reprezentare logo Kosson

 Image

Studiul complet poate fi descarcat de la sectiunea Studii din Biblioteca (doar utilizatorii autentificati) 

Acest document a fost elaborat de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande împreună cu mai multe agenţii guvernamentale, organizaţii comunitare și mediul de afaceri.

Strategia pentru conţinut digital își are originile în Strategia Digitală fiind strâns legată de aceasta.

Preocuparea pentru dezvoltarea unei strategii care să privească stimularea și dezvoltarea iniţiativelor care ţin de crearea și diseminarea de conţinut digital este privită în contextul atenţiei pe care Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD o acordă celor două direcţii ale politicilor ce ţin de conţinutul diseminat prin intermediul reţelelor broadband și a modului în care politicile și reglementările gugernamentale afectează pieţele de producere a conţinutului digital (de exemplu prin încurajarea infrastructurii) și a furnizării de servicii.


Pentru o mai bună înţelegere și analiză a tematicilor propuse, a fost dezvoltată o platformă care să reprezinte un ghid al Strategiei pentru conţinut Digital:

  • Crearea și protejarea conţinutului;

  • Accesarea și regăsirea conţinutului;

  • Diseminarea și utilizarea conţinutului;

  • Managementul și consercarea conţinutului;

  • Înţelegerea și conștientizarea conţinutului.

Image Crearea și protejarea conţinutului se referă la materialele create în mediul digital și care necesită noi abilităţi pentru a fi create și utilizate, dar și pentru a fi asigurate împotriva unei utilizări nedorite sau chiar rapt.

Accesarea și regăsirea conţinutului se referă la conţinutul în formă digitală, fie că este nativ digital, digitalizat sau doar indexat digital care se află într-o continuă concurenţă pentru atragerea utilizatorilor potenţiali. Instrumentarea prin intermediul standardelor, metadatelor, SEO, etc, este absolut vitală.

Diseminarea și utilizarea conţinutului se referă la cele două calităţi pe care conţinutul digital le prezintă: capacitatea moștenită de a putea fi reprodus și distribuit cu niște costuri minime și posibilitatea de a fi folosit fără a se înregistra uzuri sau pierderi. În acord cu cele două calităţi este și posibilitatea utilizatorului de a descoperi conţinutul relevant care poate fi utilizat imediat, poate fi reutilizat, diseminat și îndreptat către alte scopuri decât cel pentru care a fost gândit iniţial și chiar adăugarea unor noi dimensiuni materialului original.

Managementul și conservarea conţinutului se referă la capacitatea pe care o are conţinutul digital de a fi structurat și stocat în volume mari spre deosebire de obiectele fizice, dar tot raportat la acestea, conţinutul digital este expus mai mult pierderii datorită obsolescenţei formatelor și a dispozitivelor electronice. astfel este vitală problematica managementului și a conservării conţinutului.

Înţegerea și conștientizarea conșinutului se referă la niște aspecte foarte, foarte importante atunci se pune în discuţie mediul digital, oportunităţile și dificultăţile, capacitatea de a lua cele mai bune decizii în cunoștinţă de cauză, precum și evaluarea alternativelor și a investiţiilor.

 Image

Studiul complet poate fi descarcat de la sectiunea Studii din Biblioteca (doar utilizatorii autentificati) 

Acest document a fost elaborat de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande împreună cu mai multe agenţii guvernamentale, organizaţii comunitare și mediul de afaceri.

Strategia pentru conţinut digital își are originile în Strategia Digitală fiind strâns legată de aceasta.

Preocuparea pentru dezvoltarea unei strategii care să privească stimularea și dezvoltarea iniţiativelor care ţin de crearea și diseminarea de conţinut digital este privită în contextul atenţiei pe care Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD o acordă celor două direcţii ale politicilor ce ţin de conţinutul diseminat prin intermediul reţelelor broadband și a modului în care politicile și reglementările gugernamentale afectează pieţele de producere a conţinutului digital (de exemplu prin încurajarea infrastructurii) și a furnizării de servicii.


Pentru o mai bună înţelegere și analiză a tematicilor propuse, a fost dezvoltată o platformă care să reprezinte un ghid al Strategiei pentru conţinut Digital:

  • Crearea și protejarea conţinutului;

  • Accesarea și regăsirea conţinutului;

  • Diseminarea și utilizarea conţinutului;

  • Managementul și consercarea conţinutului;

  • Înţelegerea și conștientizarea conţinutului.

Image Crearea și protejarea conţinutului se referă la materialele create în mediul digital și care necesită noi abilităţi pentru a fi create și utilizate, dar și pentru a fi asigurate împotriva unei utilizări nedorite sau chiar rapt.

Accesarea și regăsirea conţinutului se referă la conţinutul în formă digitală, fie că este nativ digital, digitalizat sau doar indexat digital care se află într-o continuă concurenţă pentru atragerea utilizatorilor potenţiali. Instrumentarea prin intermediul standardelor, metadatelor, SEO, etc, este absolut vitală.

Diseminarea și utilizarea conţinutului se referă la cele două calităţi pe care conţinutul digital le prezintă: capacitatea moștenită de a putea fi reprodus și distribuit cu niște costuri minime și posibilitatea de a fi folosit fără a se înregistra uzuri sau pierderi. În acord cu cele două calităţi este și posibilitatea utilizatorului de a descoperi conţinutul relevant care poate fi utilizat imediat, poate fi reutilizat, diseminat și îndreptat către alte scopuri decât cel pentru care a fost gândit iniţial și chiar adăugarea unor noi dimensiuni materialului original.

Managementul și conservarea conţinutului se referă la capacitatea pe care o are conţinutul digital de a fi structurat și stocat în volume mari spre deosebire de obiectele fizice, dar tot raportat la acestea, conţinutul digital este expus mai mult pierderii datorită obsolescenţei formatelor și a dispozitivelor electronice. astfel este vitală problematica managementului și a conservării conţinutului.

Înţegerea și conștientizarea conșinutului se referă la niște aspecte foarte, foarte importante atunci se pune în discuţie mediul digital, oportunităţile și dificultăţile, capacitatea de a lua cele mai bune decizii în cunoștinţă de cauză, precum și evaluarea alternativelor și a investiţiilor.

Factori principali


Strategia identifică patru factori principali care modifică mediul în care există conţinutul digital:Image

  • Reţele broadband de mare viteză,

  • Convergenţa digitală,

  • Conţinut la cerere și

  • Crearea spaţiului digital public.

Reţelele broadband de mare viteză

permit un grad ridicat de competitivitate și un mediu catalizator pentru crearea și schimbul de conţinut digital.

Convergenţa digitală se referă la faptul că utilizatorii nu mai sunt restricţionaţi de un anumit mod de comunicare sau de un anumit echipament, ci, gama modalităţilor și echipamentelor conectate la reţea s-a mărit considerabil.

Una dintre concluziile interesante pe care convergenţa digitală le scoate în evidenţă, este că utilizatorii doresc să împartă conșinutul digital cu familia, colegii, prietenii, care toţi fac parte din ce în ce mai mult din reţele sociale digitale. Reţeaua socială digitală cuplată cu software inteligent și aplicaţii firmware noi, permite utilizatorilor să-și perticularizeze experienţa în relaţia cu, conţinutul la care au acces și în același timp să primească recomandări și sugestii din surse considerate valoroase pentru aceștia.

Conţinut la cerere

Din analiza canalelor de comunicare și informare prin intermediul serviciilor furnizate de mediul web, reiese un aspect important care nu trebuie ignorat: motoarele de căutare nu reușesc să indexeze decât 0,1% din întreaga informaţie disponibilă pe Internet (cifra reiese dintr-un studiu întreprins în anul 2006), restul informaţiei denumită deep-web (reţeaua profundă) constă din informaţiile stocate în baze de date și alte forme de agregare la cerere în medii distribuite. Un alt aspect interesant este faptul că la nivel internaţional a fost manifestată îngrijorarea că mari porţiuni din istoria, cultura și cunoașterea naţiunilor, pur și simplu vor dispărea din memoria colectivă.

Crearea spaţiului public digital

În noul mediu digital, utilizatorii devin creatorii. Această secţiune dezvoltă premizele constituirii spaţiului public digital prin subîmpărţirea activităţilor și cadrului colaborativ mijlocit electronic în două seturi de coordonate: privat-public și formal-informal.

„cel mai adesea informaţia și cunoașterea sunt împărtășite și tranzacţionate liber în acest spaţiu, în câteva cazuri chiar așteptându-se un beneficiu reciproc, în alte cazuri fără a exista așteptări altele decât adăugarea la un bun comun și furnizarea unui mediu de expresie. acest spaţiu digital public poate fi văzut ca distinct de spaţiul privat al e-mailurilor, mesageriei instante, spaţiile de cunoaștere private, etc.

Spaţiul public digital cu caracter informal s-a dezvoltat rapid odată cu apariţia blogging-ului, spaţiile web personalizate, forumurilor, wiki-urilor, podcastingului, social tagging și alte metode de interacţiune socială.”

În urma constituirii spaţiului informal au de câștigat și creatorii de conţinut din zona comercială și furnizorii, stabilindu-se astfel și noi modele comerciale. Pentru agenţii inovatori și afacerile abia pornite, acest mediu se poate constitui ca unul de încercare a noilor idei.

Image 

Viziune, Rezultate, Strategii Inrudite

Viziune, Rezultate, Strategii înrudite, Obiective, Dificultăţi și Acţiuni

Textul propriu-zis al strategiei debutează cu o definiţie a societăţii digitale:

„O societate digitală este una care este avansată în termenii internaţionali privind adoptarea și integrarea tehnologiilor digitale în viaţa de zi cu zi, fie la locul de muncă, acasă sau în activităţile de recreere.”

Succesul strategiei pentru Conţinutul Digital depinde de progresul realizat de factorii Conectare și Încredere ai Strategiei Digitale. Strategia pentru Conţinut Digital constituie o iniţiativă cheie a Strategiei Digitale care furnizează o dimensiune prin care să fie tratate problemele ce ţin de aspectele mediului digital într-un interval de cinci ani. Guvernanţa, supravegherea și evaluarea cad în aria de acţiune a Strategiei Digitale.

Priorităţile Guvernamentale

Strategia pentru conţinut digital contribuie direct la atingerea priorităţilor guvernamentale prin:

  • facilitarea transformărilor economice prin catalizarea unei economii de piaţă bazată pe cunoaștere, care este deopotrivă inovativă și creativă

  • promovarea unei identităţi naţionale unice, dând locuitorilor Noii Zeelande sentimentul de apartenenţă și mândrie.

Viziunea

„Noua Zeelandă va fi un lider mondial în utilizarea informaţiei și tehnologiei pentru a-și împlini dezideratele economice, sociale, de mediere și culturale în beneficiul tuturor locuitorilor săi”

Rezultatele scontate

  1. Este creat și protejat conţinutul digitalizat

  2. Conţinutul digital este accesibil și ușor de descoperit

  3. Conţinutul digital este distribuit și utilizatori

  4. Conţinutul digital este gestionat și conservat

  5. Conţinutul digital este înţeles

Strategia pentru Conţinut Digital este în strânsă legătură cu celelalte strategii stabilite:

  1. Strategia Digitală (www.digitalstrategy.govt.nz)

  2. Strategia pentru e-Guvernare (www.e.govt.nz)

  3. Strategia geospaţială a Noii Zeelande (www.linz.govt.nz)

  4. Platforma TIC Strategică pentru Educaţie(www.minedu.govt.nz)

  5. Programul de Acţiuni pentru canalele media (www.mch.govt.nz)

{mospagination title=Zona Rezultatelor 1}

Zona Rezultatelor 1: Este creat și protejat conţinutul digitalizat

Ţinta globală: Transformarea Noii zeelande într-un lider la nivel mondial în ceea ce privește crearea și inovarea utilizând conţinutul digital.

Viitorul digital cuprinde:

  • Broadbandul se va constitui ca un canal de distribuţie a exporturilor având o importanţă asemănătoare canalelor de comunicare pe mare și prin aer.

  • Inovarea reflectată în produsele de conţinut ca surse cheie a noilor oportunităţi de piaţă

  • Va crește cererea pentru produse digitale care sunt ușor de înţeles

  • Publicarea pervazivă va modifica pentru totdeauna modul în care creatorii își controlează opera creativă

  • Cunoașterea tradiţiei și culturii în formă digitală necesită un management atent pentru prevenirea pierderilor și a unei utilizări necorespunzătoare.

Foarte interesantă este motivarea importanţei creării și protejării conţinutului digital. se pornește de la faptul că Noua Zeelandă este o ţară dezavantajată prin izolarea sa faţă de marile pieţe de export. Exploatarea economiei „imponderabilă”1 mai ales acolo unde canalele de distribuţie sunt virtuale nefiind afectate de costurile pe care modul tradiţional le-ar impune peste distanţele geografice. La momentul emiterii acestei Strategii, aceste exporturi nu depășeau un cuantum de 5%. Astfel, productivitatea nu poate fi crescută decât prin inovare.

Este ridicată o problemă interesantă a inovării: într-o economie „imponderabilă” există prea puţine certitudini în ceea ce pribvește valorificarea proceselor inovative. Acest aspect se datorează pe de o parte complexităţii și costurilor de stabilire și menţinere a drepturilor de copyright asupra conţinutului, iar pe de altă parte datorită volatilităţii pieţei.

Un alt punct interesant este faptul că utilizatorii și clienţii doresc un control mărit asupra conţinutului în sine conjugat cu necesitatea de a-l accesa la cerere de pe diferite platforme, în timp ce creatorii și distribuitorii doresc să-și asigure canalele de plată corespunzătoare conjugate cu protecţia conţinutului și a drepturilor.

Astfel, încet, încet se creează un punct de convergenţă al serviciilor în mediul digital.

Va urma un mare șoc. Al doilea val digital va fi mult mai distruptiv decât primul iar fundaţiile media tradiţionale vor fi dizlocate purtându-ne dincolo de canalele de difuzare media actuale. La cerere se schimbă totul. Acest lucru înseamnă să regândim modul în care concepem, punem în operă, producem, împachetăm și distribuim conţinutul.” (Mark Thompson, BBC, 2006)

Alte două realităţi atrag atenţia în continuare: faptul că accentul se pune din ce în ce mai mult pe conţinut decât pe canalele de distribuţie și transformarea mediului de distribuţie care are impact direct asupra mecanismelor distribuţiei în sine care își pierde din relevanţă pierzând și capacitatea anterioară de a face distincţii între diferitele conţinuturi. Aceste două realităţi se repercutează în mod direct asupra modelelor de afaceri care implică conţinutul digital.

Este pusă în discuţie și problema protejării conţinutului la momentul creării acestuia. Pentru a aduce mai multă claritate în ceea ce privește „bunele uzanţe” faţă de creatorii care controlează operele lor, Strategia menţionează faptul că s-au adus modificări Legii Drepturilor de Autor pentru a menţine o balanţă între deţinătorii drepturilor și utilizatori, precum și clarificarea anumitor excepţii fără a periclita stimulii care conduc către creaţie, producere și distribuţie a noilor opere.

Strategia menţionează eforturile la nivelul Noii Zeelande de a porta licenţele Creative Commons, care permit creatorilor (autori, oameni de știinţă, artiști, profesori) să ofere libertăţi altora pentru a folosi operele sub anumite condiţii specifice. Pentru a fi recunoscute aceste licenţe, ele trebuie mai întâi portate în sistemul naţional, ceea ce înseamnă o armonizare cu Legea Drepturilor de Autor. Aceste licenţe sunt disponibile deja prin intermediul unui site specializat: www.creativecommons.org.nz .

Există un aspect care se referă la experienţa internaţională a mai multor creatori care văd eficacitatea acestor liceţe limitată la capacitatea de înţelegere a legilor copyrightului și a respectării deopotrivă de către utilizatori cât și de creatori. Aici intervine și cea mai mare problemă: aceea a culturii și a accesului la informaţii pertinente privitor la modul în care se pot distribui operele fără ca acestea să fie ameninţate de rapt sau utilizare rău intenţionată. Astfel, este important ca libertăţile și/sau restricţiile operelor să fie exprimate înainte de publicare și distribuţie.

Zona Rezultatelor 2

Zona Rezultatelor 2: Conţinutul Digital este accesibil și ușor de descoperit

Ţinta globală: Conţinutul important al Noii Zeelande să fie ușor de accesat șio descoperit de către toţi cetăţenii.

Viitorul digital cuprinde:

  • Conţinutul Digital care vizează Noua Zeelandă va fi un mare aport la constituirea sentimentului naţional și la identitatea culturală și cum se proiectează Noua Zeelandă ca naţiune în lume.

  • Internetul ca fi prima opţiune a unei întregi generaţii de utilizatori ca fiind locul în care se găsește și se regăsesc informaţiile privind viaţa Noii Zeelande – prezent, trecut și viitor.

  • Conţinutul care nu va putea fi regăsit și localizat online va fi pierdut pentru majoritatea sau pentru potenţialii utilizatori.

  • Conţinutul generat de Noua Zeelandă va intra într-o competiţie pentru vizibilitate într-o lume a conţinutului digital.

  • Conţinutul digital va pune la dispoziţia locuitorilor Noii Zeelande noi modalităţi de comunicare și participare la viaţa naţiunii și la nivel mondial.

Strategia pune o problemă foarte interesantă, aceea a maturizării unei generaţii care a crescut în epoca digitală și care așteaptă ca istoria, cultura și cunoașterea să le fie la îndemână, accesată prin intermediul dispozitivelor digitale cu care interacţionează zilnic. Aceștia vor avea mereu tendinţa de a accesa cea mai scurtă rută pentru a găsi informaţii despre lumea înconjurătoare și ţara în care trăiesc.
Astfel se pune problema constituirii de puncte de acces orientate către acești utilizatori, care să valorifice patrimoniul cultural în format tradiţional evitându-se astfel situaţia în care acestea ar putea fi pur și simplu ignorate.

Este dat exemplul serviciului online Matapihi, care asigură accesul la colecţiile online constituite de instituţiile culturale.

Un punct foarte important este acela evocat de documentul dezbaterilor pentru Strategie din 2006, care spune: „conţinutul digital poate fi un mijloc puternic de a reduce efectul de deazangajare al unei societăţi care nu pune la dispoziţia tuturor cetăţenilor un acces unitar la informaţiile scrise. Conţinutul digital trebuie dezvoltat de la bun început într-o manieră flexibilă, interoperabilă, bazat pe standarde mai mult decât pe formate proprietar sau convertiri din copii tipărite, acest lucru constituind piatra unghiulară a unei societăţi digitale incluzive.”

Zona Rezultatelor 3

Zona Rezultatelor 3: Conţinutul digital este distribuit și utilizat

Ţinta globală este ca Noua Zeelandă și locuitorii săi să stea în plutonul fruntaș în ceea ce privește distribuţia și utilizarea conţinutului digital.

Viitorul digital cuprinde:

  • Cei ce controlează, deţin și oferă accesul la diferitele niveluri de conţinut, vor avea cea mai mare influienţă asupra utilizatorilor domestici și cei comerciali.
  • Tehnologiile digitale vor înlocui limitele spaţiale, de format și localizare impuse asupra conţinutului public, a serviciilor și produselor, fiind posibile ca acestea sp fie pe deplin disponibile publicului din Noua Zeelandă pentru prima dată.
  • Conţinutul aflat în domeniul public va fi mult mai căutat ca patrimoniu și ca opere ieșite de sub prevederile drepturilor de copyright sunt digitizate și devin o parte permanentă a spaţiului digital.
  • Utilizatorii care au abilităţile de a accesa și utiliza tehnologiile digitale vor avea avantajul de a a fi capabili să distribuie, să utilizeze și să participe pe deplin în experienţa bogată pe care spaţiul digital al Noii Zeelande îl oferă.

Zona Rezultatelor 4

Zona Rezultatelor 4: Conţinutul digital este gestionat și conservat

Ţinta globală: Conţinutul cu adevărat important pentru Noua Zeelandă este gestionat și ţinut în siguranţă pentru uzul generaţiilor prezente și viitoare.

Viitorul digital cuprinde:

  • Managementul și conservarea conţinutului ar trebui să fie avute în vedere de la momentul creării conţinutului pentru a evita un „ev mediu” digital și pierderi în cunoaștere

  • Conţinutul digital va necesita o migrare regulată ca parte a managementului ciclului de viaţă

  • Licenţierea și menţinerea unor matriţe digitale vor fi mult mai complexe pe măsură ce potenţialul pentru reeditare și schimbare a destinaţiei crește.

  • Depozitele digitale sigure vor juca un rol central în gestionarea și conservarea conţinutului digital pe termen lung.

O problemă interesantă pe care textul Strategiei o ridică este aceea a regimului drepturilor de autor, care constituie un factor ce influienţează creaţia conţinutului digital. Strategia citează pe Geoff McLay cu un fragment din lucrarea Strategy and Intellectual Property – Scoping the Legal Issues” (2007), fragment relevant și pentru viitoarele studii: „Pot apărea probleme semnificative în identificarea celui care moștenește drepturile de autor. În mod evident această problemă nu aparţine doar mediului digital. Realitatea este că incapacitatea de a obţine drepturile de autor poate limita simţitor tipurile de materiale care pot fi disponibile prin intermediul mediului digital împiedicând crearea de conţinut nou bazat pe aceste opere.”

Pentru identificarea creatorilor de-a lungul timpului, strategia încurajează folosirea licenţelor Creative Commons.

O problemă foarte interesantă este și aceea a DDS-urilor (Depozite Digitale Sigure), care vor juca un rol din ce în ce mai mare pe măsură ce rolul instituţiilor publice care au datoria de a colecta conţinutul va crește. Aceste depozite vor conţine materiale digitizate cât și materiale nativ digitale. Aceste noi realităţi vor necesita noi abordări în colectarea și furnizarea accesului împreună cu noi tehnologii și noi competenţe necesare conservării conţinutului.

Strategia menţionează faptul că Noua Zeelandă a fost una dintre primele ţări care au adoptat depozitul legal electronic ca mijloc de conservare a patrimoniului naţional digital.

Interesant pentru dezvoltarea societăţii cunoașterii este și managementul înregistrărilor de interes public. Realitatea, nu numai în noua Zeelandă, ci și în toată lumea, este că majoritatea înregistrărilor sunt create în format digital.

La nivelul Noii Zeelande există Government RecordKeeping Programme, care are menirea de a asigura că informaţiile administrative și cele de interes public sunt create și gestionate într-o manieră în care cetăţenii pot avea siguranţa autorităţii și a rolului de informare și interactivitate.

Programul prevede:

  • dezvoltarea standardelor fiind incluse aici și standardelel pentru metadate, sistemele de înregistrare digitală și digitizare

  • furnizarea de consiliere organismelor guvernamentale locale și centrale

  • conectarea cu alte programe, precum cel de e-guvernare

  • utilizarea responsabilităţilor de monitorizare prevăzute de Legea Arhivelor Publice pentru a evalua cât de bine sunt ţinute înregistrările.

Pentru a realiza aceste deziderate trebuie parcurși câţiva pași esenţiali:

  1. Adoptarea de standarde și formate deschise și interoperabile: sistemele și formatele proprietar creează riscuri de cunoaștere prin faptul că limitează migrarea conţinutului și accesibilitatea. Standardele și formatele deschise trebui să fie promovate ca mijloace de a menţine valoarea economică și a patrimoniului de-a lungul timpului.

  2. Adoptarea regimurilor de licenţiere la cerinţele mediului virtual: foarte mult conșinut digital poate fi pierdut datorită dificultăţilor asociate managementului. Va fi nevoie de metode de licenţiere specifice conţinutului digital care să fie eficiente din punct de vedere al costurilor și care să încurajeze folosirea acestora de-a lungul întregii existenţei conţinutului digital.

  3. Recunoașterea rolului depozitelor digitale sigure în ceea ce privește conţinutul digital: noile modele pentru colectarea, accesul, managementul și conservarea conșinutului de interes public, vor fi necesare asigurându-se interconectarea instituţiilor care le colectează că acestea au capacităţile cerute și că au politicile complementare necesare pentru înregistrările digitale acumulate și pentru programele de digitizare.

Ca acţiuni de sprijin reţinem Digital New Zeeland: Standards Development, care are ca scop promovarea standardelor publice deschise, a formatelor și interoperabilităţii ca mijloc de asigurare a cunoașterii și patrimoniului de-a lungul timpului. Această acţiune este condusă de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande și se întinde pe 4 ani (2007-2011).

O altă acţiune în sprijinul strategiei și care prezintă importanţă pentru noi este Strategia pentru Prezervarea Arhivelor Digitale și Proiectul de Documentare al Artelor Creative și Interpretative cu rolul de a asigura condiţiile și politicile corespunzătoare instituţiilor cu rol de colectare pentru fondurile lor digitale.

Strategia pentru Prezervarea Arhivelor Digitale reprezintă o strategie naţională și un model de afaceri pentru a se asigura că înregistrările publice sunt păstrate corespunzător de către organismele guvernamentale atâta timp cât este necesar. Acest program este desfășurat de Arhivele Noii Zeelande (2007-2011).

Proiectul de Documentare al Artelor Creative și Interpretative investighează necesitatea și fezabilitatea arhivării digitale a produselor culturale finanţate public în scopul accesului public și pentru a fi prezervate. Programul este desfășurat de Ministerul pentru Cultură și Patrimoniu (2007-2008)

Zona Rezultatelor 5

Zona rezultatelor 5: Conţinutul Digital este înţeles

Ţinta globală este buna informare a locuitorilor Noii Zeelande despre rolul și potenţialul conţinutului digital în contextul viitorului digital.

Viitorul digital cuprinde:

  • Echipamentele digitale conectate vor fi comune precum sunt astăzi televiziunea, radioul și telefonul.

  • Reţelele broadband și wireless vor fi utilizate în fiecare gospodărie și de către fiecare întreprinzător

  • Copiii vor crește știind despre conţinutul digital că este un mijloc comun de producere, înregistrare și acces la cultură.

Merită amintită o iniţiativă cheie: Contabilizarea Digitală: Proiectul Internetului Global iniţiată și condusă de Biblioteca Naţională în colaborare cu universitatea din Auckland, care are ca scop îmbunătăţirea cunoașterii nivelului de utilizare a internetului de către locuitorii Noii Zeelande (2007-2011).

Implementare si evaluare

Implementarea și evaluarea progresului

Strategia pentru Conţinut Digital furnizează o singură dimensiune prin care pot fi privite tematici digitale extinse, unde conţinutul poate fi considerat punctul central.Image

Legând aceste faţete într-un întreg, se alcătuiește Strategia Digitală Guvernamentală.

Guvernanţa monitorizarea și raportarea desfășurării Strategiei pentru Conţinutul Digital, precum și noile acţiuni care izvorăsc din acestea sunt coordonate ca părţi ale Strategiei Digitale.

Acest lucru înseamnă raportarea prin intermediul Grupului de Conducere al Strategiei Digitale către Ministerul pentru Tehnologia Informaţiei și cu ajutorul unui grup ad-hoc al Miniștrilor Domeniului digital împreună cu Grupul Consultativ.

Pentru a fi asigurată relevanșa strategiei pentru Conţinut Digital pentru a o ţine mereu actuală, este ţinută o versiune online accesibilă la www.digitalcontent.govt.nz

Strategia online ca fi actualizată periodic prin:

  • publicarea de noi informaţii contextuale asupra evoluţiei, impedimenteleor și oportunităţilor

  • asigurarea legăturilor către acţiunile privind conșinutul digital și răspunsurile inovative la provocările puse de strategie așa cum acestea sunt adresate de comunităţi, mediul de afaceri și sectorul guvernamentale

  • asigurarea legăturilor către noile secţiuni privind conţinutul digital și care sunt întreprinse în tot sectorul guvernamental

  • întreprinderea de acţiuni în completare aprobate de guvern.

Evaluarea se face în baza faptului că această strategie este proiectată ca fiind interconectată cu Strategia Digitală și strategiile în conexiune cu acestea. Astfel, evaluarea strategiei se va face la două niveluri:

  • ponderea în care problemele identificate și-au găsit răspunsul prin acţiuni de succes de-a lungul perioadei de desfășurare a Strategiei și

  • Ponderea în care rezultatele așteptate au fost atinse prin intermediul unei game largi de acţiuni ce apar în strategia principală și cele înrudite.

Noi initiative

Noi Iniţiative

Iniţiative

2007/08

2008/09

2009/10

2010/11

Conduce

Creare și protejare

Cluster pentru grafică 3D

7 Mil $

 


Dezvoltare economică

Proiectul pentru satisfacerea necesităţilor de calificare in TIC

finanţare de bază

 



Domeniul muncii

Programul de conștientizare asupra problemelor drepturilor de autor și asupra noilor tehnologii

finanţare de bază

 




Dezvoltare economică

Drepturile de Proprietate intelectuală și Mätauranga Mäori

finanţare de bază

 



Dezvoltare economică

Acces și Regăsire

Te Reo Mäori și Proiectul privind colectarea metadatelor specifice limbilor din Pacific

finanţare de bază

 



Biblioteca Naţională, Te Papa, Arhivele NZ, oficiul pentru Afacerile Insulelor din Pacific

Noua Zeelandă Digitală

3,3 Mil $

 

Biblioteca Naţională

Serviciul Naţional de Cercetare și Referinţe

finanţare de bază

 




Biblioteca Naţională

Noua Zeelandă Digitală: Politica Platformei Digitale

finanţat sub Noua Zeelandă Digitală

 




Biblioteca Naţională

Diseminare și Utilizare

Programul de Acţiuni pentru Cercetare și Dezvoltarea Știinţelor in Noua Zeelandă

finanţare de bază

 

Cercetare, Știinţă și Tehnologie

Punerea la liber a cât mai multă informaţie

6 Mil $

 

Statistică Noua Zeelandă

Programul de acţiuni al Patrimoniului Naţional

finanţare de bază

 

Biblioteca Naţională, Te Papa, Arhivele NZ

Reţeaua Cetăţenilor

4,4 Mil $

 

Biblioteca Naţională

Managementul și Conservarea

Noua Zeelandă Digitală: Dezvoltarea Standardelor

finanţat sub Noua Zeelandă Digitală

 

Biblioteca Naţională

Strategia de Conservare a Arhivelor Digitale

1,9 Mil $

 

Arhivele NZ

Proiectul de Documentare al Artelor Creative și Interpretative

finanţare de bază




Cultură și Patrimoniu

Conprehensiune și conștientizare

World Internet Project

150.000 $ în fiecare al doilea an financiar începând cu 2007/08

 

Biblioteca Naţională sprijinind AUT

Concluzie

Concluzie

Studiul celor două strategii după care Noua Zeelandă desfăşoară acţiunile este menit să extragă cele mai bune practici în ceea ce priveşte valorificarea mediului digital.

Noua Zeelandă este o alegere cât se poate de potrivită datorită aspectului unic pe care Noua Zeelandă îl are prin relativa izolare faţă de principalele pieţe comerciale. Astfel, dacă o ţară care este aflată într-o relativă izolare conştientizează ca una din forţele vitale ale propăşirii este valorificarea conţinutului şi serviciilor digitale, cu atât mai interesant s-ar prezenta cazul României care este bine interconectată la nivel european şi global. Cazul Noii Zeelande este unul perfect aş putea aprecia pentru că în ciuda profilului său, aceasta reuşeşte să conştientizeze şi să mişte resursele în sensul consolidării şi poziţionării sale ca un actor principal în lumea interconectată. Accentele cad pe capacitatea sa de conectare, contextul de încredere şi forţele creatoare de conţinut.

1Un termen atribuit de economistul Danny Quah, economia imponderabilă acoperă activitatea economică legată de tehnologiile informaţiilor și telecomunicaţiilor incluzand Internetul, drepturile de proprietate intelectuală aici fiind incluse nu doar patentele și drepturile de copyright, ci intr-un sens mai larg mărcile inregistrate, publicitatea, serviciile financiare şi de consultanţă, serviciile medicale (cunoaşterea din domeniul medicinei) şi educaţia, bibliotecile electronice şi bazele de date incluzand noi canale media, divertisment media, biotehnologii incluzand și industria farmaceutică