reprezentare logo Kosson
Stimați colegi,

Studiul strategiilor digitale elaborate de cele mai avansate state din acest punct de vedere trebuie să fie considerat o necesitate pentru specialiștii români pentru că aceștia sunt viitorii constructori ai unei realități digitale total diferită de ceea ce există astăzi în oferta online românească.
Acest studiu asupra Strategiei pentru Informație Digitală a Canadei își dorește să deschidă calea analizei și a comparației, a informării și a dobândirii de noi cunoștințe cât și a unei perspective integratoare asupra scenei internaționale privind sfera informațiilor digitale și a importanței pe care aceasta o capătă din ce în ce mai mult.
Conceptele, ideile, metodele, propunerile, problemele, nereusitele, experiențele financiare ale celor mai avansate state care sunt angajate direct în dobândirea unui statut internațional de prestigiu prin însăși capacitatea lor de a comunica informație valoroasă ce poartă marca identității naționale constituie tot atâtea motive pentru care trebuie făcuți pași în această direcție și de către comunitatea specialiștilor din științele informării din România.
 
Articolul poate fi găsit și aici  doar pentru utilizatorii inregistrati ai comunității

Viziunea pe care Strategia pentru Informație Digitală o propune este următoarea: Image

Valorile informaționale digitale ale Canadei sunt create, gestionate și conservate pentru a fi asigurată o prezență digitală semnificativă, pentru ca înregistrările să fie disponibile în prezent și pentru generațiile viitoare și pentru o creștere a poziției Canadei în economia globală a informaţiilor digitale”.

Este interesantă constatarea din debutul studiului care afirmă incapacitatea la nivel de naţiune de a asigura accesul pe termen lung la resursele digitale. Parte a soluţiei sunt date ca fiind necesare creşterea capacităţii de conservare a informaţiei digitale, necesitatea unei platforme pentru întărirea, coordonarea şi mai buna comunicare a eforturilor colective.

 
Un alt aspect interesant şi oarecum sincron cu ceea ce se întâmplă în restul lumii este constatarea faptului că multe dintre acţiunile recomandate ale acestei strategii nu sunt de dată recentă, acestea regăsindu-se în diferite rapoarte începând încă din anul 1997. Concluzia este că: „investiţia în creaţia digitală nu este acompaniată de o strategie naţională coerentă pentru acces şi conservare.”  
În contrast sunt exemplificate iniţiativele altor ţări după cum urmează:
  • Statele Unite ale Americii au National Digital information Infrastructure ce cuprinde Preservation Programme (NDIIPP);
  • Guvernul Statelor Unite prin intermediul National Archives and Records Administration (NARA), construieşte o infrastructură sofisticată destinată înregistrărilor electronice;
  • NASA National Space Science Data Center;
  • arhive colaborative federate precum National Geospatial Archive (NGDA);
  • parteneriate public-private incluzând iniţiativele Google, Yahoo şi Microsoft, care vizează digitizarea colecţiilor publicate ale unor biblioteci importante din America şi Europa;
  • în Europa iniţiativa i2010 are drept ţintă „reînvigorarea contribuţiei la tehnologiile de comunicare și cele informaţionale (TIC) destinate creşterii economice”;
  • ţări precum Germania, Marea Britanie, Olanda, ţările scandinave, Australia, Noua Zeelandă şi China, au articulat o formă a unei strategii desfăşurând programe robuste şi eforturi organizaţionale considerabile.
Este necesar să menţionăm că Library and Archives Canada (LAC) este mandatată de Legea Bibliotecilor şi Arhivelor din Canada intrată în vigoare în anul 2004 să fie: „un depozit durabil şi accesibil al moştenirii culturale canadiene şi a informaţiilor guvernului canadian şi să faciliteze comunicarea între comunităţile implicate în achiziţia, conservarea şi difuzarea cunoaşterii.”
Trebuie punctat faptul că pentru a constitui o strategie pentru informaţia digitală LAC a întreprins două rapoarte premergătoare:
Towards a Canadian Digital Information Strategy: Mapping the current Situation în Canada ” şi
Toward a Canadian Digital Information Strategy: A Review of relevant International initiatives ”.

Pasul următor a fost iniţierea unor serii de consultări care a avut următoarele puncte centrale de interes:
1.digitizarea la scară naţională,
2.optimizarea producţiilor nativ digitale,
3.construirea unei reţele de conservare şi
4.accesul şi uzul producţiilor să fie puse într-un cadru, care să fie armonizat cu drepturile intelectuale.

În decembrie 2006 consultarea culminează cu o adunare la nivel naţional: „Toward a Canadian Digital Information Strategy”, în cadrul căruia s-a atins consensul privind multe puncte precizate de studiile premergătoare momentului.
Atrage atenţia una dintre aserţiunile care au stat la baza discuţiilor ce au condus către elaborarea strategiei: „Interoperabilitatea şi accesul deschis sunt concepte cheie”

Am punctat şi noi aceste concepte în acest ministudiu pentru că trebuie să stea şi la baza viitoarei strategii româneşti privind cultura digitală şi conservarea pe termen lung şi îndelungat a acesteia.
Trebuie menţionate pentru cei abilitaţi cele trei provocări cărora Canada trebuie să le găsească soluţii:
1.consolidarea conţinutului,
2.asigurarea conservării,
3.mărirea gradului de acces şi a celui al utilizării.


Le vom lua pe rând pe acestea pentru a vedea care ar fi soluţiile şi direcţiile propuse de canadieni.

Stimați colegi,

Studiul strategiilor digitale elaborate de cele mai avansate state din acest punct de vedere trebuie să fie considerat o necesitate pentru specialiștii români pentru că aceștia sunt viitorii constructori ai unei realități digitale total diferită de ceea ce există astăzi în oferta online românească.
Acest studiu asupra Strategiei pentru Informație Digitală a Canadei își dorește să deschidă calea analizei și a comparației, a informării și a dobândirii de noi cunoștințe cât și a unei perspective integratoare asupra scenei internaționale privind sfera informațiilor digitale și a importanței pe care aceasta o capătă din ce în ce mai mult.
Conceptele, ideile, metodele, propunerile, problemele, nereusitele, experiențele financiare ale celor mai avansate state care sunt angajate direct în dobândirea unui statut internațional de prestigiu prin însăși capacitatea lor de a comunica informație valoroasă ce poartă marca identității naționale constituie tot atâtea motive pentru care trebuie făcuți pași în această direcție și de către comunitatea specialiștilor din științele informării din România.
 
Articolul poate fi găsit și aici  doar pentru utilizatorii inregistrati ai comunității

Viziunea pe care Strategia pentru Informație Digitală o propune este următoarea: Image

Valorile informaționale digitale ale Canadei sunt create, gestionate și conservate pentru a fi asigurată o prezență digitală semnificativă, pentru ca înregistrările să fie disponibile în prezent și pentru generațiile viitoare și pentru o creștere a poziției Canadei în economia globală a informaţiilor digitale”.

Este interesantă constatarea din debutul studiului care afirmă incapacitatea la nivel de naţiune de a asigura accesul pe termen lung la resursele digitale. Parte a soluţiei sunt date ca fiind necesare creşterea capacităţii de conservare a informaţiei digitale, necesitatea unei platforme pentru întărirea, coordonarea şi mai buna comunicare a eforturilor colective.

 
Un alt aspect interesant şi oarecum sincron cu ceea ce se întâmplă în restul lumii este constatarea faptului că multe dintre acţiunile recomandate ale acestei strategii nu sunt de dată recentă, acestea regăsindu-se în diferite rapoarte începând încă din anul 1997. Concluzia este că: „investiţia în creaţia digitală nu este acompaniată de o strategie naţională coerentă pentru acces şi conservare.”  
În contrast sunt exemplificate iniţiativele altor ţări după cum urmează:
  • Statele Unite ale Americii au National Digital information Infrastructure ce cuprinde Preservation Programme (NDIIPP);
  • Guvernul Statelor Unite prin intermediul National Archives and Records Administration (NARA), construieşte o infrastructură sofisticată destinată înregistrărilor electronice;
  • NASA National Space Science Data Center;
  • arhive colaborative federate precum National Geospatial Archive (NGDA);
  • parteneriate public-private incluzând iniţiativele Google, Yahoo şi Microsoft, care vizează digitizarea colecţiilor publicate ale unor biblioteci importante din America şi Europa;
  • în Europa iniţiativa i2010 are drept ţintă „reînvigorarea contribuţiei la tehnologiile de comunicare și cele informaţionale (TIC) destinate creşterii economice”;
  • ţări precum Germania, Marea Britanie, Olanda, ţările scandinave, Australia, Noua Zeelandă şi China, au articulat o formă a unei strategii desfăşurând programe robuste şi eforturi organizaţionale considerabile.
Este necesar să menţionăm că Library and Archives Canada (LAC) este mandatată de Legea Bibliotecilor şi Arhivelor din Canada intrată în vigoare în anul 2004 să fie: „un depozit durabil şi accesibil al moştenirii culturale canadiene şi a informaţiilor guvernului canadian şi să faciliteze comunicarea între comunităţile implicate în achiziţia, conservarea şi difuzarea cunoaşterii.”
Trebuie punctat faptul că pentru a constitui o strategie pentru informaţia digitală LAC a întreprins două rapoarte premergătoare:
Towards a Canadian Digital Information Strategy: Mapping the current Situation în Canada ” şi
Toward a Canadian Digital Information Strategy: A Review of relevant International initiatives ”.

Pasul următor a fost iniţierea unor serii de consultări care a avut următoarele puncte centrale de interes:
1.digitizarea la scară naţională,
2.optimizarea producţiilor nativ digitale,
3.construirea unei reţele de conservare şi
4.accesul şi uzul producţiilor să fie puse într-un cadru, care să fie armonizat cu drepturile intelectuale.

În decembrie 2006 consultarea culminează cu o adunare la nivel naţional: „Toward a Canadian Digital Information Strategy”, în cadrul căruia s-a atins consensul privind multe puncte precizate de studiile premergătoare momentului.
Atrage atenţia una dintre aserţiunile care au stat la baza discuţiilor ce au condus către elaborarea strategiei: „Interoperabilitatea şi accesul deschis sunt concepte cheie”

Am punctat şi noi aceste concepte în acest ministudiu pentru că trebuie să stea şi la baza viitoarei strategii româneşti privind cultura digitală şi conservarea pe termen lung şi îndelungat a acesteia.
Trebuie menţionate pentru cei abilitaţi cele trei provocări cărora Canada trebuie să le găsească soluţii:
1.consolidarea conţinutului,
2.asigurarea conservării,
3.mărirea gradului de acces şi a celui al utilizării.


Le vom lua pe rând pe acestea pentru a vedea care ar fi soluţiile şi direcţiile propuse de canadieni.

Consolidarea continutului


I. Consolidarea conţinutului
Scopuri:
Realizarea unei gestiuni şi dezvoltări sistematice a unui vast corp cultural de înaltă calitate ce cuprinde informaţii digitale, ştiinţifice şi administrative, care să fie diseminate, accesate şi utilizate,
Promovarea în Canada a unor industrii puternice destinate valorificării conţinutului digital

Obiective:
Digitizarea textului, al imaginilor şi a moştenirii culturale audio-vizuale la nivel naţional
În contextul acestui obiectiv este amintit un aspect foarte familiar şi la nivel european: abordarea canadiană privind conținutul digital s-a bazat pe proiecte iar multe dintre resursele rezultate sunt departe de a fi complete, având un profil public, fiind orientate către utilizatorul final.”
Este menţionat şi faptul că eforturile de digitalizare au un aspect mozaicat fără coerenţă, lipsit de interoperabilitate. De asemenea, este foarte important şi aspectul investiţional pe cre digitizarea în presupune.
Dintr-o notă de subsol ies la iveală nişte idei foarte importante pentru noi ca români. Astfel, doar în anul 2006 Guvernul Marii Britanii a alocat 30 de milioane de euro pentru activităţi de digitalizare iar această cifră nu ia în calcul investiţia suplimentară a companiilor Google şi Microsoft în ceea ce priveşte digitalizarea colecţiilor Universităţii Oxford şi British Library.
Acţiuni:
1.Iniţierea unui proiect de digitizare pe o durată de cinci până la zece ani pentru a converti moştenirea culturală ştiinţifică şi administrativă în acord cu un set ambiţios de ţinte de conversie acompaniate de standarde naţionale corespunzătoare.
2.Progresul în dezvoltarea şi implementarea unor strategii corespunzătoare la nivelul provinciilor ca parte a proiectului naţional,
3.Dezvoltarea unor abordări colaborative la nivel naţional pentru digitalizare, care să sprijine accesul liber şi accesul deschis la conţinutul digital derivat din domeniul public canadian.
4.Obţinerea unui regim de copyright nou care să permită digitalizarea lucrărilor orfane de către organizaţii non-profit fără a urmări un scop pecuniar.
5.Promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru maximizarea eforturilor de digitalizare.
 

Mediu favorizant


Construirea unui mediu favorizant  pentru creșterea ritmului de producere a conținutului digital canadian
Acest obiectiv se deschide cu practicile digitale existente utilizate în circuitul comercial sau ca practici din sfera universitară și academică în formula căreia intră modelul author-pays1 (plătește autorul), precum și modalitățile prin care se poate exploata conținutul digital comercializat. Interesant este că din consultările CDIS2 reies ingrijorările editurilor, care utilizează canalele tradiționale de difuzare în ceea ce privește asigurarea drepturilor de autor în contextul distribuției online. Chiar Asociația Editorilor Canadieni trage concluzia că „fără resurse complementare [majoritatea editorilor] vor găsi dificilă creșterea abilităților și capacităţilor corporative de adaptare la un mediu în schimbare rapidă și la noi modalități de a face afaceri.”
Referitor la ce s-a facut pentru a se construi un mediu care să faciliteze și să stimuleze coexistența producătorilor de informație mici și mari este dat exemplul Proiectului Synergies, care are ca scop construirea unei platforme care să beneficieze de o gamă variată de instrumente pentru crearea, distribuția, accesul și arhivarea articolelor din jurnalele digitale din domeniul științelor sociale și umaniste din Canada. Synergies este un consorțiu de cinci universități care furnizează acces la o bază de date ce structurează științele sociale primare și secundare, precum și textele din domeniul umanioarelor.

Acțiuni:
1.Încurajarea dezvoltării producției digitale și a difuzării acesteia, precum și explorarea noilor modele de afaceri de către industriile angajate în producerea conținutului.
2.Încurajarea comunităților profesionale să dezvolte practici de producție bazate pe standarde interoperabile, procese, infrastructură și instrumente pentru producerea conținutului digital.
 
1. „Author-pays” este un model de afaceri prin care „publicarea este plătită de autor, de instituția în care activează autorul sau de proiectul de cercetare”. Acesta este unul din modelele utilizate pentru jurnalele cu acces deschis și se constituie ca alternativă a modelelor „abonalul plătește” și „utilizatorul plătește”, modele în cazul cărora costurile de producție ale jurnalului sunt suportate prin abonamentul suportat de instituție sau de cititor. 
2. Canadian Digital Information Strategy 
 
 

Imbunatatirea practicilor


Îmbunătățirea practicilor de producere a conținutului digital pentru a servi obiectivelor naționale în termenii managementului, conservării pe termen lung, al accesului și gradului de utilizare și protejare a drepturilor.
Acest punct al Strategiei pornește de la o idee foarte importantă, care explică faptul că, în cazul informației digitale, spre deosebire de mediul analog, informațiile critice privind resursele digitale precum formatul, contextul în care au fost create, informațiile referitoare și  drepturile de copyright sunt identificabile, la modul ideal, la momentul creației, astfel ca resursa să fie gestionată, utilizată și conservată în mod corect în viitor.

Un aspect foarte important și relevant totodată pentru viitoarea strategie digitală românească, este modul în care se face gestionarea ciclurilor de viață digitale prin intermediul unor standarde și bune practici larg utilizate. Acest aspect este foarte, foarte important pentru că de cele mai multe ori sunt constituite colecții digitale fără a fi luate în considerare problema ciclului de viață a informațiilor digitale în sine.
Chiar studiul concluzionează că nici creatorii sau editorii nu iau în considerare de cele mai multe ori măsuri care să aibe ca efect conservarea pe termen lung a informației digitale.
Chiar strategia în sine dorește să imbunătățească capacitatea creatorilor de conținut canadieni de a produce informație digitală cu un aspect durabil. În continuare, chiar este pusă problema riscurilor asociate prin folosirea standardelor și tehnologiilor proprietare, care sunt mult mai mult expuse obsolescenței. Astfel, este încurajată utilizarea standardelor deschise.
Strategia mai îndeamnă și la folosirea identificatorilor permanenți, care au rolul de a indica către versiunea de autoritate a resurselor dorite. Este încurajată și practica atribuirii de metadate (descriptive, drepturi) chiar la momentul creării resursei. În continuare este întărită una din concluziile unui raport (National Consultation on access to Scientific Research Data), care accentuează necesitatea ca datele rezultate din cercetare să fie create folosindu-se standarde deschise, astfel ca acestea să fie disponibile și să poată fi reutilizate în viitor.
Un impact deosebit îl impune afirmația conștientă că: „Datele și informațiile instituțiilor administrative reprezintă o resursă națională valoroasă, care trebuie creată și gestionată corespunzător”

Acțiuni:
1.Găzduirea și adoptarea de standarde deschise recunoscute, precum și dezvoltarea și împărtățirea bunelor practici și a instrumentelor bazate pe standarde în cadrul comunităților creatorilor de conținut.
2.Necesitățile pentru dezvoltarea unor practici corespunzătoare în cadrul programelor de finanțare canadiene care să sprijine producerea de conținut digital nou. Astfel de practici includ planuri pentru informația digitală și gestionarea datelor, planuri pentru controlul calității datelor, metadate bazate pe standarde, publicarea online programată la anumite intervale a rezultatelor de cercetare și depozitarea datelor și a rezultatelor de cercetare în depozite corespunzătoare.
3.Modele de adopție în mediile de cercetare în depozite corespunzătoare pentru a răsplăti cercetătorii pentru bunele practici împărtășite.
4.Adăugarea în programele de studiu universitare ce privesc informația digitală și gestiunea ciclurilor de viață a datelor incluzând conservarea, metadatele, etica, copyright-ul și licențierea, informații sensibile și cele de securitate.
5.Asigurarea unei implementări efective a unui sistem pentru identificarea persistentă a resurselor digitale.
6.Încurajarea practicilor de producție digitală a conținutului, care să faciliteze conversia la formatele alternative atunci când acest lucru este cerut.
7.Dezvoltarea capacităților tehnice dintre diferiții producători de conținut digital pentru transmiterea automată către Depozitele Digitale Acreditate.
8.Dezvoltarea și implementarea de strategii clare privind e-înregistrările care se adresează politicii, instrumentelor cu rol de reglementare, a standardelor și sistemelor pentru producerea și gestiunea de informații din zona administrației guvernamentale.

Incurajarea diversitatii


Încurajarea diversității în producerea conținutului digital

Acțiuni:
1.Sprijinirea producerii de conținut digital de către și pentru comunități diverse incluzând aborigenii și comunitățile lingvistice, culturale sau cele care reprezintă pe cei cu dizabilități.
2.Investigarea și implementarea de standarde internaționale, a bunelor practici și a soluțiilor tehnologice, care vor permite crearea de conținut digital, conservarea, accesul și utilizarea de către diferitele comunități.
3.Să furnizeze instrumentele și serviciile, fiind incluse aici și soluțiile acolo unde este necesar, care să permită comunităților să creeze, conserve și să acceseze și să utilizeze propriul conținut.

II. Asigurarea conservării
„Din punct de vedere tehnic și organizatoric, conservarea digitală necesită vigilență, prevedere și capacitate”
Relevante sunt necesitățile pentru împlinirea acestui deziderat:
responsabilizarea;
grija pentru larga răspândire a adoptării standardelor, politicilor, practicilor, procedurilor și tehnologiilor care permit implementarea strategilor;
construirea capacității instituționale și
asigurarea că există personal instruit.

Obiective:
Evaluarea la nivel național a priorităților privind informația digitală destinată depozitării pe termen lung și a conservării acesteia, precum și accelerarea proceselor de întregire ale acesteia.
Strategia constă în dezvoltarea unei rețele naționale formalizată pentru selecția digitală și conservare.
La întâlnirea CDIS, participanții și-au exprimat dorința unei mai bune clarificări în privința atribuțiiilor și responsabilităților diverșilor actori.
Tipurile principale de conținut pentru care trebuie stabilită și întărită responsabilitatea sunt:
  • conținutul din sectorul administrației publice,
  • conținutul generat de universități,
  • conținutul generat de diversele comunități și mediul de afaceri,
  • conținutul creat de utilizatorii individuali,
  • datele științifice și
  • conținutul digital al canalelor de difuzare media.

Acțiuni:
1.Definirea și stabilirea la nivel național a rolurilor și responsabilităților ce privesc selecția informației digitale, precum și conservarea pe termen lung prin definirea unor largi categorii/tipuri de informații.
2.Studierea necesității pentru redundanță și/sau a arhivelor opace dar și care tipuri de informații sunt cuprinse în acestea
3.Implementarea depozitului legal la nivel național iar dacă este necesar și la nivelul provinciilor pentru tipurile specifice de conținut digital publicat.
4.Implementarea unei abordări naționale privind arhivarea web
5.Determinarea rolurilor și dezvoltarea abordărilor pentru selecționarea și conservarea selectivă: conținut informațional precum blogurile, podcasturile, muzică online, fotografii și conținut video creat de utilizatori, date științifice și de cercetare și conținut digital difuzat pe canalele media.
 

Dezvoltarea unei retele distribuite


Dezvoltarea unei rețele distribuite de Depozite Digitale Sigure (DDS) care au responsabilitatea de a selecționa, gestiona, conserva și furniza accesul la valorile informaționale digitale ale Canadei acoperind:
conținutul moștenirii culturale de toate tipurile,
date științifice și de cercetare,
informație privind administrația guvernamentală

Conceptul de Depozit Digital SigurThrusted Digital Repository (TDR) a fost introdus pentru prima dată într-un raport al Grupului de cercetare pentru Biblioteci în anul 2002 și este definit ca fiind un depozit „al cărui misiune este să furnizeze acces pe termen lung la resurse digitale gestionabile comunității desemnate acum și în viitor.”
Un DDS este mult mai mult decât o platformă software. Aceasta este acompaniată de o politică, un proces, standarde și o platformă tehnologică pentru conservarea digitală. Astfel de depozite îndeplinesc rolul de gardian intervenind în cazuri precum migrarea la un alt format atunci când anteriorul cade în obsolescență pentru a nu pune în pericol conținutul.
La întocmirea CDIS s-a ajuns la concluzia că este necesar să fie creată o rețea de depozite de conservare. Următorul pas prevăzut pare a fi unul dificil pentru că trebuie întreprins un efort colaborativ considerabil între părțile participante pentru a delimita modelul dorit, pentru a determina numărul, structura și instituțiile participante și pentru a identifica rolul și responsabilitățile fiecăruia.
Acțiuni:
1.Explorarea și recomandarea unor modele de rețea corespunzătoare pentru fiecare sector (moștenire culturală, științifică, de cercetare și administrație).
2.Crearea de DDS-uri și arhive de date la scară națională.
3.Dezvoltarea de mecanisme de finanțare pentru a începe construcția capacităților instituționale și tehnologice din întreaga Canadă bazate pe finanțare la nivel național și al provinciilor în parte.
4.Dezvoltarea de servicii comune după necesități pentru a fi evitată dublarea eforturilor și a costurilor
5.Sprijinirea dezvoltării de DDS-uri standard prin promovarea de caracteristici comune și a standardelor deschise, furnizarea de asistență și educație, formare profesională, precum și dezvoltarea și folosirea în comun a instrumentelor cu sursă deschisă.
6.Elaborarea cerințelor pentru arhivarea într-un depozit digital precum și suportarea costurilor acestui proces prin programe de finanțare care produc conținut digital
7.Stabilirea unui proces de certificare națională a DDS-urilor pentru a permite contribuitorilor de conținut digital, responsabililor și utilizatorilor să recunoască ușor depozitele digitale sigure.

Mijlocirea C&D canadiene care aduce progresul către o mai bună gestionare, susține și furnizează accesul la informațiile digitale și contribuie prin rezultatele de cercetare la efortul global.
În cadrul consultărilor CDIS s-a ajuns la concluzia că pentru a reduce decalajul dintre cercetare și aplicarea cunoașterii, trebuie crescută capacitatea de C&D în domeniul prezervării digitale. O bună metodă este considerată a fi o procedură de testare pentru a evidenția și capacitatea demonstrativă.
Un exemplu demn de luat în seamă este programul american desfășurat de NDIIP- National Digital Information Infrastructure and Preservation Programme.

Acțiuni:
1.Identificare lipsurilor și a punctelor tari din cercetarea privind conservarea în Canada și la nivel internațional cu o direcție către dezvoltarea unei agende de cercetare privind conservarea digitală în Canada, fiind inclus un set de proiecte cu scop de testare în domeniul conservării digitale.
2.Creșterea nivelului finanțării disponibile cercetării în domeniul conservării digitale și creșterea diseminării rezultatelor de cercetare în cele două limbi oficiale.

Dezvoltarea de capacitati


Dezvoltarea unor noi capacități de calificare privind managementul informației digitale și a conservării.
Strategia conduce către experiența engleză prin programul de formare profesională în domeniul conservării digitale desfășurat la Centrul de Calcul al Universității din Londra. Cursul abordează problemele de practică a conservării, formatele de metadate, inițiativele și instrumentele, managementul înregistrărilor, managementul costurilor și riscurilor, precum și aspecte ce țin de drepturile de proprietate intelectuală.
Tot Strategia ne spune că în Canada capacitățile de formare profesională și cele educaționale privind managementul digital și conservarea sunt în stadii incipiente și se adresează în primul rând bibliotecilor și arhivelor.
Acțiuni:
1.Dezvoltarea de noi competențe și ocupații precum „digital curators” - administratori de colecții digitale care să aibe responsabilitatea pentru informația digitală, fie într-un cadru instituțional, fie ca parte a unor echipe de cercetare.
2.Dezvoltarea de programe de formare profesională care să dezvolte abilitățile necesare administratorilor colecțiilor digitale.
 
 

Cresterea profilului public si politic


Creșterea profilului public și politic al problemelor privind conservarea digitală
Sprijinul tuturor actorilor este esențial pentru salvgardarea conținutului digital iar acest lucru nu se poate atinge decât prin stabilirea unor programe coerente și de lungă durată, organizarea de ateliere de lucru, dezvoltare profesională, dezvoltarea de comunități profesionale, instrumente de sprijin tehnic, precum și proiecte inovative care să capteze imaginația și atenția publicului.
Foarte interesant este faptul că strategia afirmă necesitatea pregătirii și susținerii unor campanii de promovare și creștere a nivelului de interes.
Este pusă în discuție chiar crearea unei organizații așa cum este Digital Preservation Coalition din Marea Britanie.
Acțiuni:
1.Dezvoltarea unei strategii de promovare canadiene privind problemele de conservare digitală

Marirea  gradului de acces -a


III. Mărirea  gradului de acces şi a celui al utilizării

Rezultatele pe termen lung care sunt așteptate:
Populația Canadei va beneficia de un acces optim la informația digitală importantă pentru educație, afaceri și locuri de muncă, activități de deconectare și identitate culturală. O miză este și prezentarea conținutului canadian întregii lumi.
Scopul Strategiei este exprimat prin necesitatea de a oferi utilizatorului nu numai accesul la informație, ci și mijloacele de a interacționa cu informația, de a crea și recrea informația pentru a o utiliza adaptat necesităților specifice.

Scopurile:
optimizarea accesului la resursele informaționale digitale pentru toată lumea, oricând și prin intermediul oricărui dispozitiv,
promovarea accesului și a utilizării informației din Canada într-un mediu informațional global.

Marirea  gradului de acces -b


Creșterea gradului de acces și utilizare
Obiectiv: Stimularea unui acces democratic, ubicuu și echitabil la informația digitală în societate.

Un lucru foarte bine punctat este necesitatea existenței unor servicii broadband pe mărimea necesităților unui conținut din ce în ce mai complex și mai sofisticat.
De asemenea, tot în categoria necesităților este menționată și dezvoltarea pe mai departe a rețelelor e-science și e-research. Un alt aspect interesant este schimbarea înțelesului sintagmei „clivaj digital” de la contextul incapacității de conectare și a inaccesibilității costurilor către aspecte ce țin acum mai mult de gradul de cultură informațională.

Cultura informațională este definită ca „abilitatea de a ști când există o necesitate pentru informație, de a fi capabil să identifici, localizezi și să utilizezi eficient informația necesară rezolvării problemelor și situațiilor nou apărute” (Raportul final al American Library Association Committee privind educația informațională, 1981). Tot ca parte a clivajului digital este considerată a fi și lipsa materialelor de informare adaptate dizabilităților de vedere și de altă natură. Astfel, se dorește creșterea materialelor destinate acestor categorii sociale.

Acțiuni:
1.Abordarea diferențelor la nivel geografic privind acoperirea broadband și wireless pentru a facilita accesul la informația digitală.
2.Asigurarea eficienței privind capacitatea rețelelor canadiene pentru a putea fi asigurată prezervarea distribuită și rate crescute de utilizare a conținutului specific care se vehiculează prin intermediul rețelelor broadband.
3.Implementarea unor planuri de descărcare eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a încuraja accesul prin intermediul dispozitivelor mobile la Internet.
4.Furnizarea mecanismelor prin care canadienii implicați în procesul de învățământ, în activități non-profit ale comunităților sau cei implicați în studiul privat, să poată să acceseze un corp larg de conținut digital disponibil fără costuri directe suportate de individ. Mecanismele includ puncte de acces libere în biblioteci și alte centre comunitare, precum și modele de licențiere naționale și la nivel de provincie a resurselor informaționale comerciale cuprinse în colecțiile bibliotecilor.
5.Dezvoltarea mecanismelor ce vor permite canadienilor care au dizabilități de citire să acceseze informația în formate alternative și pentru a utiliza tenologii adaptabile pentru accesarea informației pe scară largă.
6.Înmulțirea programelor de educație informațională prin intermediul sistemelor educaționale, biblioteci și grupuri comunitare.

Marirea  gradului de acces -c


Există manifestată dorința de a se crea servicii mai bune de agregare a conținutului digital. O observație foarte interesantă este aceea că marea majoritate a furnizorilor de conținut digital, au creat depozite de conținut care nu beneficiază de o expunere web corespunzătoare. De asemenea, există diferențe și la nivelul producătorilor de informație dat fiind faptul că aceștia variază de la nivelul comercial la cel guvernamental, variază și modelele de acces (bazat pe abonament, taxă de vizualizare/descărcare, acces liber, etc), dar și sistemele de management al conținutului care sunt folosite.
Un alt aspect important pe care Strategia îl supune atenției este caracterul neomogen al resurselor canadiene existente. Vom menționa și noi exemplele date pentru o perpectivă mai largă:
  • AMICUS: colecțiile bibliotecilor canadiene,
  • Archives Canada: fondurile de arhivă canadiene,
  • Images Canada,
  • Theses Canada,
  • Culture.ca,
  • Virtual Museum of Canada
  • CARL Institutional Repositories Harvester,
  • IDRC Open Repository (rezultatele de cercetare finanțate de IDRC),
  • TaPOR (Text Analysis Portal for Research),
  • Geogratis Portal (date geospațiale),
  • SAFORAH (cercetări bazate pe observații asupra zonelor forestiere),
  • Erudit (cercetare) etc.

Documentul comunică faptul că în ciuda existenței portalurilor naționale și a instrumentelor de acces, acestea nu reușesc să acopere coerent per ansamblu informația digitală existentă în Canada. Astfel, sunt indicate lipsurile existente în ceea ce privește aria, acoperirea tematică, funcționalitatea și profilul public. Acestea rezidă pe platforme diferite, utilizează standarde divergente pentru metadate și vocabularele controlate, unele având ca limbă de expresie limba franceză iar altele engleză, aceste nefiind cuprinse într-un sistem federat.
O foarte importantă poziție în promovarea tuturor resurselor digitale indiferent de dimensiunea lor, este prezentată prin intermediul teoriei Bătăii Lungi (Long Tail), care afirmă că indiferent dacă un material este obscur, vechi sau cu un grad mare de specializare, acesta va fi folosit dacă este făcut disponibil pe Internet. Citind teoria lui Chris Anderson ajungi să înțelegi efectele și beneficiile faptului că prin îmbunătățirea mecanismelor prin care conținutul (fie comercial sau liber) se întâlnește cu cererea, va conduce către rate ridicate de utilizare și chiar de mărire a veniturilor deținătorilor drepturilor de proprietate intelectuală. Tot din contextul acestei teorii putem extrage și aserțiunea lui Kevin Laws: „cei mai mulți bani de află în vânzările mici.”

Acțiuni:
1.Luarea în considerație a necesităților pentru noi modele pentru a agrega și a furniza acces la conținutul digital fiind luate în considerare diferitele comunități de utilizatori, noile dezvoltări tehnologice, precum și dezvoltarea unui mediu web cu accent pe participare și care se prezintă a fi unul „inteligent”
2.Dezvoltarea unui rol puternic pentru rețeaua de DDS-uri ca un portal de acces interoperabil către informația digitală canadiană.
3.Încurajarea dezvoltării de servicii de agregare specializată și instrumente de cercetare și descoperire a cunoașterii avansate (de exemplu, exploatarea datelor și a textului)
4.Urmărirea mijloacelor de optimizare a conținutului canadian pentru indexarea de către principalele motoare de căutare și servicii specializate de agregare.

Accesul la informatii a


Furnizarea la cerere și în regim deschis online a informațiilor publice din Canada, precum și a informațiilor și rezultatelor din cercetarea finanțată din fonduri publice.
Informațiile digitale pe care guvernele le produc sunt considerate a fi resurse naționale.
Strategia atrage atenția asupra unui alt studiu important, de data aceasta de la OECD – Organisation for Economic Co-operation and Development ce privește aspectele de conținut și mai ales informațiile din sectorul public în contextul difuzării mediate digital.
Conceptul pe care se construiește strategia este acela de PSI – Public Sector Information (informație din sectorul public). Astfel, sunt puse în lumină beneficiile derivate din disponibilizarea prin intermediul web al acestor informații precum:
beneficii comerciale directe bazate pe reutilizarea informației,
potențial economic indirect prin îmbunătățirea procesului decizional și al producției în consecință,
păstrarea informațiilor publice în memoria colectivă și pentru generațiile viitoare și
îmbunătățirea și sprijinirea experienței culturale și educaționale.

Astfel, concluzia este că guvernele au obligația socială de a furniza accesul către informațiile pe care le creează.
La nivel federal, în cazul Canadei există Legea Accesului la Informație, care are rolul de a asigura dreptul de acces la informațiile guvernamentale de către public.
Canada are la nivel guvernamental un alt instrument, mai exact o politică privind Managementul Informației Guvernamentale. Foarte important este aspectul declarării informațiilor guvernamentale ca fiind „resurse valoroase pe care Guvernul Canadei trebuie să o gestioneze ca pe un fond public din partea populației Canadei.” Această direcție are ca scop „gestionarea informațiilor pentru facilitarea egalității privind accesul și promovarea încrederii publice, optimizarea partajării informației și reutilizarea, precum și reducerea duplicărilor în concordanță cu obligațiile legale și politice”.
Este prezentat unul din cele mai importante mecanisme existente în Canada pentru atingerea dezideratelor politicii menționate mai sus: Depository Services Program (DSP). DSP este o rețea ce furnizează accesul la o bibliotecă electronică ce conține publicațiile guvernului federal canadian și care beneficiază de serviciile de acces prin intermediul a 800 de biblioteci din Canada și alte 250 de instituții din întreaga lume.
Este menționat Crown copyright ca fiind mecanismul tradițional utilizat pentru a proteja informațiile guvernamentale de o eventuală utilizare eronată sau necorespunzătoare. Statele Unite ale Americii fac deja publice toate informațiile din domeniul public și au introdus Legea Accesului Public la cercetarea finanțată din fondurile publice solicitându-se astfel agențiilor care beneficiază de aceste bugete, care depășesc 100 de milioane de dolari să pună la dispoziția publicului într-un interval de 6 luni rezultatele de cercetare. Adica, mai pe scurt cunoscutul Green Road al Accesului Deschis.
 

Accesul la informatii b


Concluzia secțiunii este orientarea către modelul de acces deschis pe cât posibil a informației din sectorul public.

Acțiuni:
1.Politica de recenzare și practicile de licențiere pentru prevederile de copyright Crown orientate către facilitarea accesului, utilizării și reutilizării informației și a conținutului din sectorul public; unificarea politicilor de licențiere din sectorul public, precum și eliminarea limitărilor accesului impuse de recuperarea costurilor.
2.Consolidarea diseminării online a informațiilor guvernamentale prin intermediul unui Program extins pentru serviciile depozitelor digitale.
3.Dezvoltarea unor modele de finanțare care să acopere costul publicării și diseminarea datelor pentru a asigura faptul că beneficiile aduse de accesul deschis sunt orientate deopotrivă către utilizatori, dar și către deținătorii drepturilor intelectuale.
4.Implementarea instrumentelor și politicilor care sprijină traducerea la cerere a informațiilor redactate într-o anumită limbă și care sprijină conversia către formate alternative necesare celor care au dizabilități de citire.

Comunicarea copyright-ului


Comunicarea efectivă, gestionarea și protejarea unui regim echilibrat al copyright-ului
Strategia canadiană pentru informațiile digitale nu se focalizează pe rezolvarea tensiunilor apărute între valul de susținere a accesului deschis și interesele comerciale din zona și nici nu intervine asupra reformei privind drepturile de copyright.
CDIS caută, mai degrabă, noi căi de a progresa în atingerea scopului de a sprijini accesul la scară largă și în utilizarea informațiilor diverse dintr-un cadru filosofic al respectului pentru drepturile de proprietate intelectuală după cum sunt menționate în legislația specifică.

Acțiuni:
1.Stimularea publicului spre înțelegerea prevederilor copyright, utilizarea corectă, domeniul public și varietatea de modele de licențiere disponibile pe piața informațională,
2.Dezvoltarea de instrumente care să sprijine drepturile derivate domeniului cercetării, precum și a cererilor de utilizare pentru materialul protejat prin drepturile intelectuale.
3.Dezvoltarea de instrumente de asistență pentru deținătorii de drepturi în înțelegerea și evaluarea opțiunilor disponibile pentru a exercita drepturile lor de proprietate intelectuală
4.Contribuții aduse efortului internațional de dezvoltare a metodelor pentru înregistrarea informațiilor privind regimul de copyright, deținătorii drepturilor, precum și termenii și condițiile de utilizare, promovarea soluțiilor care atașează metadatele la obiectul digital în timp ce se activează toate modurile de utilizare permise pentru acel obiect.
5.Promovarea unei licențieri ușoare a conținutului digital în cadrul prevederilor de copyright prin intermedierea mediată prin formulare web pentru permisiuni, mecanisme pentru microplăți și permisiuni preaprobate.

Cresterea finantarii si diseminarea


Creșterea finanțării și diseminarea cercetării concretizate prin informații digitale.

Textul strategiei pornește de la concluzia că utilizatorii online sunt caracterizați de așteptarea ca ei să găsească tot ceea ce caută imediat și de preferință fără costuri. Aceștia sunt caracterizați printr-o atitudine participativă în continuă creștere, interacționează online cu, conținutul pentru a-l rafina, a-i modifica destinația și pentru a-l remodela.
Totuși, în contextul unui efort național de digitizare este absolut necesară studierea necesităților de informare a diferitelor grupuri de utilizatori dat fiind faptul că fiecare dintre aceștia sunt caracterizate de așteptări diferite.
În contextul conservării informației digitale, există nevoia de a înțelege mai bine percepția publică a valorii care o are informația digitală și astfel să poată fi identificat tipul de acces public care se aplică informației arhivate. Tocmai în acest context Strategia apelează la necesitatea unor evaluări a impactului care-l au informațiile digitale asupra indivizilor, organizațiilor și în societate.
Nu este lăsat la o parte nici e-learning-ul ca o importantă aplicație a conținutului digital, care suferă de aceleași probleme precum lipsa de interoprabilitate, lipsa unui control al calității, precum și toată problematica drepturilor de utilizare digitală pe care această strategie intenționează să le adreseze.

Acțiuni:
1.Identificarea punctelor tari existente precum și a golurilor din cercetarea utilizatorilor la nivelul Canadei și cel internațional cu o perspectivă către dezvoltarea unei agende de cercetare canadiene din această zonă.

Operaționalizarea Strategiei

Din start, textul Strategiei este considerat a fi doar o chemare la acțiune. Această versiune a Strategiei Informaționale Digitale a Canadei este destinată consultării publice în speranța și dorința că va stimula dezbaterea publică. Se remarcă faptul că strategia are detalii care sunt lipsă precum detaliile de conducere, parteneriatele, costurile și sursele de finanțare. Aceste aspecte vor fi tratate după ce responsabilii direct interesați vor sprijini viziunea, scopurile și direcțiile de acțiune cheie.
Versiunea finală a Strategiei va fi publicată într-un interval de șase luni de la emiterea prezentei.