibe termene de acces cu fracvență mai ridicată și care să permită accesul și științei întreprinse de cetățeni.

Este de remarcat o recomandare făcută agențiilor de finanțare, care ar trebui să colecteze bune practici și să creeze un forum de schimb de experiențe.

Legat de tematica a patra, documentul menționează faptul că nu ar exista o țintă clară la nivel european în ceea ce privește Accesul Deschis și propune ca până în 2020, toate publicațiile să fie cu Acces Deschis. Mai este propus și un mecanism de evaluare și inventariere regulată, precum și monitorizarea și raportarea progresului prin Aria de Cercetare Europeană (ERA), Mecanismul de monitorizare (EMM) și prin intermediul Punctelor Naționale de Referință.

În final, se mai dorește realizarea unui parcurs european pentru elaborarea și armonizarea unor indici la nivel național și european (vezi Forumul dedicat, care debutează în mai 2016), care să măsoare impactul complementar al creației științifice (vezi și apelul de intenție al Directoratului general pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene din februarie 2016 pentru creare OSPP - Open Science Policy Platform).

Resurse online:

Apelul de la Amsterdam pentru acțiune privind Accesul Deschis, http://english.eu2016.nl/documents/reports/2016/04/04/amsterdam-call-for-action-on-open-science
Întrebări și răspunsuri privind Accesul Deschis la NWO, http://www.nwo.nl/en/policies/open+science/open+access+publishing
Fondul pentru impulsionarea Accesului Deschis, http://www.nwo.nl/en/funding/our-funding-instruments/nwo/incentive-fund-open-access/incentive-fund-open-access---publications/incentive-fund-open-access---publications.html
Manifestul de la Leiden, http://www.kosson.ro/acces-deschis/96-documente-oficiale/980-manifestul-de-la-leiden
CALL FOR EXPRESSION OF INTEREST FOR THE SELECTION OF MEMBERS FOR THE HIGH LEVEL ADVISORY GROUP 'OPEN SCIENCE POLICY PLATFORM', http://ec.europa.eu/research/openscience/pdf/call_for_expression_of_interest_-_high_level_advisory_group_ospp.pdf
European Cloud Initiative to give Europe a global lead in the data-driven economy, Brussels, 19 April 2016,