reprezentare logo Kosson
{xtypo_dropcap}S{/xtypo_dropcap}unt anumite lucruri care intervin în practica de zi cu zi a meseriilor noastre având un aspect implacabil, fie că e vorba de evoluţia capacităţilor şi tehnologiilor de stocare, fie că e vorba de evoluţia puterii de calcul sau creşterea posibilităţilor de conectare la internet prin broadband. ImageMulte schimbări implică însă un efort de adaptare rapid pentru a reuşi să ţinem pasul şi pentru a ne ajuta de noile oportunităţi simplificatoare cu aspect integrator sau nu. Uneori nu rămâne prea mult timp pentru alcătuirea unui ansamblu mental al unei viziuni privitore la un anume domeniu şi evoluţia acestuia. Poate că de fapt aici este adevărata bătălie a fiecăruia: capacitatea de a trece dincolo de vuietul zilnic din care să desprinzi totuşi fragmentele faptice ce alcătuiesc viziunea la nivel general.

O parte a ajutorului poate veni din mijlocul unor evenimente apropiate geografic şi tematic.Image
Sperând că voi reuşi să vă apropii de viziunea mai sus amintită, vă voi prezenta câteva puncte de interes ale „Primului Workshop Internaţional al Utilizatorilor formatului ODF ” desfăşurat la Berlin, 29-30 Octombrie, organizat de Ministerul de Externe german în colaborare cu ODF Alliance.


ODF Alliance   este o organizaţie umbrelă, care caută să promoveze şi să propună ODF (OpenDocument Format) ca formatul primar pentru documentele utilizate în activităţile guvernelor. Această alianţă lucrează la nivel global pentru a educa mandatarii, administratorii IT şi publicul larg asupra beneficiilor şi oportunităţilor pe care le aduce utilizarea Formatului de Document Deschis în asigurarea capacităţii de access indiferent de platformă a informaţiilor, înregistrărilor şi documentelor chiar şi când tehnologiile se schimbă. Alianţa a fost lansată la data de 3 Martie 2006 având peste 36 de membri şi este deschisă tuturor celor care sprijină iniţiativa.
Doresc să mulţumesc domnului Marino Marcich pentru tot sprijinul acordat în strângerea informaţiilor.
Thank you mr. Marino Marcich for all your dedication and close colaboration with Kosson Community.


    Următoarele elemente ale materialului urmăresc mai mult aspectele privitoare la modul, acţiunile şi logistica desfăşurată în plan european trecând în plan secund, fără a acorda un interes scăzut iniţiativelor şi programelor desfăşurate la nivel mondial.
Studiul va fi desfăşurat în două parţi după cum urmează:

Partea I - Cadrul Politicilor europene, Migrarea la formatul ODF: Experienţe ale guvernelor naţionale, Instalarea şi utilizarea ODF: Perspective ale municipalităţilor şi
Partea a II-a - Migrarea la formatul ODF: Experienţe ale agenţiilor guvernamentale şi ODF şi Interoperabilitatea (în curs de elaborare).
 
{xtypo_dropcap}S{/xtypo_dropcap}unt anumite lucruri care intervin în practica de zi cu zi a meseriilor noastre având un aspect implacabil, fie că e vorba de evoluţia capacităţilor şi tehnologiilor de stocare, fie că e vorba de evoluţia puterii de calcul sau creşterea posibilităţilor de conectare la internet prin broadband. ImageMulte schimbări implică însă un efort de adaptare rapid pentru a reuşi să ţinem pasul şi pentru a ne ajuta de noile oportunităţi simplificatoare cu aspect integrator sau nu. Uneori nu rămâne prea mult timp pentru alcătuirea unui ansamblu mental al unei viziuni privitore la un anume domeniu şi evoluţia acestuia. Poate că de fapt aici este adevărata bătălie a fiecăruia: capacitatea de a trece dincolo de vuietul zilnic din care să desprinzi totuşi fragmentele faptice ce alcătuiesc viziunea la nivel general.

O parte a ajutorului poate veni din mijlocul unor evenimente apropiate geografic şi tematic.Image
Sperând că voi reuşi să vă apropii de viziunea mai sus amintită, vă voi prezenta câteva puncte de interes ale „Primului Workshop Internaţional al Utilizatorilor formatului ODF ” desfăşurat la Berlin, 29-30 Octombrie, organizat de Ministerul de Externe german în colaborare cu ODF Alliance.


ODF Alliance   este o organizaţie umbrelă, care caută să promoveze şi să propună ODF (OpenDocument Format) ca formatul primar pentru documentele utilizate în activităţile guvernelor. Această alianţă lucrează la nivel global pentru a educa mandatarii, administratorii IT şi publicul larg asupra beneficiilor şi oportunităţilor pe care le aduce utilizarea Formatului de Document Deschis în asigurarea capacităţii de access indiferent de platformă a informaţiilor, înregistrărilor şi documentelor chiar şi când tehnologiile se schimbă. Alianţa a fost lansată la data de 3 Martie 2006 având peste 36 de membri şi este deschisă tuturor celor care sprijină iniţiativa.
Doresc să mulţumesc domnului Marino Marcich pentru tot sprijinul acordat în strângerea informaţiilor.
Thank you mr. Marino Marcich for all your dedication and close colaboration with Kosson Community.


    Următoarele elemente ale materialului urmăresc mai mult aspectele privitoare la modul, acţiunile şi logistica desfăşurată în plan european trecând în plan secund, fără a acorda un interes scăzut iniţiativelor şi programelor desfăşurate la nivel mondial.
Studiul va fi desfăşurat în două parţi după cum urmează:

Partea I - Cadrul Politicilor europene, Migrarea la formatul ODF: Experienţe ale guvernelor naţionale, Instalarea şi utilizarea ODF: Perspective ale municipalităţilor şi
Partea a II-a - Migrarea la formatul ODF: Experienţe ale agenţiilor guvernamentale şi ODF şi Interoperabilitatea (în curs de elaborare).
 

Documentele Deschise - un raport sumar de la nivel european



Documentele Deschise - un raport sumar de la nivel european
Barbara HELD, Semantic Interoperability
Open Source Observatory & Repository
THE IDABC UNIT
Comisia Europeană - Directoratul General pentru Informatică
Image
    Comisia Europeană a fost reprezentată de Barbara HELD, membru al Directoratului General pentru Informatică din cadrul IDABC. Prezentarea doamnei Barbara, „Formatele deschise pentru documente: un raport la nivel european” sintetizează poziţia Comisiei Europeane în raport cu statele membre şi mai exact gradul de implicare al acesteia în problemele administrative ale guvernării electronice cu aspectele sale particulare pentru fiecare dintre statele membre.

Ceea ce este este bine de ştiut este că:
- Instituţia Comisiei Europene nu are instrumente directe cu care să se implice în politicile tehnologiei informaţiei, acest aspect căzând în grija statelor membre respectându-se astfel principiul subsidiarităţii;
- Comisia, la cerere, poate puncta anumite aspecte şi acest lucru numai la cerere şi poate face recomandări dar nu poate impune.
- Directiva 34/98/CE prevede ca doar specificaţiile emise de instituţiile publice cu atribuţii în standardizare pot fi considerate a fi standarde şi doar aceste specificaţii pot să-şi găsească locul în textele legilor.
- Standardul ISO 26300 este recunoscut în Uniunea Europeană şi este recomandat

    Sunt prezentate succint şi câteva puncte de maxim interes din conţinutul „Concluziilor şi recomandărilor privind Formatele Deschise pentru Documente (Conclusions and recommendations on Open Document Formats) redactate de Comitetul pentru Telematică între Administraţii - TAC (Telematics between Administrations Committee) din 6 Decembrie 2006:

1. Recomandări către administraţiile publice
- utilizarea standardelor suportate de multiple aplicaţii,
- adaptarea ghidurilor şi reglementărilor naţionale pentru a reflecta opţiunile pentru standarde deschise,
- luarea în consideraţie a cerinţelor funcţionale pentru formatele documentelor deschise de către administraţiile naţionale pentru a asigura compatibilitatea între aplicaţii;

2. Recomandări către mediul de afaceri şi industrie:
- conlucrarea strânsă pentru a evita o creştere a numărului de standarde,
- produsele ar trebui să fie conforme toate formatele standard relevante,
- Fără superseturi, fără subseturi,
- asigurarea conformităţii pentru a păstra interoperabilitatea,
- îmbunătăţirea standardelor existente acolo unde este necesar (este dat exemplul semnăturii electronice)

    Sunt amintite, de asemenea, câteva dintre concluziile unui eveniment anterior cu relevanţă europeană - IDABC ODEF Workshop 2007 ţinut la Berlin şi organizat de Preşedenţia Germană a Consiliului European în colaborare cu IDABC:

- insatisfacţia generală referitor la existenţa unor standarde concurente,
- necesitatea existenţei unui standard pentru un scop precis, aspect care ar trebui reglementat de administraţii la nivel intern,
- dorinţa de a se ajunge la soluţii complete fără extensii proprietare,
- produsele ar trebui să fie consforme cu mai multe standarde iar standardele utilizate ar trebui să acopere o gamă mai largă de produse,
- necesitatea exprimată pentru teste de conformitate având componente de validare în vederea unei uşoare conversii/mapări
- existenţa suportului pentru documentele redactate în versiuni mai vechi (legacy)

 Directiva 34/98/CE  se referă la modul de furnizare a informaţiilor pentru standarde şi reglementări tehnice.
 Directiva 34/98/CE se prezintă  ca un instrument de cooperare între instituţii şi intreprinderi pentru a asigura o uşoară funcţionare a Pieţei Interne.
Tris vine să întergească informaţia privind aplicarea  Directivei 34/98/CE
    Utilă este şi consultarea „Ghidului de procedură pentru furnizarea informaţiilor din domeniul reglementărilor şi standardelor tehnice şi a regulilor aplicate în serviciile Societăţii Informaţionale”, care poate lămuri anumite neclarităţi. Cel puţin în documentarea acestui articol s-au dovedit extrem de utile mai ales prin aparatul definiţiilor.
Documentele cheie luate complet dau o sursă de informaţii foarte utile ce merită exploatată.

    Tot relevat pentru a înţelege contextul european este concluzia Conferinţei pentru guvernare electronică desfăşurată sub Preşedenţia Germaniei la 1 Martie 2007, din care desprindem următoarea concluzie foarte utilă:
„Pentru toate părţile implicate schimbul de documente şi date între autorităţi, afaceri şi cetăţeni trebuie să fie posibil fără nicio barieră tehnologică. Administraţia publică nu trebuie să excludă pe nimeni în a participa în procedura electronică referitor la utilizarea unui anumit produs. Statele membre au căzut de acord că în viitor documentele electronice ar trebui tranzacţionate pe baza formatelor deschise pentru comunicarea documentelor.”

Ce este IDABC ?
IDABC - Interopereable Delivery of pan-European eGovernment Services to Public Administrations, Business and Citizens, adică furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administraţiile publice, întreprinderi şi cetăţeni.

Ce este PEGSCO ?
PEGSCO - Pan-European eGogernment Committee, adică comitetul paneuropean pentru guvernare electronică: cadrul în care reprezentanţii statelor membre dezbat şi aprobă programul de lucru anual al IDABC.

IDABC chiar a publicat propria definiţie privind „Standardele Deschise”  în documentul de referinţă European Interoperability Framework for pan-European eGovernment Services v 1.0: Platforma Europeană a Interoperabilităţii pentru Servicii eGuvernare pan-europene.

„Prezentul document stabileşte Platforma de Interoperabilitate Europeană (PIE) pentru a sprijini furnizarea de servicii electronice guvernamentale la nivel pan-european. În particular, reprezintă documentul de referinţă privind interoperabilitatea în cadrul programului IDABC. Documentul reprezintă cel mai înalt modul de ierarhizare a unui set de instrumente metodologice privitor la implementarea serviciilor de eGuvernare pan-europene.”


Obiectivele Platformei Europene pentru Interoperabilitate sunt:
1. Sprijinirea strategiei Uniunii Europene în ceea ce priveşte furnizarea de servicii electronice centrate pe utilizator prin facilitarea interoprabilităţii serviciilor şi sistemelor dintre administraţiile publice, precum şi între administraţii şi public (cetăţeni şi mediul de afaceri) la nivel pan-european,
2. De a adăuga un plus interoperabilitate reţelelor naţionale în zonele care nu pot fi tratate corespunzător doar printr-o abordare pur naţională,
3. De a ajuta atingerea interoperabilităţii, deopotrivă în cadrul unei zone a politicilor, cât şi între acestea cu precădere în cadrul programului IDABC cât şi altor programe şi iniţiative comunitare.
Conform  „Listei comune a serviciilor de bază”, pentru serviicile de guvernare electronică există doi indicatori, care constituie baza de evaluare:
- procentul de servicii publice disponibile online şi
- utilizarea serviciilor publice online de către public.

Lista comună a serviciilor de bază reprezintă bază în care se fac evaluările naţionale după documentele Comisiei Europene - Societatea Informaţională - Planul de Acţiune - eEuropa 2005 - Lista comună a serviciilor de bază
Servicii publice pentru cetăţeni
1.  Taxele pe venit
2.  Servicii de ocupare a forţei de muncă
3.  Contribuţiile la asigurările sociale
4.  Documente personale
5.  Imatricularea maşinilor
6.  Avize de construcţie
7.  Declaraţii către organele de poliţie
8.  Biblioteci publice (diponibilitatea cataloagelor şi a instrumentelor de căutare)
9.  Cerificate (naştere, căsători, etc.)
10. Gradul de angajare a tinerilor în studii superioare
11. Servicii legate de sănătate

Servicii publice pentru mediul de afaceri
1. Plătirea contribuţiilor sociale ale angajaţilor
2. Taxe corporale: declaraţii, notificări
3. Taxa pe Valoarea Adăugată: declarare, notificare
4. Înregistrarea de noi firme
5. Depunerea datelor la centrele de statistică
6. Declaraţii vamale
7. Permise de mediu
8. Licitaţii publice

    Zonele cheie de interoperabilitate aşa cum sunt structurate în documentul de referinţă Platforma Europeană a Interoperabilităţii pentru Servicii eGuvernare pan-europene sunt următoarele:
* Interacţiune directă între cetăţeni şi/sau mediul de afaceri a unui stat membru cu administraţiile altor state membre şi/sau instituţiile europene;
* schimbul de date între administraţiile diferitelor state membre pentru a rezolva cazuri ridicate de cetăţeni sau mediul de afaceri care pot apărea în ţările respective;
* şi schimbul de date între diferitele agenţii/instituţii europene sau între acestea şi administraţiile statelor membre.

    Pentru informaţii mai în amănunt, vă rog să consultaţi documentul de referinţă Platforma Europeană a Interoperabilităţii pentru Servicii eGuvernare pan-europene şi pagina de prezentare European Interoperability Framework for pan-European eGovernment services.Image

Pentru mai multe detalii puteţi adresa întrebările la  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Experiente ale guvernelor nationale: Belgia



    Belgia este un stat federal având câte trei autorităţi pe acelasi nivel: trei comunităţi, trei regiuni, 10 provincii având 589 municipalităţi.
Image
    Sistemul de guvernare federativ al Belgiei are o grad scăzut de interactivitate cu cetăţenii şi mediul de afaceri cu excepţia serviciilor ce ţin de colectarea taxelor şi cele ce ţin de siguranţă şi justiţie.
Soluţiile cu aspect integrat necesită accentuarea aspectelor de interoprabilitate dintre agenţiile federale şi administraţii (federale/regionale/locale).
    Cadrul experienţei belgiene este constituit de Foundation for BELGIF .

    Demersurile administraţiei publice belgiene au debutat la data de 6 Octombrie 2004 prin publicarea Cărţii Albe privind utilizarea standardelor deschise şi a specificaţiilor deschise pentru software-ul folosit în sectorul administrativ public. Documentul dă un mandat pentru utilizarea standardelor deschise şi/sau a specificaţiilor deschise pentru toate aplicaţiile noi la momentul arhivării şi în cadrul operaţiunilor de transmitere a datelor electronice.
   Image
    Strategia belgiană are ca justificare şi reducerea costurilor prin utilizarea standardelor deschise. Un TCO - Total Cost of Ownership scăzut în contextul utilizării standardelor deschise prezintă următoarele caracteristici:
. independenţa faţă de producător,
. abilităţi/competenţe larg disponibile,
. inconveniente uşor de surmontat în ceea ce priveşte rezultatul.

Ceea ce se câştigă este interoperabilitatea tehnică şi costuri TIC reduse.

    Pentru a se construi un sistem coerent de eguvernare care să permită o guvernare virtuală consistentă pentru toţi beneficiarii respectându-se fiecare palier de competenţă, administrarea electronică are în vedere şi următoarele aspecte:

Specificaţii Deschise
- sunt disponibile publicului larg liber sau în schimbul unei taxe,
- sunt detaliate îndeajuns de mult pentru a crea o implementare completă.

Specificatii Libere
- licentele nu ar trebui să împiedice implementările comerciale sau cele cu sursă deschisă (nu este precizată nicio preferinţă)

Standarde Deschise
- recunoscute de organizaţiile internaţionale de standardizare.

    Schimbul documentelor de către agenţiile guvernamentale federale belgiene (Iunie 2006) are ca scop schimbul de documente (în context colaborativ) editabile şi versionabile care să beneficieze de ODF ca standard (aceasta nefiind o alegere exclusivistă).
Aceasta reprezintă mandatul belgian pentru utilizarea ODF.

    Sunt punctate câteva repere temporale precum acceptarea documentelor ODF din septembrie 2007 ca intrări în sistem urmând ca din septembrie 2008 să se treacă complet la schimbul în ambele sensuri a documentelor ODF.
    Am menţionat punctul interesant al autorităţilor belgiene care nu se vor mărgini doar la utilizarea ODF. Asfel, prezentarea spune că alte standarde acceptate sunt standardele ISO şi oricare alte implementări dar care să evite blocarea în soluţia furnizorului, precum şi soluţiile care sunt compatibile cu standardele anterioare (de exemplu, ODF).

Paşii şi modalităţile de implementare
- încheierea de acorduri unanime la nivelul administraţiilor federale împreună cu guvernul federal
- limitarea la un domeniu strict de activitate şi anume administraţia federală
- Doar formatul de schimb al datelor este standardizat, dar procesarea internă a datelor nu
- Implementarea la nivel de administratii locale (subprefecţi, primari, consilieri, notari, etc.)
- este necesară o bună interacţiune cu MS Office
- o abordare sistematică (fără festivisme inutile tip big-bang)
- toată lumea trebuie să fie capabilă şi să citească documentele
- toată lumea trebuie să fie capabilă să schimbe date într-o manieră standardizată

    Modul de luare a deciziilor se face de la bază-spre-vârf (bottom-up) , unde baza este reprezentată de Comitetul permanent de conducere în domeniul TIC reprezentat de managerii TIC ai departamentelor federale, apoi următorul pas este preşedintele comitetului care înaintează Consiliului de Miniştri propunerile. Ceea ce este accentuat şi mi se pare interesant este faptul că în acest proces, FEDICT nu intervine cu absolut nimic neimpunându-şi prezenţa în vreun fel lasând întregul proces la buna credinţă a factorilor de răspundere.

Intrumentele şi paşii în implementarea Directivei:
1. Instalarea extensiei pentru Microsoft Office (http://www.sun.com/software/star/odf_plugin/),
2. instalarea OpenOffice sau a oricărei alte suite care să aibe suport nativ pentru ODF şi aici adaugăm (n.n.) Koffice (KDE) şi Abiword etc.,
3. Existenta unui server central pentru conversie,
4. Lista este deschisă...

    Implementarea ODF prin OOo (OpenOffice) este dată ca exemplu viu de modalitate de implementare directă iar aici sunt menţionate:

* Centrul regional pentru IT din Bruxelles CIBG ale căror birouri beneficiază de soluţia OOo,
* 10.000 de staţii din departamentul de Finanţe al Belgiei,
* Departamentul de Justiţie (unele staţii beneficiază de soluţii de la Novell Linux),
* 3000 de birouri de la Biroul de Comerţ (rulând pe Windows XP),
* multe dintre oficiile administrative procedează la o dublă instalare - MS Office şi OpenOffice

    Relevant pentru procesul de adoptare al standardului ODF sunt şi materialele şi activităţile de la OSOSS (experienţa olandeză). Aici este lărgită perspectiva strategică în ceea ce priveşte adoptarea software-ului deschis, precum şi conformitatea cu ODF.
    Sunt prezentate, de asemenea extensiile folosite împreună cu MS Office pentru a se implementa suport pentru ODF; extensia de la Sun ODF Plugin ajuns în acest moment la versiunea 1.1 şi OpenXML/ODF Translator Add-in for Office ajuns şi acesta la versiunea 1.1.

    Pentru a reuşi o mai bună integrare şi cel mai important o comunicare eficientă s-au constituit echipe virtuale inter-agenţii care acoperă domeniile Asigurărilor Sociale/Fedict/Poliţie (cu atribuţii de urmărire a aspectelor calitative ale extensiilor folosite), Finanţe (cu atribuţii privind desfăşurarea şi logistica) şi Justiţie şi Comerţ.

    Fedict recomandă utilizarea extensiei de la Sun versiunea 1.1, OpenOffice v2.x, precum şi utilizarea unui server central de conversie, care la data prezentării susţinute de Peter Strickx (10 Septembrie 2007, Berlin) încă se afla în teste.
    În ceea ce priveşte pachetul MS Office 2007, Fedict recomandă actualizarea atunci când va exista şi suport pentru ODF.

    Este foarte interesant faptul că reprezentanţii Fedict îşi pun deja problema formatului ODF în contextul mutării mediului de lucru către serviciile integrate web de tip portal sau CMS-uri (Content Management Systems:Sisteme de Gestiune a Conţinutului).

    Da, într-adevăr aici poate că răspunsul ar fi modul în care Google Documents abordează această problemă oferind suport pentru ODF. Următoarele capturi sunt exemplificatoare. ImageImage
    Prezentarea belgiană se încheie mentionând clar că eforturile administratiei nu se concentrează asupra produselor ci mai degrabă asupra formatului în sine iar pasul către succes il reprezintă concentrarea supra unui singur format, respectiv ODF.

www.belgium.be/fedict

Experiente ale guvernelor nationale: Olanda



Olanda deschisă şi conectată - Ruiter Sander
Image
    Experienţa Olandei deschise şi conectate constă în adoptarea unui plan de acţiune pentru utilizarea standardelor deschise şi a software-ului deschis în sectorul public şi „semi-public” având drept scopuri:
- interoperabilitatea,
- independenţa faţă de comercianţi,
- atingerea competitivităţii şi mărirea gradului de inovare.

    Activităţi cheie spre care se orientează administraţia olandeză sunt axate pe folosirea software-ului deschis, această activitate fiind asigurată printr-o strategie de implementare şi pe utilizarea la bază a formatului de document deschis (ODF).

    Majoritatea activităţilor în ceea ce priveşte sprijinirea şi asistenţa factorilor decizionali în Olanda se regăsesc în activitatea OSOSS - Open source als Onderdeel van de Software StrategieImage

    Programul OSOSS informează şi aduce la cunoştinţa sectorului public olandez despre posibilităţile software-ului deschis şi stimulează utilizarea software-ului deschis în sistemele de informare ale acestora. Acronimul OSOSS este pentru „Software Deschis ca Opţiune în Strategia privind Software-ul”.
    Programul OSOSS oferă suport concret prin furnizarea de informaţii, cunoaştere şi instrumente pe care instituţiile guvernamentale le pot utiliza pentru a începe utilizarea software-ului deschis. Programul este desfăşurat de fundaţia pentru eGuvernare ICTU la cererea Ministerelor de Interne şi Economiei.

De ce software deschis ?
Software-ul deschis este important sistemului de guvernare deoarece:
* măreşte accesibilitatea informaţiei deoarece software-ul deschis aplică frecvent standardele deschise pentru stocarea şi schimbul de informaţii;
* îmbunătăţeşte transparenţa operaţiunilor guvernului printr-o viziune în ceea ce priveşte procesarea datelor necesare organismelor de auditare;
* măreşte securitatea informaţiei deoarece codul susrsă poate fi accesat de cetăţeni;
* măreşte durabilitatea materialului digital al soluţiei alese deoare codul poate fi întreţinut de părţi terţe cu statut independent raportat la furnizorul principal al respectivei soluţii;
* măreşte forţa competiţională pentru furnizorii de pe plan local deoarece şi aceştia pot participa, de asemenea la întreţinere şi extinderea aplicaţiilor;
* îmbunătăţeşte capacitatea de inovaţie în sectorul software deoarece software-ul deschis poate fi îmbunătăţit de părţi terţe;
* coboară costurile globale per soluţie deoarece software-ul deschis, prin definiţie, nu include taxe ori alte asemenea.

Grupul ţintă

    Activităţile programului sunt ţintite către guvernatori şi zona de management TIC în toate sectoarele publice şi furnizorii acestora. Rezultatele acestor eforturi sunt accesibile tuturor, astfel că sectorul privat, precum şi cetăţenii pot trage foloase deopotrivă.

    Programul OSOSS are ca ţintă iniţierea şi stimularea creării unor comunităţi pentru software deschis în cadrul arcului guvernamental prin:
* cercetarea consecinţelor utilizării software-ului deschis înclusă în strategia TIC;
* furnizarea unei priviri de ansamblu a furnizorilor de servicii software deschis;
* partajarea cunoaşterii şi experimentarea prin prezentări, ateliere şi siteuri web;
* furnizarea unei platforme de schimb (uitwisselplatform.nl) pentru dezvoltarea şi partajarea aplicaţiilor software deschis;
* furnizarea şi publicarea unui studiu privind implementările software deschis care s-au desfăşurat în cadrul arcului guvernamental;
* furnizarea unui calendar pentru licenţierea tip software deschis;
* furnizarea de sprijin pentru educaţie şi instruire în ceea ce priveşte întreţinerea şi asistenţa în ceea ce priveşte soluţiile software deschis.

Activităţile viitoare prevăd:
- alcătuirea unei liste a software-ului deschis,
- întărirea direcţiei printr-o decizie la nivel înalt, care trebuie argumentată solid,
- alcătuirea unui cadru de interoperabilitate,
- organizarea eforturilor privind asistenţa, competenţele şi ale unei comunităţi de sprijin consistente,
- stabilirea unui cadru de încredere şi supraveghere atentă a direcţiilor şi acţiunilor
- adoptarea standardului ODF (Open Document Format)

    Politica privind formatul deschis ODF prevede utilizarea acestuia fără a se impune vreo restricţie de exclusivitate fiind acceptate şi alte soluţii. În general se poate spune că se urmăreşte folosirea ODF pentru scriere-citire. Nu sunt fixate ţinte cantitative.

    Interesant pentru micul nostru studiu este comunicatul oficial al guvernului olandez prin vocea Secretarului de Stat pentru Afaceri Economice, Frank Heemskerk Imagela data de 17 Septembrie 2007 , în care instituţiile guvernamentale sunt invitate ca începând cu luna Aprilie 2008 (13 ministere) să folosească software deschis. Astfel începând cu 2008 instituţiile administrative guvernamentale ale Olandei vor trebui să ia în considerare utilizarea software-ului deschis atunci când se evaluează necesităţile software. Doar acolo unde este absolut necesar vor fi pastrate soluţiile proprietare.
Începând cu 1 Ianuarie 2009, toate departamentele guvernamentale vor trebui să aibe o strategie pentru utilizarea şi obţinerea de software deschis.
Aceste acţiuni fac parte dintr-un Plan de Acţiuni extins prezentat de Secretarul de Stat pentru Afaceri Economice Frank Heemskerk la data de 17 Septembrie 2007 Parlamentului şi cu sprijinul Secretarului de Stat pentru Afaceri Interne, Bijleveld.

Mai multe detalii despre OSSOS pot fi obţinute de la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau siteul ososs.nl
şi
Ruiter Sander
din partea Ministrului Economiei olandez
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
+31 70 379 6455
www.ososs.nl

Danemarca un inceput de drum


Image
    Danemarca nu apare prinre cei care au participat la dezbateri, dar am ţinut să includ experienţa lor pentru exemplul de bună organizare care-l oferă.

    Relevant pentru activitatea desfăşurată de Danemarca privitor la introducerea standardelor deschise sunt şi informaţiile prezente la http://en.itst.dk/the-governments-it-and-telecommunications-policy/open-standards

Începând cu 1 ianuarie 2008, va fi obligatoriu ca toate autorităţile publice să folosească un număr de standarde deschise pentru toate soluţiile IT din sectorul public. Acesta este rezultatul unui acord încheiat între Guvern, Regiunile Daneze şi Administraţiile Locale în urma discuţiilor cu purtătorul de cuvânt pe probleme de IT al partidelor politice.

Zonele politicilor acoperite de standardele deschise folosite în administraţia daneză se desfăşoară pe trei coordonate:

A. Acordul încheiat între Guvern, Regiunile Daneze şi Administraţiile Locale

„[...]În Septembrie 2007, Guvernul Danez, Administraţiile Locale, precum şi Regiunile daneze au încheiat un acord privind folosirea standardelor deschise obligatorii în ceea ce priveşte soluţiile software din sectorul public. Acordul implică ca toate autorităţile publice începând cu 1 ianuarie 2008 să folosească un set de standarde deschise pentru constituirea unor noi soluţii IT. Acordul necesită, de asemenea ca autorităţile să fie capabile să primească documente text în două standarde deschise.

    Acordul privind introducerea standardelor deschise în sectorul public a fost făcut cu scopul promovării unei pieţe competitive pentru dezvoltarea software-ului şi pentru a permite sistemelor IT publice să vehiculeze între diferitele sisteme fără a ţine cont de opţiunile privind software-ul implicat.

    Introducerea obligatorie a folosirii standardelor deschise nu trebuie să implice costuri crescute pentru sectorul public, această prevedere fiind parte a acordului. Din această perspectivă, va fi efectuată o analiză a impactului economic pentru fiecare set de standarde deschise potenţial obligatoriu. Această analiză va asigura că introducerea fiecărui standard individual este optimă din punct de vedere socioeconomic.

    Primul set de standarde deschise obligatorii vor intra în vigoare la data de 1 Ianuarie 2008. Următoarele constituie primele şapte seturi:
* Standarde pentru schimbul de date între autorităţile publice (OIOXML)
* Standarde pentru gestionarea fişierelor electronice şi al documentelor (FESD)
* Standarde pentru achiziţii publice în sectorul activităţilor publice (OIOUBL)
* Standarde pentru semnături digitale (OCES)
* Standarde pentru site-urile publice / paginile personale şi aspectele de accesibilitate
* Standarde pentru securitate IT (DS484 - valabile doar pentru sectorul guvernamental)
* Standarde pentru vehicularea documentelor (ODF/OOXML)

    Acest efort va contribui la asigurarea coeziunii din sectorul public sprijinind competiţia pe piaţa software, inovarea şi deversitatea, efecte de care vor beneficia dezvoltarea activităţilor eGuvernare[...]”

B. Ghidul informaţional „Cum să Introduci Standardele Obligatorii”, care, de fapt este un document extraordinar intitulat „Măsuri pentru Promovarea Interoperabilităţii prin intermediul Standardelor Deschise” - un Raport al Comisiei pentru o Mai Bună Interoperabilitate publicat în Decembrie 2006 de Agenţia Naţională pentru Tehnologia informaţiei şi Telecomunicaţiilor.

    Din acest document important şi exemplificator în multe privinţe se desprinde un mod asemănător de acţiune precum în cazul Belgiei, existenţa acestor acorduri între actorii serviciilor publice fiind nota generală sub care eforturile de implementare a standardelor deschise se desfăşoară. De asemenea mare parte a eforturilor în cadrul acestei tipologii de abordare, se subordonează creării unor cadre de comunicare între organismele vizate fiind asigurat un mediu funcţional, permisiv gata orientat către soluţionarea practică.

    Standardele publice în domeniul IT sunt cunoscute sub denumirea de standarde OIO - Offentlig Information Online (Informaţie Publică Online).
„Multe dintre acestea sunt pregătite într-o manieră descentralizată de autorităţile publice care au nevoie de aceste standarde în timp ce altele sunt standarde tehnice internaţionale care pot sprijini e-guvernarea.”

    Efortul danez pentru implementarea standardelor deschise a debutat cu raportul comun „eGuvernare” emis în anul 2001 în urmă căruia Guvernul împreună cu administraţiile locale şi regionale din Danemarca, au decis să recomande dezvoltarea de sisteme publice IT bazate pe standarde deschise XML (OIOXML) şi a tehnologiilor asociate cu acestea.
   
    Toate eforturile au culminat cu adoptarea Rezoluţiei B 103 la data de 2 Iunie 2006 de către Parlamentul Danez privind utilizarea standardelor deschise pentru software în domeniul sectorului public. Rezoluţia dă direcţii clare Guvernului pentru a lansa o serie de iniţiative de promovare a standardelor deschise.
    Printre alte măsuri Guvernului i se cere ca începând cu data de 1 ianuarie 2008 să introducă şi să întreţină un set de standarde deschise pe cât de repede este posibil, respectiv fezabil, experienţă care se va concluziona prin incorporarea ca parte a bazei de dezvoltare şi achiziţie a software-ului folosit în sectorul public.
    Rezoluţia totuşi nu implică şi necesitatea migrării sistemelor vechi spre noile standarde deschise adoptate, dar orice abatere de la linia principală trebuie explicată.

    Este relevant să vorbim de modul în care administraţia daneză înţelege trecerea către standardele deschise. Pentru acest scop a fost alcătuit un Catalog OIO, care are valoarea unui manual de referinţă pentru autorităţile publice în relaţie cu standardele IT. Caltalogul reprezintă cadrul în care standardele IT sunt descrise şi evaluate. Ceea ce atrage atenţia prin capacitatea de organizare este faptul că fiecare standard îşi prezintă rezultatele de evaluare într-o manieră proprie de semnalare având asociate şi ghidurile de utilizare împreună cu autorităţile publice:
- Recomandat: un standard „recomandat” este de o importanţă majoră pentru realizarea interoperabilităţii ţi trebuie tratat cu titlul de obligativitate. Pentru desfăşurarea contractelor ar trebui utilizate standardele recomandate;
- Aprobat: Un standard considerat „aprobat” este considerat a fi unul matur şi este considerat ca fiind unul stabil;
- De facto: Un standard „de facto” desemnează un standard care este acceptat în general din pricina largii răspândiri în zona administrativă şi comercială;
- Abia apărute: Standardele „abia apărute” pot să capete valoare, dar pentru moment nu au dovedit niciun beneficiu specific. Autoritatea ar putea conduce un proiect pilot pentru a determina potenţialele beneficii şi riscuri în selectarea standardului;
- Susţinut: Un standard „susţinut” indică un standard sau o practică care nu promite, dar care este utilizat sau chiar dezvoltat din cauza existenţei unei soluţii standard preexistente.
- Migrat de la: Desemnarea     „migrat de la” se referă la un standard sau o practică care ar trebui abandonată în favoarea unei soluţii mai bune, dar care continuă să fie folosit în anumite contexte. Autorităţile ar trebui să planifice migrarea de la soluţiile care includ această soluţie pe cât de repede este posibil.

    În acest moment în Catalogul OIO sunt peste 609 standarde împărţite în 427 de standarde referitoare la date, 181 de standarde tehnice şi un singur standard referitor la procese. Din cele 609 standarde din catalogul OIO, 452 sunt recomandate, 75 sunt aprobate, 28 sunt de facto, 32 sunt abia apărute, 12 sunt susţinute şi 10 poartă desemnarea „migrat de la”.

    Dintre aceste standarde doar cele recomandate şi cele aprobate ar trebui să fie folosite pentru a crea cadrul de interoperabilitate.
    Trebuie menţionat şi faptul că înainte ca un standard să fie inclus în catalogul OIO, trebuie săfie evaluat prin intermediul unui proces de standardizare, care urmăreşte o serie de criterii:
- adoptarea,
- gradul de „deschidere”,
- maturitatea,
- durabilitatea (în contextul danez) şi
- potenţialul.
După ce standardul trece de etapa dezbaterii publice acesta intră în catalog urmând a primi desemnarea în cadrul acestuia.

    Interesante şi demne de menţionat sunt şi definiţiile standardelor deschise menţionate în „Măsuri pentru Promovarea Interoperabilităţii prin intermediul Standardelor Deschise”:

[...]
Un standard deschis este accesibil tuturor fără costuri (adică este disponibil liber tuturor, nu se fac discriminări între utilizatori şi nu sunt implicate costuri pentru utilizarea standardului).
Un standard deschis rămâne accesibil fără costuri iar accesul la standard este, de asemenea, fără taxe (adică, în cazul în care deţinătorul , dacă există unul, renunţă la a mai limita accesul la standard la o dată ulterioară).
Un standard deschis este documentat în toate detaliile sale (toate aspectele unui standard sunt documentate şi transparente şi documentate iar accesul la documentaţie este liber de asemenea).”

    În acest moment Danemarca nu are menţionate în Catalogul OIO standarde referitoare la documentele rezultate din utilizarea software-urilor specifice activităţilor de editare. În acest moment, Danemarca continuă practica de comunicare cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin intermediul documentelor în format PDF (iniţiativa eDay - specific danez).
    Viitorul în ceea ce priveşte formatele documentelor folosite în comunicare aparţine standardelor deschise existente precum Open Document Format şi mai nou apărutul format OpenXML. Ministerul Ştiinţei, Tehnologiei şi Inovaţiei a iniţiat un proces de evaluare privind standardele folosite la elaborarea documentelor pentru a le include în Catalogul OIO. Pe mai departe, procesul de evaluare va considera formatele de redactare care se bazează pe utilizarea XML.

    Putem concluziona că Danemarca are oarecum o atitudine rezervată vis-a-vis de adoptarea formatului ODF.

C. Instrumentul de orientare „Ghid privind modul de utilizare al Standardelor Deschise în Sectorul Public”, care de fapt este un raport ce descrie în mare utilizarea standardelor deschise şi care este în strânsă legătură cu rezoluţia parlamentară B 103 (vezi mai sus).Image

    Implementarea se va baza pe recomandările făcute de Comisia pentru o Mai Bună Interoperabilitate în raportul său „Măsuri pentru Promovarea Interoperabilităţii prin intermediul Standardelor Deschise” din data de 11 August 2006.

    Ceea ce este interesant în acest document este faptul că se afirmă direct şi clar că standardele pentru schimbul de documente între administraţiile publice includ Open Document Format (ODF) dar şi OpenXML. Există totuşi o notă de incertitudine privind aplicarea obligatorie, pentru că spune că „un număr de standarde deschise din cele şapte zone (n.n vezi mai sus la cele 7 seturi menţionate) pot deveni obligatorii de la 1 ianuarie 2008, dacă o evaluare a impactului economic arată că această acţiune nu implică costuri suplimentare în sectorul public. Este sugerat ca standardele deschise să fie făcute obligatorii gradual pe măsură ce devin fezabile din punct de vedere al fezabilităţii”.

    Putem încheia micul studiu asupra experienţei daneze prin enumerarea iniţiativelor menite să conducă la o uşoară implementare a Rezoluţiei B 103:
* lansarea unor campanii de informare având ca scop autorităţile şi furnizorii,
* elaborarea de ghiduri privind standardele deschise obligatorii,
* elaborarea de ghiduri în baza modelului „conformare sau justificare” fiind inclus modul de utilizare în conexiune cu prezentarea proceselor,
* planificarea activităţilor de standardizare în sectorul public pentru a permite standardelor obligatorii să fie adoptate, incluzând necerităţile de evaluare a impactului economic în relaţie cu seturile de standarde care candidează pentru obligativitate la utilizarea în sectorul public.
* Editarea unei evaluari al gradului de acoperire al standardelor deschise obligatorii folosite în sectorul public bazate pe rapoartele generate de autorităţile publice.
* Dezvoltarea viitoare a standardelor şi actualizarea curentă.