Refăcând traseul marilor evenimente care au avut loc anul acesta, remarc Conferința IFLA - Milano, eveniment care a marcat preluarea poziției de președinte de către doamna Ellen Tise, director al serviciilor informaționale și de bibliotecă de la Biblioteca J.S. Gerike a Universității Stellenbosch din Africa de Sud. Anunțul temei Conferinței de anul acesta de la Gothenburg din Suedia m-a bucurat și mi-a confirmat ceea ce simțeam de mai multă vreme: preschimbarea breslei după o nouă paradigmă necesară satisfacerii unor noi necesități de informare.

Pentru a avea referința corectă indicăm pagina manifestării și subliniem și noi titlul acesteia: „Acces deschis la cunoaștere – promovând progresul durabil”. De fapt tema centrală a întregului mandat al doamnei Tise este intitulată: bibliotecile oferă accesul la cunoaștere iar una din ideile importante care se desprinde este „continua poziționare a bibliotecilor în cadrul Societății Cunoașterii ca și mediatoare ale accesului la informație și catalizatoare ale generării cunoașterii”.

Tema conferinței din 2010 este centrată în jurul următoarelor subiecte:

• Acces liber la cunoaștere;

• Accesibilitate pentru toți, fiind incluși cei cu deficiențe vizuale și pe cei care au alte dificultăți de lecturare;

• Deschidere și incluziune indiferent cine ești sau de unde vii;

• Domeniul public, un loc pe rețea sau în spațiul fizic, în care oamenii contribuie și partajează resurse produse și deținute ca servicii publice;

• Deschidere pentru idei în ceea ce privește inovarea propusă de utilizatori, caz în care utilizatorul poate fi foarte bine și producătorul;

• Publicarea cu acces deschis pentru o viitoare construcție a cunoașterii și o mai bună balansare între legile drepturilor de autor și libertatea informației.

Se observă cu ușurință cum conceptul de deschidere în respect cu practicile existente începe să capete o vizibilitate crescută, acum mai mult ca în trecut când, în contextul limitărilor economice, se dorește articularea eficientă a serviciilor informaționale în direcția oferirii unor soluții concrete pentru utilizatori.

În acest context și comunitatea noastră a pășit îndreptățit pe calea deschiderii publicând colecția de documente necesare înțelegerii accesului deschis sub titlul de Discul cu Acces Deschis acum mai bine de o lună în urmă la http://oad.kosson.ro.

Pentru a continua pe linia necesității deschiderii, doresc să selectez din întreaga colecție un document important prin conținut și limbajul ușor cu care a fost scris: Accesul Deschis – oportunități și provocări: ghid. Acesta poate fi accesat din biblioteca site-ului sau din cuprinsul Discului cu Acces Deschis. Acest ghid poate fi considerat a fi ghidul european pentru accesul deschis dată fiind recunoașterea acestuia ca un punct de intrare pentru această problematică.

Ghidul vă oferă definirea conceptului de acces deschis, o introducere și explicații privind modelele de publicare, modalități de implementare ale accesului deschis, care sunt reacțiile în lumea editorială, perspectivele politice și contextul internațional.

Dincolo de conținutul util tuturor celor care doresc să se informeze și să înțeleagă fenomenul accesului deschis aș dori să pun un accent asupra conexiunii strânse între aspectul deschis al informației și utilizarea softwareului cu sursă deschisă pentru atingerea acestui deziderat. Chiar realizarea traducerii în limba română s-a făcut cu ajutorul unor pachete software cu sursă deschisă (open-source) cu scopul de a da un impuls tuturor celor care gândesc că pentru a desfășura o activitate editorială „serioasă” sunt necesare investiții majore (vezi pagina 4 a ghidului).

Pentru că acest ghid se referă la experiența colegilor din Germania și are o extindere spre activitățile Comisiei Europene cred că ar fi bine să prezentăm și câteva aspecte ale evoluției în timp a paradigmei accesului deschis. Planul european al evoluției accesului deschis sub aspectul evolutiv al acțiunilor instituțiilor europene poate fi punctat astfel (sursa):

1. Aprilie-Iunie 2006: publicarea Studiului privind economia și evoluția tehnică a pieței publicațiilor științifice în Europa urmat de o consultare publică
2. Februarie 2007: Comunicarea COM(2007)56 privind Informația științifică în era digitală: acces, diseminare și prezervare (împreună cu DG INFSO) urmată de o petiție.
3. Aprilie 2007: Comunicarea COM(2007)161 privind European Research Area: perspective noi cu un accent pe partajarea cunoașterii
4. Noiembrie 2007: Concluziile Consiliului privind Informația Științifică în Era Digitală
5. Decembrie 2007: Îndrumările Consiliului Științific ERC privind accesul deschis http://erc.europa.eu/pdf/ScC_Guidelines_Open_Access_revised_Dec07_FINAL.pdf
6. Martie 2008: Concluziile Consiliului European menționează accesul deschis ca un mijloc de a atinge „a cincea libertate” (libera mișcare a cunoașterii)
7. Aprilie 2008: recomandarea Comisiei privind managementul proprietății intelectuale în activitățile de transfer al cunoașterii, pune accesul deschis ca o cale de management al transferului de cunoaștere
8. August 2008: adoptarea clauzei speciale 39 privind accesul deschis
9. Decembrie 2008: lansarea chestionarului privind accesul la informația științifică la nivelul statelor membre și a celor asociate pentru a face un inventar al strategiilor naționale și internaționale în acest domeniu
10. Iunie 2009: rezultatele chestionarului sunt publicate pe web. Există multe inițiative la nivelul statelor membre, dar sunt necesare acțiuni de creștere a capacității.
11. Octombrie 2009: conferința ERA – sesiunea dedicată partajării cunoașterii

Un aspect foarte important peste care nu trebuie să trecem este și faptul că încă din 2008 a intrat în vigoare la nivel european Decizia Comisiei europene privind adoptarea și modificarea clauzelor speciale aplicabile modelului de acord pentru finanțare adoptat la 10 aprilie 2007 – C(2008) 4408 finală.

Clauza specială 39 referitoare la accesul deschis menționează:

„În completarea Articolului II.30.4, beneficiarii vor depozita o copie electronică a versiunii publicate sau manuscrisului bun de tipar acceptat pentru publicare al unei publicații științifice în legătură cu rezultatele publicate înainte sau după raportul final într-un depozit instituțional sau bazat pe subiecte la momentul publicării.

Beneficiarilor li se cere să facă toate eforturile pentru a se asigura că această copie electronică devine disponibilă în formă electronică deschisă oricui prin intermediul acestui depozit:

• imediat dacă publicația științifică este publicată în regim de „acces deschis”, adică dacă o versiune electronică este liber disponibilă fără taxare prin intermediul editorului sau

• în [X¹] luni de la publicare.”

La data de 20 august 2008 a fost lansat pilotul european care privește diseminarea și accesul la rezultatele activității de cercetare bazate pe finanțarea europeană (IP/08/1262).

În cadrul pilotului PC7 privind accesul deschis, „accesul deschis înseamnă accesul fără taxare pentru oricine prin intermediul internetului la articolele de cercetare care rezultă din cercetarea finanțată de UE”.

O prezentare care face o sinteză ușor de înțeles o puteți accesa aici: http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/open-access-pilot-in-ec-ppt_en.pdf

Și pentru că am deschis acest articol cu un eveniment petrecut anul trecut, voi încheia prin a trece în revistă un alt eveniment important care are prin dimensiune și nivelul dezbaterii repercusiuni și în modul în care cercetarea se va desfășura în România: Conferința ERA 2009: lucrând împreună pentru a întări cercetarea în Europa, 21-23 octombrie 2009, Bruxelles.

În cadrul acestui eveniment a existat o secțiune dedicată accesului deschis și prezervării al cărei blog îl puteți accesa aici: http://blogs.ec.europa.eu/ERAconference09/category/15-open-access-and-preservation/

Pentru că recomandările și concluziile sunt relevante pentru spațiul breslei noastre, vom reda la rândul nostru conținutul.

Concluzii/Recomandări:

Temă: nevoia de a oferi rezultate de cercetare (articole, cărți, seturi de date etc) într-o manieră liber accesibilă și ușor reutilizabilă

• Continuarea și extinderea politicii de obligativitate a Comisiei în a fi oferit acces deschis la 20% din articolele de cercetare finanțate din PC7: politica ar trebui să acopere 100% articolele și seturile de date

• Cerința pentru un plan de management al datelor pentru fiecare proiect finanțat de UE și promovarea celor mai bune practici în ceea ce privește furnizarea datelor, prelucrarea acestora și stocarea lor.

• Recunoașterea explicită a necesității unui management al datelor adecvat prin permiterea unui element de finanțare în fiecare grant oferit pentru a fi cheltuit pe activități TIC în legătură cu prezervarea datelor rezultate (anticipăm ca acestea să se ridice la 15% din costurile fiecărui proiect din anumite zone ale disciplinelor)

• Luând în considerare creșterea în importanță a lizibilității pentru mașină și manipularea rezultatelor de cercetare în cercetarea viitoare și generarea datelor, trebuie făcuți pași în a fi descurajată practica utilizării formatului PDF pentru rezultatele de cercetare și să fie încurajată și ușurată utilizarea XML ca și format standard comun.

• Ar trebui rezolvate problemele ce țin de drepturile de utilizare și cele care țin de deținerea datelor. Este necesar un regim legal în Europa care să permită reutilizarea și care să creeze o cultură a partajării rezultatelor științifice, precum și noi reglementări privind drepturile de autor care să fie adaptate la necesitățile cercetării științifice, luând în considerare necesitățile ca nu se referă doar la acces, ci și la reutilizarea rezultatelor de cercetare

• În ceea ce privește prezervarea pe termen lung a articolelor, ar trebui să fie inițiat un serviciu pilot pentru înregistrarea publicațiilor electronică, astfel ca bibliotecile să fie sigure de materialul care este căutat pe termen lung de către alte agenții, care la rândul lor trebuie să facă pași spre conservare

• Trebuie să se lucreze la stabilirea mecanismelor financiare pentru a permite publicare în regim de acces deschis

Temă: necesitatea de a oferi un sistem integrat pentru comunicare științifică – un ecosistem de infrastructuri – care asigură funcționarea optimă a sistemului

• Încurajarea instituțiilor de cercetare din întreaga Europă să adopte politicile comune și standardele care permit partajarea tuturor rezultatelor de cercetare (luând în considerare faptul că instituțiile finanțează și întrețin componentele infrastructurii sistemului, dar comunitățile disciplinare de cercetare vor trebui să dezvolte ghiduri de bună practică din moment ce acestea vor diferi de la o disciplină la alta). Instituțiile vor trebui să fie locul de colectare a rezultatelor de cercetare originale iar serviciile centralizate (posibil din fiecare disciplină) ar trebui să recolteze, să adune și să redea conținutul în moduri care sunt în acord cu necesitățile disciplinei.

• Acționarea asupra aspirației de a face ERA liderul mondial în stabilirea unei culturi a schimbului în cercetare: în acest moment focalizarea se face asupra politicilor și practicilor la nivel național iar coordonarea suferă între Statele Membre

• Sprijinirea și recompensarea cercetătorilor care participă în cultura schimbului. Noile sisteme de evaluare, recunoaștere și recompensare trebuie să fie dezvoltate împreună cu instrumentele pentru a le oferi. În special, trebuie rezolvate necesitățile pentru noi metrici pentru a măsura valoarea și performanța cercetătorilor la nivel individual derivate din utilizarea și impactul rezultatelor publicațiilor și al datelor deopotrivă

• Articulând sistemul corespunzător la nivelul infrastructurii tehnice, vor fi oferite mijloacele de dezvoltare ale acestor lucruri. Una din componente este deja la locul corespunzător – standardul de metadate CERIF care oferă fundamentele sintactice pentru descrierea nu numai a rezultatelor/informațiilor de cercetare în sine, ci și contextul în care acestea sunt produse. Încurajarea pe mai departe a dezvoltării de standarde tehnice care să rezolve probleme asemănătoare, este esențială în construirea fundațiilor care să permită o reală interoperabilitate în rețeaua depozitelor europene.

• Coordonarea dezvoltării de către statele membre a facilităților de stocare și prezervare a rezultatelor, incluzând obiecte complexe la nivelul părților componente, care permit generațiilor viitoare de cercetători să acceseze și să reutilizeze componente individuale ale rezultatelor

Temă: slaba legătură dintre sectorul cercetării de bază și industriile inovative în cadrul ERA

• Trebuie făcuți pașii necesari subliniați mai sus pentru a colecta și prezenta informații științifice într-o formă liber accesibilă pentru uzul IMM-urilor

• Oferirea de asistență pentru IMM-urile inovative care să le permită să descopere, să găsească și să obțină materialele de cercetare de care au nevoie pentru a crea bogăția viitoare

  ---