reprezentare logo Kosson

Drepturi de autor

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Stimată doamnă europarlamentar,
Stimate domn europarlamentar,


În data de 5 iulie, în jurul prânzului veți participa la votul în Parlamentul European privind Propunerea pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile de autor în Piața Unică Digitală.

După doi ani de dezbateri, forma directivei pentru care se va cere votul este departe de practicile și obiceiurile milioanelor de utilizatori ai serviciilor internet care realizează un act de diseminare. Vă scriu din perspectiva unui profesionist al domeniului digital având 13 ani de activitate online cu o platformă dedicată informării specialiștilor din domeniul informării, biblioteconomiei, arhivisticii și muzeologiei - www.kosson.ro.

Problemele sunt legate de conținutul articolelor 11 și 13. Voi puncta doar câteva dintre efectele negative pe care le-am întrevăzut.

Articolul 11 în forma în care vă este supusă votului în numai două zile va institui un regim de exclusivitate din care vor profita doar trusturile media puternice, care au capacitatea administrativă și financiară de a exercita „drepturile exclusive” menționate în textul directivei din 2001. În felul în care este redactat acest articol, va induce incertitudini chiar și atunci când vei dori să citezi o sursă pentru că aceste „drepturi exclusive” acordate vor arunca o umbră de neclaritate chiar și asupra excepțiilor.

Încă o mare problemă va fi că tot conținutul aparținând unui trust media va fi prezentat fără posibilitatea de a prelua chiar faptele, care nu implică o activitate creativă, ci simpla relatare a ceea ce s-a întâmplat. Vă rog să vă amintiți în orice moment că drepturile de autor protejează creativitatea, nu și faptele simple. Ce-ar fi să te trezești cu niște complicații legale pentru simplul fapt că pe propriul site ai reluat o informare meteo care a fost publicată mai devreme de un mare trust media?!

Aceste probleme vor fi extinse chiar la modul în care se vor forma linkurile către conținut. Buna practică spune că un link care descrie conținutul este de dorit și de cele mai multe ori, aceste linkuri sunt formate din chiar titlul unei știri. Aplicarea acestui articol, va incapacita pe cei care vor dori să pună un link pentru a cita sursa originală. Prin extensie, orice webografie care conține linkuri către articolele originale însoțite de un fragment relevant, va fi de neconceput în viitor. De cele mai multe ori, linkul este însoțit de un fragment relevant al operei citate. Mărul discordiei este chiar acest fragment, care în viziunea reprezentaților trusturilor de presă le aduce pierderi.

Ținta articolului este obținerea unei mai bune remunerări, dar obscuritatea la care sunt condamnate conținuturile prin incapacitatea de a le disemina linkurile (însoțite sau nu de fragmente din conținut) prin care să ajungem la ele, nu va aduce decât pierderi pentru toți participanții la ecosistemul informațional. Stau mărturie cazurile Spaniei și ale Germaniei, unde s-au încercat astfel de politici de constrângere. Cei care vor avea de pierdut vor fi agregatorii de conținut locali și regionali, care vor fi loviți de o corvoadă administrativă și o povară financiară care izvorâște din aplicarea articolului în forma actuală.

Articolul 13 pornește din start cu o deficiență majoră pentru că își bazează reglementările pe o definiție din recitals, care include orice serviciu care permite încărcarea conținuturilor online. Felul în care este redactat acest articol implică necesitatea existenței de mijloace prin care să dovedești că ceea ce încarci pe un server este legal, că îți aparține și că va fi aprobat de un mecanism de verificare, care va arunca un ochi pe ceea ce ai încărca. Din start se va ajunge la o criminalizare în masă a celor care încarcă conținuturi. Toți acești utilizatori vor trebui să permita scanarea conținuturilor încărcate.

Libertatea de exprimare va fi împiedicată și încrederea într-o platformă deschisă așa cum este perceput Internetul în acest moment va fi dizolvată în litigii mari și mici, care vor trebui soluționate. Toate acestea vor conduce în primă fază la adevărate vânători de vrăjitoare. Ministerul adevărului va avea forma unor „măsuri proporționate și efective”.

Acestea sunt câteva din repercusiunile impactului negativ asupra celor care fac parte din ecosistemul digital. Pentru marile trusturi de presă problemele nu vor dispărea pentru că toate costurile administrative pe care aceste articole le adaugă, de fapt se vor reflecta în scăderea calității și proiectarea unei posibile suprataxări a consumatorilor. Arbitrarea conflictelor de către organismele care se vor stabili la nivel național, vor implica resurse financiare de la bugetul fiecărui stat membru.

În acest moment aveți decizia de a trimite această propunere spre reexaminare pentru a corecta deficiențele evidente. Vă mulțumesc pentru timp.

Cu stimă, Add a comment

Să ne imaginăm dragi colegi cam cum ar arăta propunerea lui Tim Berners-Lee, dacă acum am aplica drepturile de autor auxiliare. Ceea ce aveți mai jos este modelul propus la începutul anilor 90 ai secolului trecut pentru a dezvolta resurse electronice de informare în cadrul CERN.

ancilary Copyright New Information Model - este modelul propus de TBL și reprelucrat. Peste fiecare link intern care indica o relație, am aplicat un semn al copyright-ului pentru a indica absurditatea propunerilor drepturilor de autor auxiliare

Ar fi amuzant dacă nu puțin înspăimântător. Cum ar fi dacă pentru orice ai face în acest moment pe Internet să ți se ceară o taxă per link, per platformă sau per pachet de conținut. Ar fi cel puțin ca un nu cerc al iadului digital, dacă ar fi chiar considerată o astfel de aberație. Dar haideți să continuăm și în acest articol seria gândurilor pe marginea unor demersuri periculoase, dacă ar fi să ignorăm ridicolul.

Digital Single Market - Piața Unică Digitală

La data de 6 mai 2015, Comisia a adoptat „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa (COM(2015) 192 final). Acest document este cel care inițiază eforturile de actualizare a cadrului european privind drepturile de autor. Toată tetavura este despre stabilirea cadrului unitar european privind drepturile de autor. În acest articol, explorăm mai departe câteva aspecte pe care le implică efectele adoptării drepturilor auxiliare - ancillary copyright.

Add a comment

Ancillary copyright - drepturi de autor auxiliare

În ajunul încheierii colectării contribuțiilor pentru consultarea publică lansată de Comisia Europeană privind „rolul editurilor în lanțul de valoare al drepturilor de autor și a «excepțiilor privind panorama»”, se pune întrebarea cât de mult trebuie extinse drepturile de autor pentru a împăca interesul creatorilor de informație cu cele ale celor care le citesc, procesează și propagă ca parte a modelului propriu de afaceri.

Pe scurt, înseamnă că agregatorii online de conținut și motoarele de căutare vor plăti o taxă pentru micile fragmente expuse pentru a face trimiterea către conținutul original. Este vorba despre faimoasa „taxă Google” care țintea serviciile de știri ale Google care aduceau fragmente și imagini în conținutul agregat.

Acest cadru de gândire este unul defectuos care conduce la pierderi pentru cei care solicită această taxare. Este cazul Germaniei și al Spaniei. În cazul Spaniei, chiar Asociația Editorilor de Reviste a concluzionat că „nu există nici o justificare empirică sau teoretică pentru introducerea unei taxe care să fie plătită de agregatorii de știri editurilor pentru a face linking către conținutul lor” (Neighbouring rights and wrongs of European copyright law).

Add a comment

În contextul digitizării în masă, bibliotecile au întâmpinat dificultăţi în cazul conţinutului cultural care continuă să fie protejat, iar titularii de drepturi nu se cunosc. Digitizarea conţinutului aflat în domeniul public a fost epuizat de către bibliotecile care au început să demareze proiecte de digitizare a operelor protejate. S-a evidenţiat o categorie aparte, aşa-numitele „opere orfane”.

Conceptul de „operă orfană” a fost introdus pentru a desemna operele pentru care, din motive circumstanţiale, lipsesc datele bibliografice cele mai importante şi nu se pot determina sau contacta deţinătorii de drepturi. Sunt opere care nu au fost „semnate” de către autorul lor intelectual.

Orice utilizare sau exploatare a unei opere orfane presupune un risc juridic, rezultând un „îngheţ” al operei, care devine un element mort şi inert al patrimoniului cultural. La acestea se adaugă alte riscuri legate de prezervarea operei, învechirea sau obsolescenţa suportului sau formatului de fixare, în detrimentul autorului/autorilor operei şi publicului care este privat de o anumită parte a patrimoniului cultural.

Definirea unei opere orfane este problematică datorită incapacităţii unui potenţial utilizator de a identifica şi localiza posesorul drepturilor unei lucrări, dar şi situaţiei în care acesta este localizat, dar permisiunea de a reutiliza opera nu se poate realiza din diferite motive.

Add a comment

Reforma pentru drepturi de autor echilibrate pentru bibliotecile și arhivele din Europa

Echilibrul drepturilor de autor este esențial. Fără acesta vom eșua în sprijinirea așa cum se cuvine a științei, inovării și dezvoltării, fiind înfrânată ambiția unei piețe digitale unice. Dobândindu-l vom cultiva mai bine cunoașterea dincolo de granițe, vom împlini așteptările persoanelor cu dizabilități și ne vom bucura de toate beneficiile erei digitale. Cerem drepturi de autor echilibrate care să slujească acestor scopuri de care fiecare cetățean european va beneficia.

Add a comment

Aceasta este imaginea preluată de pe site-ul Creative Commons: „CC 4.0 este aici”.În anul 2007 a apărut versiunea 3.0 a licențelor libere Creative Commons. Creșterea adoptării licențelor CC este legată de nevoia celor care emit sau crează acte și/sau opere a le distribui granular. De fapt, utilizarea unei licențe Creative Commons este una legată de responsabilitatea asupra conținutului. Această repsonsabilitate este strâns legată de înțelegerea mediului electronic în care aceste resurse își vor produce efectele juridice.
Iată acum, la șase ani distanță avem o nouă versiune a licențelor care a dorit satisfacerea a cât mai multor scenarii posibile de utilizare. Citând din articolul scris de Diane Peters în urma Summitului Global al CC din 2011 (Varșovia) țintele la acel moment erau:
[...]

  • Internaționalizarea - poziționarea licențelor noastre pentru a ne asigura că sunt bine primite, ușor de înțeles și ușor de adoptat în întreaga lume;
  • Interoperabilitatea - mărirea interoperabilității între licențele CC și alte licențe pentru a reduce fricțiunile între utilizatori (commons), pentru a promova standarde și pentru a stimula proliferarea licențelor;
  • Trăinicia - anticiparea noilor oportunități dinamice și de natură legală care permite noii suite de licențe să reziste în viitor;
  • Date/PSI/Știință/Educație - recunoașterea și eliminarea impedimentelor în calea adoptării CC-ului de guverne cât și de alte instituții de stat și această arenă cât și din alte zone.
  • Sprijinirea adoptării modelelor și platformelor existente - a fi mereu în gardă pentru a fi gata de adaptare la nevoile comunității existente a celor care adoptă licențele echilibrând licențele de dinaintea versiunii 4.0, fiind incluse aici guvernele dar și alte corpuri și tipuri de organisme.”
Add a comment

europeana: primii pași

Proiectul Europeana este un proiect care are ca scop dezvoltarea unor servicii de accesare a patrimoniului cultural european digitizat. A apărut la inițiativa din 2005 a președinților Jaques Chirac, Aleksander Kwasniewski, Jose Luis Zapatero și a premierilor Gherhard Scroeder, Silvio Berlusconi și Ferenc Gyurcsany1.

În scrisoarea adresată Președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, se motivează nevoia creării unei „biblioteci digitale europene” care să valorifice “diversitatea și bogăția din bibliotecile europene” în așa fel încât acest patrimoniu „să fie digitizat, disponibil online” pentru a-și „ocupa locul în viitoarele geografii ale cunoașterii”2.

Se recunoaște existența unor proiecte de digitizare a bibliotecilor europene, dar și fragmentarea și lipsa de unitate a acestor proiecte, fiind conștientizată nevoia de a crea o rețea care să susțină aceste eforturi, în încercarea de răspunde provocărilor viitorului.

Add a comment

cfl coverNiciun bibliotecar, în acest moment, nu poate să se izoleze de problemele drepturilor de autor. De ce? Pentru că trebuie să înțelegem regimul resurselor pe care le gestionăm. Valoarea lor pentru cititori dar și valoarea acestora pentru autorii lor. Dar există un aspect foarte important pentru care regimul drepturilor de autor trebuie înțeles: cum să încurajăm autorii să îmbrățișeze noi modele de publicare (licențele Creative Commons), mijlocite de tehnologiile digitale. Acesta este marele câștig și trebuie să facem eforturi în a-l însuși.

Toate resursele sunt binevenite în scopul clarificării terminologiei, practicilor și a bunelor uzanțe privind drepturile de autor.
În anul 2010, EIFL punea la dispoziția celor interesați o curriculă online deschisă (http://www.eifl.net/copyright-for-librarians) elaborată în cooperare cu Centrul Berkman pentru Internet și Societate al Harvard.

Resursa poate fi accessată beneficiind de mai multe formate pentru orice dispozitiv de lecturare aveți (doar limba engleză).

Această resursă poate fi accesată online aici: http://cfl.eifl.net/ro/Pagina_principal%C4%83

Add a comment