reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

București, 31 august 2018

Stimată doamnă, stimate domn,

Începând cu această toamnă practicile cu care sunteți obișnuiți în mediul digital sunt pe cale să se schimbe radical în Europa. Internetul nu va mai fi locul familiar cu care v-ați deprins pe măsură ce aceasta a evoluat ca o platformă deschisă. Acest lucru se va datora votului crucial din data de 12 septembrie privind amendamentele1 aduse Directivei pentru drepturile de autor, care țintesc o adevărată reformă necesară desăvârșirii Pieței Unice Digitale2.

Reforma Drepturilor de Autor care a debutat acum doi ani are drept țintă modificarea Directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală3.

În data de 5 iulie, deputații europeni au respins mandatul de negociere al Comisiei pentru afaceri juridice - JURI4, într-un efort de a contrabalansa propuneri care modifică radical modul în care vom interacționa cu mediul online.

Amendamentele propuse încă au articole care impun informarea părților interesate și a decidenților înainte de votul din 12 septembrie.

Articolul 11, impune o regândire a practicii curente în agregarea de conținut în cazul celor care oferă servicii cu astfel de specializări. Începând cu toamna acestui an este posibil ca informațiile să nu mai poată fi preluate prin intermediul fragmentelor cu rol de contextualizare, care se numesc snippet. Să avem mereu în atenție faptul că drepturile de autor protejează operele creative. Fragmentele descriptive ale conținutului pentru care se postează un link (snippets) nu vor mai fi permise5 fără acordul editorului de presă sau fără plata unei taxe, fapt care conduce la o diminuare a valorii conținuturilor în sine prin lipsa unui minim context.

Un alt punct nevralgic al textului actual al Directivei este Articolul 13, articol care va impune platformelor online parcurgerea unor etape prin care resursele încărcate online vor trebui supuse unor mecanisme de filtrare.

Filtrarea conținuturilor nu este o practică nouă. Face parte din mecanismele asiguratorii ale multor platforme media actuale, dar ceea ce poate fi considerat cu adevărat disruptiv este extinderea acestora ca practică generală. Efectul aplicării prevederilor articolului 13 din propunerea Directivei va conduce la o transformare a unei platforme deschise așa cum a fost gândit Internetul, într-una ghidată de cenzură, fiind suprimate din start opere ce incorporează fragmente ale unora așa-zis originale.

Votul din data de 5 iulie a fost unul care a retrimis spre consultare textul directivei. Poziția pe care au adoptat-o europarlamentarii români a așezat România pe locul al doilea în clasamentul celor care au susținut adoptarea unor astfel de propuneri, imediat după Franța. O astfel de poziție este de neînțeles în condițiile în care au fost desfășurate campanii de informare și atenționare asupra efectelor nefaste pe care le-ar aduce reflectarea practică6 ale articolelor 11 și 13.

Din cei 32 de europarlamentari care ne reprezintă în forurile europene, doar Adina Vălean, Renate Weber, Laurențiu Rebega, și Traian Ungureanu au înțeles efectele restrângerii posibilităților creative și de exprimare prin adoptarea textelor Directivei în forma sa actuală. Dintre cei care au semnat Carta Drepturilor Digitale7, doar Renate Weber și-a respectat cuvântul dat cetățenilor.

Urmează un alt vot important: cel din 12 septembrie. Europarlamentarii care ne reprezintă au șansa de a menține Internetul o platformă deschisă, asa cum a fost proiectată de la momentul inițierii.

Sunteți invitați să vă asociați glasul celor aproape un milion de oameni care și-au exprimat poziția privitor la Articolul 138. Stăruiți pe lângă europarlamentarii români pentru o poziție în favoarea libertății de expresie cu adevărata respectare a creativității, scopul declarat al acestei Directive.

Militați pe orice canal disponibil pentru a face cunoscută situația actuală și mai ales pentru implicarea tuturor celor afectați direct și indirect.

Mai este foarte puțin timp până la votul final și este nevoie de o reacție rapidă pentru a nu pierde diversitatea mediului online, o platformă pentru toți, pentru noi toți, creatorii.

Constantinescu Nicolaie, kosson.ro
Centrul pentru Inovare Publică
Ioana Avadani, Centrului pentru Jurnalism Independent

1http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bREPORT%2bA8-2018-0245%2b0%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fEN&language=EN
2https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_ro
3https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016PC0593&from=EN
4http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/juri/home.html
5https://www.bbc.com/news/technology-44546620
6https://apti.ro/PE-respinge-mandatul-JURI-reforma-copyright
7https://www.wepromise.eu/ro/country/23
8https://www.change.org/p/european-parliament-stop-the-censorship-machinery-save-the-internet

Add a comment
Stimată doamnă europarlamentar,
Stimate domn europarlamentar,


În data de 5 iulie, în jurul prânzului veți participa la votul în Parlamentul European privind Propunerea pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor în Piața Unică Digitală.

După doi ani de dezbateri, forma directivei pentru care se va cere votul este departe de practicile și obiceiurile milioanelor de utilizatori ai serviciilor internet care realizează un act de diseminare. Vă scriu din perspectiva unui profesionist al domeniului digital având 13 ani de activitate online cu o platformă dedicată informării specialiștilor din domeniul informării, biblioteconomiei, arhivisticii și muzeologiei - www.kosson.ro.

Problemele sunt legate de conținutul articolelor 11 și 13. Voi puncta doar câteva dintre efectele negative pe care le-am întrevăzut.

Articolul 11 în forma în care vă este supusă votului în numai două zile va institui un regim de exclusivitate din care vor profita doar trusturile media puternice, care au capacitatea administrativă și financiară de a exercita „drepturile exclusive” menționate în textul directivei din 2001. În felul în care este redactat acest articol, va induce incertitudini chiar și atunci când vei dori să citezi o sursă pentru că aceste „drepturi exclusive” acordate vor arunca o umbră de neclaritate chiar și asupra excepțiilor.

Încă o mare problemă va fi că tot conținutul aparținând unui trust media va fi prezentat fără posibilitatea de a prelua chiar faptele, care nu implică o activitate creativă, ci simpla relatare a ceea ce s-a întâmplat. Vă rog să vă amintiți în orice moment că drepturile de autor protejează creativitatea, nu și faptele simple. Ce-ar fi să te trezești cu niște complicații legale pentru simplul fapt că pe propriul site ai reluat o informare meteo care a fost publicată mai devreme de un mare trust media?!

Aceste probleme vor fi extinse chiar la modul în care se vor forma linkurile către conținut. Buna practică spune că un link care descrie conținutul este de dorit și de cele mai multe ori, aceste linkuri sunt formate din chiar titlul unei știri. Aplicarea acestui articol, va incapacita pe cei care vor dori să pună un link pentru a cita sursa originală. Prin extensie, orice webografie care conține linkuri către articolele originale însoțite de un fragment relevant, va fi de neconceput în viitor. De cele mai multe ori, linkul este însoțit de un fragment relevant al operei citate. Mărul discordiei este chiar acest fragment, care în viziunea reprezentaților trusturilor de presă le aduce pierderi.

Ținta articolului este obținerea unei mai bune remunerări, dar obscuritatea la care sunt condamnate conținuturile prin incapacitatea de a le disemina linkurile (însoțite sau nu de fragmente din conținut) prin care să ajungem la ele, nu va aduce decât pierderi pentru toți participanții la ecosistemul informațional. Stau mărturie cazurile Spaniei și ale Germaniei, unde s-au încercat astfel de politici de constrângere. Cei care vor avea de pierdut vor fi agregatorii de conținut locali și regionali, care vor fi loviți de o corvoadă administrativă și o povară financiară care izvorâște din aplicarea articolului în forma actuală.

Articolul 13 pornește din start cu o deficiență majoră pentru că își bazează reglementările pe o definiție din recitals, care include orice serviciu care permite încărcarea conținuturilor online. Felul în care este redactat acest articol implică necesitatea existenței de mijloace prin care să dovedești că ceea ce încarci pe un server este legal, că îți aparține și că va fi aprobat de un mecanism de verificare, care va arunca un ochi pe ceea ce ai încărca. Din start se va ajunge la o criminalizare în masă a celor care încarcă conținuturi. Toți acești utilizatori vor trebui să permita scanarea conținuturilor încărcate.

Libertatea de exprimare va fi împiedicată și încrederea într-o platformă deschisă așa cum este perceput Internetul în acest moment va fi dizolvată în litigii mari și mici, care vor trebui soluționate. Toate acestea vor conduce în primă fază la adevărate vânători de vrăjitoare. Ministerul adevărului va avea forma unor „măsuri proporționate și efective”.

Acestea sunt câteva din repercusiunile impactului negativ asupra celor care fac parte din ecosistemul digital. Pentru marile trusturi de presă problemele nu vor dispărea pentru că toate costurile administrative pe care aceste articole le adaugă, de fapt se vor reflecta în scăderea calității și proiectarea unei posibile suprataxări a consumatorilor. Arbitrarea conflictelor de către organismele care se vor stabili la nivel național, vor implica resurse financiare de la bugetul fiecărui stat membru.

În acest moment aveți decizia de a trimite această propunere spre reexaminare pentru a corecta deficiențele evidente. Vă mulțumesc pentru timp.

Cu stimă, Add a comment

Bitcoin și blockchain-ul nu sunt una și același lucru. Moneda electronică folosește blockchain-ul. A fost parte din stiva de tehnologii, ce alcătuia Bitcoin la momentul lansării. Poți înțelege blockchain-ul ca pe un registru contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și pasiv la un moment dat. Da, pentru cei dintre dumneavoastră care ați identificat definiția, este cea a Cărții Mari din contabilitate. Și cum în limba engleză, Cartea Mare este ledger, acesta este și numele cu care se face referință la blockhain de către specialiștii în monede electronice.

Peste tehnologia blockchain-ului, care este de fapt, o bază de date distribuită pe toate nodurile participante din rețea, se pune o aplicație software, care este dotată cu tot ce este nevoie de a tranzacționa valori. Cum se face legătura dintre această aplicație electronică, să-i spunem wallet, și baza de date distribuită, să-i spunem blockchain? Foarte simplu, printr-un API (Application Programming Interface : Interfață de programare a aplicațiilor), pe care tot baza de date distribuită îl pune la dispoziție.

Concepte de bază

Hash

Un hash este ceea ce obții având o dimensiune fixă în urma aplicării unei funcții criptografice pe un anumit conținut. Acest rezultat este identificat în literatură ca fiind o valoare hash, un digest sau chiar coduri hash. Prin utilizarea hashurilor se poate garanta integritatea conținutului, iar în cazul blockchain-urilor, acestea sunt folosite pentru adresarea blocurilor. Pur și simplu, în loc de o adresă http, cu care suntem foarte familiari, se folosește un hash. Cum arată un hash? este o secvență alfanumerică de o anumită dimensiune. Pentru a experimenta, joacă-te aici: http://passwordsgenerator.net/sha256-hash-generator/

Graf

Numim graf o pereche ordonată de mulțimi, notată G=(X,U), unde X este o mulțime finită și nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar U este o mulțime de perechi (ordonate sau neordonate) de elemente din X numite muchii (dacă sunt perechi neordonate) sau arce (dacă sunt perechi ordonate). În primul caz, graful se numește neorientat, altfel acesta este orientat. Așadar un graf poate fi reprezentat sub forma unei figuri geometrice alcătuite din puncte (care corespund vârfurilor) și din linii drepte sau curbe care unesc aceste puncte (care corespund muchiilor sau arcelor). Numim drum într-un graf o succesiune de muchii adiacente și distincte care conectează două vârfuri din graf (numite capetele drumului). Un drum se numește simplu dacă muchiile care îl compun sunt distincte. Numim ciclu un drum care are drept capete un același vârf. Un ciclu se numește hamiltonian dacă este simplu și trece prin toate nodurile grafului G, exact o dată, și se numește eulerian dacă trece prin toate muchiile grafului G, exact o dată. Nu orice graf conține un ciclu hamiltonian (Wikipedia: Graf). Muchiile unui graf pot să indice o direcție. Un graf a cărui muchii indică la un capăt sau la ambele o direcție notată printr-o săgeată este un graf orientat. În cazul grafurilor orientate, perechile de vârfuri din mulţimea perechilor de vârfuri sunt ordonate şi sunt denumite arce. Un graf neorientat sau unul orientat cuplate cu o funcție care atribuie un număr real pozitiv pentru fiecare muchie spunem că formează o rețea. Vârfurile unui graf se mai numesc și noduri.

Modelele de grafuri simple

Un graf orientat a cărui arce sunt într-o succesiune, fiecare următor arc pornind din extremitatea anteriorului se numește drum. În cazul grafurilor neorientate, se numește lanț. Dacă ultimul arc al unui graf orientat intră în originea primului arc al grafului, numim acest graf, un circuit. În cazul grafurilor neorientate, se numește ciclu. Trecerea o singură dată printr-un nod în intenția de a parcurge un nod, se numește drum elementar, iar parcurgerea unui nod, dar de această dată folosind o muchie o singură dată chiar dacă vei trece de mai multe ori printr-un nod, se numește drum simplu. Lungimea unui drum este totalitatea arcelor acelui drum. Acum, un circuit de lungime unu este chiar o buclă. Distanța de la un nod la altul este numărul de arce care leagă cele două noduri. Dată toate nodurile sunt legate de un arc, atunci graful se numește graf complet. Un arbore este un graf finit neorientat cu cel puțin două noduri care este conex (adică pot face un lanț) și nu pot exista cicluri.

Add a comment

SKOS este un model pentru structura și conținutul tezaurelor, schemelor de clasificare, listelor de vedete de subiect, taxonomii, folksonomii și a altor tipuri de vocabulare controlate. Acest model este un model de date creat cu intenția de a „interconecta sistemele de organizare a cunoașterii pe Web”. SKOS face parte din inițiativele W3C dedicate transformării web-ului într-un web semantic și intră în categoria vocabularelor.

SKOS este parte a ecosistemului pe care RDF (Resource Description Framework) în stabilește. SKOS este un vocabular RDF. Fiecare concept SKOS este identificat cu un URL unic și se pot forma legături între concepte. SKOS poate fi folosit de sine stătător sau în combinație cu limbaje formale de reprezentare a cunoașterii așa cum este OWL - Web Ontology Language.

Resurse:

Add a comment

Dat dat data v3

De curând am avut de rezolvat o problemă de transfer a unui fișier masiv - o colecție digitizată a unei reviste. Problema a apărut la momentul în care trebuia să iau o decizie în ceea ce privește modalitatea de transfer. Cel mai repede m-am gândit la un serviciu pe care îl folosesc destul de des, dar dimensiunea fișierului arhivat depășea orice există. Rezolvarea punctuală a fost un stick usb, aproximativ 2 ore pierdute în trafic, dar revederea plăcută cu un vechi prieten. Totuși, știam că există mai multe soluții pe care rețelele peer-to-peer le-ar oferi, iar un punct de start au fost clasicii torrenți. Problema a fost de seeding pentru că trebuie să existe totuși o oarecare coordonare între cei doi comunicatori. Mai știam de o tehnologie pe care am întâlnit-o atunci când exploram ceea ce oferă dezvoltarea aplicațiilor pe Electron, vezi http://electron.io. Această aplicație se numea Dat (https://datproject.org/) și promitea depășirea barierelor mai sus expuse. Timpul limitat și tumultul zilei, au pus în umbră soluția pe care Dat o propunea. Dar nu am uitat-o și m-am întors pentru a o explora îndeajuns de mult ca scenariul anterior descris să nu se mai repete. Ceea ce am descoperit poate fi util într-un cuplaj strâns cu tehnologia blockchain aplicată resurselor științifice și celor de patrimoniu cultural.

Pentru a detalia și explora, voi parcurge white paper-ul și voi jalona reperele cele mai importante pentru a înțelege ce oferă.

Add a comment

Blockchain

Începând cu acest articol, voi face un studiu asupra tehnologiilor blockchain și mai ales ce oferă în acest moment pentru a gestiona resurse de cercetare și din domeniul patrimoniului în dimensiunea sa digitală.

Cum am putea traduce în română conceptul de blockchain? Să desfacem în părțile constituente: block, care este bloc și chain, care este lanț. O traducere apropiată ar fi blocuri înlănțuite. De fapt, se concluzionează prin realizarea unei baze de date distribuite, care ține o evidență în creștere a unor înregistrări ordonate. Blocurile din lanț sunt, de fapt, tranzacții înregistrate ale rețelei, care sunt „înlănțuite” consecutiv. Toate blocurile au o adresă de forma 9fafkei5bDf5n6SriUKjh6wE4HwPDCR089 și pot fi inspectate.

Care sunt problemele care le rezolvă tehnologia blocurilor înlănțuite - blockchains?

  • lipsa de încredere în participanții care tranzacționează resurse în rețea, ci singurul punct de încredere, fiind însuși sistemul,
  • descentralizarea și astfel eliminarea punctelor unice de atac,
  • capacitatea de a garanta o realitate prin consensul participanților la sistem.

Chiar dacă bazele tehnice au fost puse la punct încă de la finele anilor 70, tehnologia blockchain-ului a primit o atenție sporită odată cu apariția monedelor electronice, mai precis odată cu dezvoltarea Bitcoin-ului. Am putea rezuma că Bitcoin a fost prima monedă programabilă. Începând cu toamna anului 2014, a început dezvoltarea Bitcoin 2.0, ceea ce a implicat pe lângă protocol, contracte inteligente (smart contracts) și active inteligente, aplicații descentralizate (DAPPs - decentralized applications), precum și corporații autonome descentralizate (DAC). Un astfel de sistem așa cum este Bitcoin este produsul a trei componente: blockchain-ul, protocolul și moneda.

Resurse

https://medium.com/@lhartikk/a-blockchain-in-200-lines-of-code-963cc1cc0e54 https://en.wikipedia.org/wiki/Blockchain https://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_database

Blockchain 101 - A Visual Demo

Add a comment

Raport Europeana 2017(The Grey Dance, Wäinö Kunnas, Finnish National Gallery, CC BY)Documentul este acordat cu Planul de Business din 2016 (http://pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Publications/europeana-bp-2016.pdf), care și-a propus să „Creeze Conexiuni Culturale”.

Puncte forte Europeana pentru 2016:

Europeana 280 - ținta a fost punerea sub același hashtag #Europeana280 a cât mai multor opere recunoscute din țările membre. În urma încheierii campaniei s-a născut o nouă secțiune intitulată Artă Europeana (Europeana Art), sub capitolul portalului intitulat Europeana Collections și care este accesibilă la următorul link: http://www.europeana.eu/portal/en/collections/art. Pagina campaniei poate fi accesată la următorul link: http://www.europeana.eu/portal/en/collections/art-history/Europeana280.html

Un punct important pentru cei care lucrează în instituțiile de memorie este cel legat de impactul pe care-l are colecția reprezentată și / sau valorificată digital. Un bun studiu de caz poate fi considerat „Workers Underground”, accesibil de la http://pro.europeana.eu/publication/impact-assessment-case-study

Nici legătura stabilă dintre Europeana și Digital Public Library of America nu a rămas nefructificată. Din această colaborare s-a născut un site centrat pe un document care explică doisprezece drepturi standard pentru resursele digitale culturale prezente online. Site-ul poate fi accesat la http://pro.europeana.eu/publication/impact-assessment-case-study.

Add a comment

webrtc

Folosești WhatsApp? Dar Facebook Messenger, poate Hangouts, de Skype măcar ai auzit. Toate aceste servicii de comunicații folosesc tehnologia WebRTC. De ce? Pentru că nu te forțează să instalezi pluginuri sau software suplimentar și pentru că permite o mai bună omogenitate a părților ce permit un serviciu coerent.

Te vei intreba pe bună dreptate, de ce să adâncim studiul la nivelul de transport, când pe noi ne-ar interesa o perspectivă arhitecturală asupra blochainului și IPFS în special. Răspunsul vine din necesitatea de a înțelege felul în care sunt „traversate” barierele tehnice și de securitate care se ivesc la stabilirea unui canal de comunicare securizat între două noduri care doresc să schimbe date între ele. Și dacă tot nu ești convins, poate că a înțelege câștigul unei comunicări dincolo de limitările arhitecturale ale Internetului actual va produce scânteia de entuziasm ce va alimenta curiozitatea să muști din prăjiturica de mai jos. Deci, să purcedem către WebRTC.

WebRTC vine de la Web Real Time Communication. WebRTC înseamnă comunicare video, audio și date în timp real. Chiar de curând, pe 2 noiembrie, 2017, W3C a lansat prima versiune a recomandării pentru standardizarea API-ului JavaScript pentru WebRTC (WebRTC becomes design-complete strengthening the Web Platform as a solid actor in the telecommunications arena). În acest moment API-ul poate fi considerat a fi unul stabil după un efort de fixare ce a durat aproape șase ani.

WebRTC vine cu trei API-uri importante:

  • mediastream-erul (getUserMedia())
  • RTCPeerConnection
  • RTCDataChannel
Add a comment

OWL este un limbaj care are mijloacele expresive să descrie cunoașterea unui anumit segment al realității unui anumit domeniu.

OWL este un limbaj descriptiv pentru exprimarea ontologiilor. Ontologiile sunt vocabulare (un set de enunțuri descriptive precise despre anumite părți ale mediului) organizate formal, care răspund nevoilor unui anumit domeniu, de regulă. Acest limbaj al Web--ului Semantic are capacitatea să reprezinte cunoașterea despre lucruri, grupuri de lucruri și mai ales relațiile care se stabilesc între acestea.

OWL este structurat pe clase, proprietăți, indivizi și valori. Ontologiile OWL sunt considerate în sine a fi documente RDF. OWL face parte din componența Web-ului Semantic: RDF, OWL și SPARQL.

Ce este Web-ul Semantic?

„Web-ul Semantic este webul datelor”.

Add a comment

20 Ani Web BnF
Biblioteca națională a Franței (BnF) și Institutul național al audiovizualului (INA) au organizat pe 23 noiembrie un simpozion intitulat: « Il était une fois dans le web : 20 ans d’archives de l’internet en France »
http://www.bnf.fr/fr/professionnels/anx_journees_pro_2016/a.jp_161122_23_archivage_web.html

Cadrul juridic e acela al legii depozitului legal, repartizat între două instituții, BnF si INA. Legea DAVDSI din 2006 prevede colectarea automată de către BnF a site-urilor cu extensia .fr si cu alte extensii legate de teritoriul francez, a celor cu extensia .org și .com domiciliate în Franța. INA colectează site-urile legate de radio și televiziune.

http://www.bnf.fr/fr/collections_et_services/livre_presse_medias/a.archives_internet.html
http://www.bnf.fr/fr/professionnels/depot_legal/a.dl_sites_web_mod.html
http://www.institut-national-audiovisuel.fr/collecte-depot-legal-web.html

Bibliografie francofonă :

  1. Gildas Illien, « Le dépôt légal de l'internet en pratique ». Bulletin des bibliothèques de France (BBF), 2008, n° 6, p. 20-27
    http://bbf.enssib.fr/consulter/bbf-2008-06-0020-004
  2. Clément Oury, Sylvie Bonnel, « La sélection de sites web dans une bibliothèque nationale encyclopédique : une politique documentaire partagée pour le dépôt légal de l’internet à la BnF », comunicare la IFLA 2014
    http://library.ifla.org/998/1/107-bonnel-fr.pdf
  3. « Les Archives de l’Internet. Une étude prospective sur les représentations et les attentes des utilisateurs potentiels », Philippe Chevallier et Gildas Illien, ancheta BnF, 2011.
    http://www.bnf.fr/documents/enquete_archives_web.pdf
  4. O fișă pe site-ul ENSSIB (Ecole nationale des sciences de l’information et de sbibliothèques), 2012
    http://www.enssib.fr/le-dictionnaire/archivage-du-web
  5. O bibliografie pe site-ul BnF, 2014
    http://www.bnf.fr/documents/dlweb_bibliographie_complete.pdf
Add a comment

Vă mai aduceți aminte de Geocities? Unii da, alții, cu siguranță vor ridica sprâncenele. Povestea pe scurt este așa. În 1994, Geocities era un serviciu gratuit de găzduire a paginilor web. Utilizarea continuă a acestei platforme a condus la acumularea conținutului digital a milioane de utilizatori. Ceva mai târziu, în 1999, compania este cumpărată de Yahoo. La zece ani de la achiziționare, Yahoo închide acest serviciu de găzduire, ceea ce s-a soldat cu pierderea conținutului digital existent de 15 ani. O foarte grea lovitură pentru întreaga cultură pentru că putem privi conținuturile existente online ca fiind expresia umană a zilelor noastre. Este estimat că pierderea a fost de cel puțin 39 de milioane de pagini web și conținuturi ale utilizatorilor.

Cum poți preveni astfel de adevărate combustii digitale?

Soluția vine din felul în care se vor dezvolta rețelele în Internet și cât de repede se va face trecerea de la modelul centralizat, care agregă resursele în jurul unor noduri (servere, ferme de servere aparținând unor furnizori de servicii de găzduire) mari, care în ciuda arhitecturii gândite la începuturile rețelelor, prin „închiderea” câte unui serviciu, produce pierderi incalculabile, dacă privim din perspectivă istorică. Tot de la arhitectură vine și răspunsul, dar acest pas evolutiv, trebuie să fie acceptat la o rată accelerată de actorii Internet. Mă refer la modele descentralizate, care realizează o mai bună distribuție și o redundanță mai eficientă.

Pentru a vă da și mai multă încredere, iată apelul lui Brewster Kahle, Bibliotecar Digital la binecunoscutul Internet Archive:

Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.