reprezentare logo Kosson

Cadru de reglementare

Cadrul de reglementare a activităților breslei.

NORME din 9 aprilie 2019

privind reevaluarea bunurilor culturale mobile deținute de instituții publice de drept public, în vederea asigurării unei juste reflectări a acestora în contabilitate

EMITENT

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 19 aprilie 2019

Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.239 din 9 aprilie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 19 aprilie 2019.

Articolul 1

Prezentele norme reglementează modalitatea de reevaluare a bunurilor culturale mobile, cu excepția bunurilor culturale mobile care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internaționale de evaluare, deținute în proprietate sau în administrare, de către instituțiile publice, cu scopul determinării valorii juste a acestora în contabilitate.

Articolul 2

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează în mod individual sau pe colecții, în funcție de specificul diverselor categorii de bunuri culturale mobile, acceptându-se ca principii generale următoarele:
a) utilizarea prețurilor practicate în comerț, pe piața de artă și antichități internă sau internațională, pentru unele produse comparabile sau asimilabile ca raritate, calitate artistică, vechime, valoare culturală și încadrarea acestora în limite minimale-maximale; pentru bunurile culturale mobile care nu au corespondență în comerț se va stabili un preț de pornire ce va ține seama de timpul necesar obținerii obiectului, material, tehnică, stare de conservare, raritate etc.;
b) în toate cazurile de reevaluare, la calcularea valorii juste se va lua în considerare ca rezultatul final să fie consemnat printr-o cifră rotunjită;
c) în cazul bunurilor culturale mobile care au ca referință valori de pe piața internațională, exprimate în altă monedă decât cea națională, la stabilirea valorii se va proceda la conversia acesteia în moneda națională la rata de schimb valutar a Băncii Naționale a României;
d) valoarea justă a bunului cultural mobil/a colecției reflectă un preț de bază căruia i s-au adăugat sau i s-au scăzut, prin sistemul procentual, valori diferențiate conform calităților utilizate pe piață.
(2) Reevaluarea patrimoniului cultural național se va realiza eșalonat, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau pornind de la bunurile culturale mobile clasate în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național și continuând cu cele clasate în categoria juridică Fond a patrimoniului cultural național.
(3) Reevaluarea patrimoniului cultural național deținut de către instituțiile publice se face, de regulă, la fiecare etapă de 10 ani sau, după caz, ori de câte ori este necesar.

Articolul 3

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, de către experți acreditați de către Ministerul Culturii și Identității Naționale în domeniile bunurilor culturale din patrimoniul cultural național mobil, conform Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.009/2001 privind Normele de acreditare a experților, cu modificările și completările ulterioare, și de către evaluatori autorizați de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (A.N.E.V.A.R.).
(2) În vederea realizării reevaluării prevăzute la alin. (1), instituțiile deținătoare pot utiliza experți acreditați de către Ministerul Culturii și Identității Naționale și evaluatori autorizați de către A.N.E.V.A.R. din aparatul propriu sau pe bază de contract de prestări servicii, încheiat conform legii.
(3) Reevaluarea prevăzută la alin. (1) poate fi realizată de o singură persoană, în situația în care aceasta este acreditată ca expert de către Ministerul Culturii și Identității Naționale și este autorizată ca evaluator de către A.N.E.V.A.R.

Articolul 4

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează pe baza următoarelor criterii, după caz:
a) valoarea culturală: istorică, arheologică, documentară, memorialistică, artistică, religioasă, etnografică, monumentală, științifică și tehnică;
b) vechimea;
c) frecvența (raritatea);
d) originea, autorul sau școala;
e) materialul - tehnica;
f) starea de conservare (dacă bunul cultural a fost sau nu restaurat);g) apartenența la un fond sau o colecție constituită;
h) autenticitatea;
i) calitatea formală;
j) apartenența bunului cultural la patrimoniul cultural național mobil clasat sau, după caz, susceptibilitatea de a face parte din patrimoniul cultural național mobil clasat;
k) valoarea de piață;
l) cotele din cataloagele recunoscute internațional, la bunurile culturale mobile pentru care există astfel de lucrări.

(2) Criteriile de reevaluare prevăzute la alin. (1) sunt generale, în cadrul fiecărei categorii de bunuri culturale mobile expertul acreditat și evaluatorul autorizat vor stabili ponderea fiecărui criteriu.
(3) La criteriile prevăzute la alin. (1), experții acreditați și evaluatorii autorizați pot adăuga criterii specifice în funcție de domeniu/subdomeniu și de specificul bunului cultural mobil.

Articolul 5

(1) Rezultatele reevaluării se consemnează în contabilitatea instituției publice, potrivit legislației în vigoare.
(2) În cazul bunurilor culturale mobile pentru care se declanșează procedura de clasare, valoarea din documentația de clasare se va înscrie în contabilitatea instituției publice.
(3) Bunurile culturale mobile pentru care, din motive obiective, expertul acreditat sau evaluatorul autorizat constată că nu se poate stabili o valoare justă sau care nu pot fi reevaluate conform standardelor internaționale de evaluare vor fi evidențiate în continuare în contabilitate cu valoarea de intrare actualizată cu indicele de inflație.
(4) Pentru a proteja bunurile culturale mobile împotriva tentativei de furt, valorile de inventar vor avea un caracter confidențial și vor putea fi făcute publice doar în condițiile legii.

Add a comment

ORDONANȚĂ nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice
EMITENT    GUVERNUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003

În temeiul art. 107 din Constituție și al art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanță.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) active fixe - active deținute de către instituțiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale și necorporale;b) active fixe necorporale - active fixe fără substanța fizica, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an;
c) active fixe corporale - active fixe care îndeplinesc cumulativ doua condiții: au valoarea de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și durata normală de utilizare mai mare de un an;
d) active fixe necorporale în curs - active fixe necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de achiziție, respectiv la costul de producție;
e) active fixe corporale în curs - active fixe corporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de achiziție, respectiv la costul de producție;f) amenajări la terenuri - lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, lucrările de acces, imprejmuirile și altele asemenea;g) diferențe din reevaluare - plusul de valoare rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale și activelor fixe corporale în curs, care depășește valoarea contabila;
h) durata de viața utila - perioada pe parcursul căreia se estimeaza ca se va utiliza activul supus amortizarii;
i) conservare - scoaterea temporară din funcțiune a activelor fixe corporale în situația în care nu pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziționate sau în alte scopuri și care nu justifica efectuarea de cheltuieli de funcționare;
j) reevaluare - operațiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice;k) valoare amortizabila - valoarea contabila a activului fix ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viața utile;
l) valoare contabila - valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix la data intrării în instituția publică.

Articolul 2

(1) Instituțiile publice, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor și de subordonare, vor inventaria și vor reevalua activele fixe corporale și activele fixe corporale în curs, aflate în patrimoniul lor la data de 30 septembrie 2003, astfel încât rezultatele reevaluarii să fie cuprinse în bilanțul contabil întocmit la 31 decembrie 2003.
(2) Reevaluarea se efectuează pe baza coeficienților de actualizare valabili la data de 31 decembrie 2002, comunicați de Institutul Național de Statistica.
(3) Bunurile din patrimoniul cultural național, cu excepția acelora care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internaționale de evaluare, vor fi reevaluate de către evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010. (la 10-10-2007,

Alin. (3) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 103 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 10 octombrie 2007. )

Articolul 2^1

Reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează cu scopul determinării valorii juste a acestora, ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă.
(la 10-10-2007, Art. 2^1 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 103 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 10 octombrie 2007. )

Articolul 2^2

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor aflate în patrimoniul instituțiilor publice vor fi reevaluate cel puțin o dată la 3 ani, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.
(la 18-04-2008, Art. 2^2 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Articolul 2^3

(1) Se supun reevaluării activele fixe corporale aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, date în administrare regiilor autonome, care, potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, nu au fost reevaluate.
(2) Reevaluarea se efectuează, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice titulare a dreptului de proprietate sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea instituției titulare a dreptului de proprietate până la finele anului 2008.
Alin. (2) al art. 2^3 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008.

Articolul 3

Toate activele fixe corporale aflate în proprietatea publică și care în prezent sunt înregistrate în evidența tehnico-operativă în unități naturale vor fi evaluate, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010.
(la 18-04-2008, Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Articolul 4

Nu sunt supuse reevaluarii:

a) activele fixe corporale care au intrat în patrimoniul instituțiilor publice în cursul anului 2003;
b) activele fixe corporale care la data de 30 septembrie 2003 au durata normală de utilizare expirată;
c) activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare care sunt evidentiate în contabilitate ca active fixe corporale;
d) activele fixe corporale pentru care au fost întocmite documentele, dar nu s-au obținut aprobările legale de scoatere din funcțiune și care nu au fost demontate, demolate sau dezmembrate;
e) activele fixe corporale care au fost reevaluate la data de 31 decembrie 1999 de către unitățile din sectorul de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala;
f) activele fixe corporale care au fost reevaluate în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 27/1999.

Articolul 5

În vederea reflectării valorii reale, precum și a prezentării prin situațiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului, activele fixe corporale și necorporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice urmează să fie supuse amortizarii în condițiile prezentei ordonanțe începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Articolul 6

Activele fixe corporale și necorporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice, supuse amortizarii, sunt destinate sa deserveasca activitatea acestora pe o perioadă mai mare de un an și se consuma treptat.

Articolul 7

(1) Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
b) au o durată normală de utilizare mai mare de un an.
(2) Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot ori set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.
(3) Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durata normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea va fi determinata pentru fiecare componenta.
(4) Duratele normale de utilizare aprobate prin hotărâre a Guvernului se pot corecta, în sensul majorării sau reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 8

Sunt, de asemenea, considerate active fixe corporale supuse amortizarii:
a) investițiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
b) capacitatile puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se inregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investițiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la majorarea valorii acestora;
d) amenajările la terenuri.

Articolul 9

Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice, care nu se supun amortizarii, sunt următoarele:
a) bunurile care aparțin domeniului public al statului și al unităților administrativ-teritoriale potrivit legii, inclusiv investițiile efectuate la acestea;
b) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfășoară activități de natura economică, a căror uzura fizica și morala se recuperează prin tarif sau preț, potrivit legii;
c) activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare care sunt evidentiate în contabilitate ca active fixe corporale;
d) lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții;
e) terenurile;
f) bunurile din patrimoniul cultural național;
g) bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
h) bunurile de natura armamentului și tehnicii de lupta.

Articolul 10

Nu sunt considerate active fixe corporale:
a) motoarele, aparatele și alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici inițiali ai activului fix corporal;
b) sculele, instrumentele și dispozitivele speciale, indiferent de valoarea și de durata lor normală de utilizare;
c) construcțiile și instalațiile provizorii;
d) animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, coloniile de albine, păsările, cu excepția celor pentru reproducere;
e) pădurile;
f) prototipurile, atâta timp cat servesc ca model la executarea producției de serie, inclusiv seria zero, sau care sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
g) echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea și de durata lor de utilizare.

Articolul 11

Activele fixe necorporale cuprind:
a) cheltuielile de dezvoltare care au ca scop aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe în scopul realizării de produse sau servicii noi sau care sunt îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării;
b) brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, licentele și alte valori similare;
c) alte active fixe necorporale, inclusiv programe informatice create de instituții sau achiziționate de la terți;
d) înregistrări ale reprezentațiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi.

Articolul 12

Prin valoarea de intrare a activelor fixe corporale și necorporale se înțelege:
a) valoarea reevaluata în conformitate cu prevederile legale;
b) costul de achiziție pentru activele fixe corporale și necorporale procurate cu titlu oneros;
c) costul de producție pentru activele fixe corporale și necorporale construite sau produse de instituțiile publice;
d) valoarea justa pentru activele fixe corporale și necorporale dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 13

Prin valoarea de intrare a terenurilor se înțelege:
a) valoarea reevaluata în conformitate cu prevederile legale;
b) costul de achiziție pentru terenurile procurate cu titlu oneros;
c) valoarea justa pentru terenurile dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 14

Instituțiile publice au obligația să evidențieze în contabilitate diferențele din reevaluare, amortizarea activelor fixe corporale și necorporale, precum și sumele rezultate din valorificarea activelor fixe corporale scoase din funcțiune.

Articolul 14^1

Instituțiile publice prevăd în bugetul de venituri și cheltuieli sumele necesare efectuării evaluării/reevaluării activelor fixe corporale în anul în care aceasta are loc.
(la 18-04-2008, Art. 14^1 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Capitolul II Regimul de amortizare și calcularea amortizarii

Articolul 15

(1) Instituțiile publice amortizeaza activele fixe corporale și necorporale utilizând metoda amortizarii liniare.
(2) Amortizarea liniara consta în includerea uniforma în cheltuielile instituțiilor publice a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a activului fix.
(3) Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe.
(4) Cota de amortizare se determina ca raport procentual între 100 și durata normală de utilizare din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Articolul 16

(1) Amortizarea activelor fixe corporale și necorporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.
(2) Amortizarea activelor fixe corporale date în concesiune sau cu chirie se calculează de către instituțiile publice care le au în patrimoniu.
(3) Amortizarea investițiilor la activele fixe corporale închiriate se recuperează de către instituțiile publice care au efectuat investițiile, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă, după caz.

Articolul 17

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 18

Brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, licentele și alte valori similare achiziționate sau dobândite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituțiile publice care le dețin.

Articolul 19

Programele informatice create de instituțiile publice, achiziționate sau dobândite pe alte cai se amortizeaza în funcție de durata probabila de utilizare, care nu poate depăși o perioadă de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 20

Înregistrările de reprezentații teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaza.

Articolul 21

În cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe corporale și necorporale scoase din funcțiune, valoarea rămasă neamortizata se include în cheltuielile instituțiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcțiune.

Capitolul III Scoaterea din funcțiune a activelor fixe

Articolul 22

(1) Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.
(2) La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite, scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcție de subordonare.

Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 23

(1) Prevederile art. 2 se aplică în mod corespunzător și de către persoanele juridice fără scop patrimonial pentru activele corporale aferente activităților fără scop patrimonial, inclusiv activităților cu destinație specială, potrivit legii și activităților economice.
(2) Celelalte prevederi se aplică în mod corespunzător și de către persoanele juridice fără scop patrimonial pentru activele corporale și necorporale aferente activităților fără scop patrimonial, inclusiv activităților cu destinație specială, potrivit legii.
(3) Amortizarea activelor corporale și necorporale privind activitățile economice desfășurate de persoanele juridice fără scop patrimonial, potrivit legii, se face în continuare în conformitate cu reglementările valabile pentru agenții economici.

Articolul 24

(1) Nerespectarea prevederilor art. 2, 3 și 5 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10 milioane lei la 30 milioane lei.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către reprezentanții Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor Publice și de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.
(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29.

Articolul 25

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Ministerul Finanțelor Publice va elabora norme metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, care se aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 26

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga:a) art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 27/1999;b) art. 20 alin. 2 și art. 21 alin. 2 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificările și completările ulterioare;c) orice alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:
p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat
București, 28 august 2003.
Nr. 81.

[Sursa]

Add a comment

EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 550 din 24 iulie 2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 112^1 se introduc şapte noi articole, articolele 112^2 - 112^8, cu următorul cuprins:

"ART. 112^2

(1) Este considerată operă orfană acea operă sau fonogramă, prevăzută la art. 7, 8 şi art. 103 alin. (1), în cazul în care niciun titular al drepturilor de autor asupra operei sau fonogramei nu este identificat sau, chiar dacă unul sau mai mulţi dintre titulari sunt identificaţi, niciunul nu este localizat, în pofida efectuării şi înregistrării unei căutări diligente a titularilor drepturilor de autor.

(2) Statutul de operă orfană se aplică următoarelor categorii de opere şi fonograme care sunt protejate prin drepturi de autor şi care au fost publicate pentru prima dată într-un stat membru sau, în absenţa publicării, care au fost difuzate pentru prima dată într-un stat membru:
a) operelor sub formă de cărţi, jurnale, ziare, reviste sau alte scrieri care se găsesc în colecţiile bibliotecilor, instituţiilor de învăţământ sau muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;
b) operelor cinematografice, audiovizuale şi fonogramelor aflate în colecţiile bibliotecilor, ale instituţiilor de învăţământ sau ale muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;
c) operelor cinematografice şi audiovizuale şi fonogramelor produse de organismele publice de radiodifuziune şi de televiziune până la 31 decembrie 2002 inclusiv şi aflate în arhivele acestora;
d) operelor şi fonogramelor prevăzute la lit. a) - c), care nu au fost niciodată publicate sau difuzate, dar care au fost puse la dispoziţia publicului de către instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1), cu consimţământul titularilor drepturilor de autor, numai dacă este rezonabil să se presupună că titularii drepturilor de autor nu s-ar opune utilizărilor prevăzute la art. 112^3;
e) operelor şi altor obiecte protejate care sunt integrate sau încorporate în operele ori fonogramele prevăzute la lit. a) - d) sau care constituie parte integrantă a operelor sau fonogramelor respective.

(3) În situaţia în care titularul dreptului de autor este identificat ori localizat ulterior, opera sau fonograma respectivă îşi încetează statutul de operă orfană.

(4) Atunci când o operă sau o fonogramă are mai mulţi titulari de drepturi de autor şi nu toţi sunt identificaţi sau, chiar dacă sunt identificaţi, nu sunt localizaţi în urma unei căutări diligente şi nu sunt înregistraţi în conformitate cu prevederile art. 112^5, opera sau fonograma poate fi utilizată în conformitate cu prevederile art. 14 şi 15, cu condiţia ca aceia dintre titularii de drepturi care au fost identificaţi şi localizaţi să fi autorizat, în legătură cu drepturile pe care le deţin, instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) să efectueze reproducerea şi să o pună la dispoziţia publicului.

(5) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor asupra operei sau fonogramei ai cărei titulari au fost identificaţi şi localizaţi.

(6) Dispoziţiile privind operele orfane nu se aplică în privinţa operelor anonime sau sub pseudonim.

ART. 112^3

(1) Utilizarea operelor sau fonogramelor orfane de către biblioteci, instituţii de învăţământ şi muzee accesibile publicului, precum şi de către arhive, de către instituţii ale patrimoniului cinematografic sau fonografic şi de către organismele publice de radiodifuziune şi de televiziune, pentru a realiza obiective legate de misiunile lor de interes public, se poate realiza prin:
a) punere la dispoziţia publicului, în sensul art. 15;
b) reproducere, în sensul art. 14, în vederea digitizării, punerii la dispoziţie, indexării, catalogării, conservării sau restaurării.

(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) pot utiliza o operă orfană numai în scopul realizării obiectivelor legate de misiunile lor de interes public, în special conservarea operelor şi fonogramelor aflate în colecţiile lor, restaurarea acestora şi furnizarea de acces în scop cultural şi educaţional la acestea. Aceste organisme pot obţine venituri din utilizarea operelor orfane în scopul exclusiv de acoperire a costurilor legate de digitizarea şi de punerea acestora la dispoziţia publicului.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a preciza numele autorilor identificaţi şi ale altor titulari ai drepturilor de autor în toate utilizările unei opere orfane.

(4) Dispoziţiile prezentei legi nu aduc atingere libertăţii contractuale a instituţiilor prevăzute la alin. (1) în ceea ce priveşte exercitarea misiunilor lor de interes public, îndeosebi în ceea ce priveşte acordurile de parteneriat public-privat.

(5) Titularii drepturilor de autor care pun capăt statutului de operă orfană al operelor sau fonogramelor lor beneficiază de o compensaţie echitabilă pentru utilizarea de către instituţiile prevăzute la alin. (1) a acestor opere sau fonograme, în condiţiile legii.

(6) Compensaţia echitabilă, prevăzută la alin. (5), se stabileşte în funcţie de numărul de copii/reproduceri realizate după opera sau fonograma respectivă.

ART. 112^4

(1) În scopul stabilirii statutului de operă orfană, instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) se asigură că pentru fiecare operă individuală sau fonogramă se efectuează o căutare diligentă şi de bună-credinţă, prin consultarea surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau fonograme în cauză.

(2) Căutarea diligentă se efectuează obligatoriu înaintea utilizării operei sau fonogramei.

(3) Dacă există indicii că s-ar putea găsi informaţii relevante cu privire la titularii drepturilor de autor în alte ţări, se consultă, de asemenea, sursele de informaţii disponibile din ţările respective.

(4) Sursele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite, prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în urma consultării cu titularii de drepturi de autor şi cu utilizatorii, pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme.

(5) În cazul cărţilor publicate, sursele includ următoarele:
a) depozitul legal, cataloagele din biblioteci, fişierele de autoritate deţinute de biblioteci şi de alte instituţii;
b) asociaţiile editorilor şi autorilor din ţara respectivă;
c) bazele de date şi registrele existente, WATCH (Writers Artists and their Copyright Holders - scriitori, artişti şi deţinătorii de drepturi de autor ai acestora), ISBN (International Standard Book Number - numărul internaţional standard pentru cărţi) şi bazele de date cu cărţile tipărite;
d) bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere;
e) surse care integrează baze de date şi registre multiple, inclusiv VIAF (Virtual International Authority Files - Dosare Virtuale Internaţionale de Autoritate) şi ARROW (Accesible Registries of Rights Information and Orphan Works - registre accesibile ale informaţiilor privind drepturile de autor şi ale operelor orfane).

(6) În cazul ziarelor, revistelor, jurnalelor şi periodicelor, sursele includ următoarele:
a) ISSN (International Standard Serial Number - numărul internaţional standard pentru publicaţii seriale), pentru publicaţiile seriale;
b) indexuri şi cataloage aparţinând fondurilor şi colecţiilor bibliotecilor;
c) depozitul legal;
d) asociaţii ale editorilor, ale autorilor şi ale jurnaliştilor din ţara respectivă;
e) bazele de date ale organismelor de gestiune relevante, inclusiv ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere.

(7) În cazul operelor vizuale, şi anume cele din categoriile artelor plastice, fotografiei, ilustraţiilor, designului şi arhitecturii, precum şi în cazul schiţelor acestor opere şi ale altor astfel de opere care figurează în cărţi, jurnale, ziare şi reviste, sau în cazul altor opere, sursele includ următoarele:
a) sursele prevăzute la alin. (5) şi (6);
b) bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul artelor vizuale, inclusiv organismele de reprezentare a drepturilor de reproducere;
c) bazele de date ale agenţiilor de imagini, dacă este cazul.

(8) În cazul operelor audiovizuale şi al fonogramelor, sursele includ următoarele:
a) depozitul legal;
b) asociaţii ale producătorilor din ţara respectivă;
c) bazele de date ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor, după caz, şi ale bibliotecilor naţionale;
d) bazele de date cu standarde şi identificatori pertinenţi, cum ar fi ISAN (International Standard Audiovisual Number - Numărul Internaţional Standard pentru Opere Audiovizuale) pentru materialul audiovizual, ISWC (International Standard Music Work Code - numărul internaţional standard pentru opere muzicale) pentru opere muzicale şi ISRC (International Standard Recording Code - numărul internaţional standard pentru înregistrări) pentru fonograme;
e) bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul autorilor, artiştilor interpreţi sau executanţi, producătorilor de fonograme şi producătorilor din domeniul audiovizual;
f) genericul şi alte informaţii care figurează pe ambalajul operelor;
g) baze de date ale unor asociaţii relevante care reprezintă o categorie specifică de titulari de drepturi.

(9) Căutarea diligentă se efectuează în statul membru în care opera a fost publicată pentru prima dată sau, în absenţa publicării, în statul membru în care opera a fost radiodifuzată pentru prima dată, cu excepţia operelor cinematografice sau audiovizuale al căror producător îşi are sediul sau reşedinţa obişnuită într-un stat membru, caz în care căutarea diligentă se desfăşoară în statul membru în care producătorul îşi are sediul sau reşedinţa obişnuită. În acest caz, căutarea diligentă se efectuează în statul membru în care se află organismul care a pus la dispoziţia publicului opera sau fonograma, cu consimţământul titularului drepturilor de autor.

(10) Instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) păstrează evidenţa căutării lor diligente şi furnizează următoarele informaţii autorităţii naţionale competente, respectiv Oficiului Român pentru Drepturile de Autor:
a) rezultatele căutărilor diligente pe care le-au efectuat şi care au condus la concluzia că o operă sau o fonogramă este considerată operă orfană;
b) utilizarea operelor orfane;
c) orice schimbare privind statutul de operă orfană;
d) datele de contact.

ART. 112^5

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor adoptă măsurile necesare pentru ca informaţiile prevăzute la art. 112^4 alin. (10), primite din partea instituţiilor prevăzute la art. 112^3 alin. (1), să fie comunicate Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne, pentru a fi înregistrate în baza de date online unică, accesibilă publicului, creată şi administrată de către acesta, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 aprilie 2012 privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanţilor sectorului public şi privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală.

ART. 112^6

(1) În cazul în care o operă sau o fonogramă este considerată operă orfană într-un alt stat membru al Uniunii Europene, conform art. 112^2, atunci este considerată orfană şi pe teritoriul României şi poate fi utilizată şi accesată în conformitate cu prezenta lege.

(2) Această prevedere se aplică şi operelor şi fonogramelor prevăzute la art. 112^2 alin. (4), în măsura în care este vorba despre drepturile titularilor de drepturi de autor neidentificaţi sau nelocalizaţi.

ART. 112^7
Nicio dispoziţie a prezentei legi, privitoare la operele orfane, nu aduce atingere dispoziţiilor privind brevetele, mărcile înregistrate, desenele şi modelele industriale, modelele de utilitate, topografia semiconductoarelor, caracterele tipografice, accesul condiţionat, accesul serviciilor de radiodifuziune sau televiziune la transmisia prin cablu, protecţia tezaurelor naţionale, cerinţele privind depozitele legale, practicile restrictive şi concurenţa neloială, secretele comerciale, securitatea, confidenţialitatea, protecţia datelor şi respectarea vieţii private, accesul la documente publice, dreptul contractual, libertatea presei şi libertatea de exprimare în mijloacele de informare în masă.

ART. 112^8

Titularul drepturilor de autor asupra unei opere sau fonograme considerate a fi operă orfană are, în orice moment, posibilitatea de a pune capăt statutului de operă orfană."
2. La articolul 123^1 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
"h) dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane."
3. La articolul 151^2, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
"i) Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 27 octombrie 2012."

* Prezenta lege transpune Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 27 octombrie 2012.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 21 iulie 2015.
Nr. 210.

Add a comment

Legea 16 1996. Legea Arhivelor Naţionale actualizata, publicata in Monitorul Oficial nr. 71 din 9.4.1996

Ultima data actualizata prin: Lege nr. 329/2009 - privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional 12 noiembrie 2009

Monitorul Oficial 761/2009 Ordonanţă de urgenţă nr. 39/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 23 decembrie 2006

Monitorul Oficial 486/2006 Ordonanţă de urgenţă nr. 39/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 05 iunie 2006

Monitorul Oficial 486/2006 Lege nr. 358/2002 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 03 iulie 2002 Monitorul Oficial 476/2002

[SURSA]

Add a comment
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1.
Se instituie anul 2019 ca „Anul Cărții” în România.

Art. 2.
(1) Cu prilejul sărbătoririi „Anului Cărții” se organizează evenimente culturale dedicate acestei inițiative.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz.

Art.  3.
(1)  În  „Anul  Cărții” se lansează Programul național „România citește”,  denumit  în  continuare Programul. Programul se va desfășura în cadrul unităților de învățământ primar
și gimnazial și presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari,  precum părinți, personalități publice, jurnaliști. În cadrul Programului, voluntarii vor lectura împreună cu elevii fragmente din operele literare incluse în programa școlară.
(2) Programul presupune și organizarea de întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării acestora. Add a comment

Sectorul: Administraţie şi servicii publice
Versiunea: 00
Data aprobării: 09.05.2013
Data propusă pentru revizuire: 20/11/ 2016
Iniţiator proiect: Arhivele Naţionale ale României

 

Echipa de redactare:
Coordonator: dr. Alina Pavelescu, director adjunct Arhive Naţionale;
Dr. Arcadie Bodale, inspector superior, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi;
Dr. Ioana Grigorie, consilier superior, Biroul Arhive Administrative şi Culturale – Arhivele Naţionale;
Livia Miloşescu, şef Biroul Resurse Umane - Arhivele Naţionale ale României;
Dr. Bogdan Florin Popovici, consilier superior, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Braşov;
Ruxandra Priminescu, şef Biroul Arhive Tehnice şi de Înregistrare – Arhivele Naţionale;
Dr. Mircea Stănescu, consilier superior, Biroul Arhive Contemporane –Arhivele Naţionale;
Cătălin Mihai Zarzără, şef Biroul Judeţean al Arhivelor Naţionale Teleorman;
Cornelia Vlaşin, consilier superior, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.

 

Verificator sectorial: Stancu Laura Daniela – director Direcţia Arhiva Centrală – Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii.

 

Comisia de validare:
Gabriel Chifu, vicepreşedinte Comitetul Sectorial Administraţie şi Servicii Publice;
Georgeta Anghel, consilier superior Arhivele Naţionale ale României;
Oana Barbălată, inspector superior Arhivele Naţionale ale României.

 

Denumirea documentului electronic: SO_arhivist_00
Responsabilitatea pentru conţinutul standardului ocupaţional revine Comitetului Sectorial Administraţie şi Servicii Publice.

Add a comment

Ultima dată actualizată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2011 - pentru reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi pentru reducerea unor cheltuieli 15 februarie 2011 M. Of. 114/2011 ( Art. 61 ),
Lege-cadru nr. 330/2009 - privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice 01 ianuarie 2010 M. Of. 762/2009 ( Art. 51),
Lege nr. 344/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 16 noiembrie 2009 M. Of. 778/2009 (Art. 8),
Lege nr. 156/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 18 mai 2009 M. Of. 326/2009 (Art. 8 )
Ordonanţă nr. 26/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 13 iulie 2006 M. Of. 85/2006 ( Art. 25 , Art. 40 , Art. 43 , Art. 56 , Art. 60 , ANEXA Nr. 1 ) si
Lege nr. 114/2006 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituţiilor publice de cultură 15 mai 2006 M. Of. 413/2006 (Art. 56)

[SURSA]

Add a comment
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 755 din 07/11/2007

Capitolul I - Dispoziții generale

Art. 1

(1) Se constituie si se organizează Depozitul legal de documente, denumit în continuare Depozitul legal.
(2) Depozitul legal reprezintă fondul intangibil al patrimoniului cultural national mobil.

Art. 2

Depozitul legal cuprinde următoarele categorii de documente, produse în serie, indiferent dacă sunt destinate unei difuzari comerciale sau gratuite:
a) cărti, broșuri, fascicole;
b) ziare, reviste, almanahuri, calendare și publicații seriale;
c) extrase din publicații seriale;
d) partituri muzicale;
e) reproduceri în serie ale albumelor, lucrărilor de arta grafică, plastică, decorativă și fotografică, precum și ale ilustratelor și cărtilor poștale ilustrate;
f) atlase, harți plane, în relief și globulare, planuri tipărite;
g) materiale de comunicare propagandistică, având caracter politic, administrativ, cultural-artistic, științific, educativ, religios, sportiv: programe, anunțuri, afișe, proclamații, planșe;
h) teze de doctorat și rezumate ale acestora, precum și cursuri universitare;
i) documente în formă electronică, pe urmatorul tip de suport: disc, caseta, videocaseta, CD, DVD și, respectiv, cele pe urmatorul tip de suport: diafilm, diapozitiv, microfilm, microfișă;
j) publicații, având caracter oficial, ale autoritaților publice centrale și locale, precum și culegeri de acte normative;
k) standarde și norme tehnice și de funcționare;
l) documente numismatice și filatelice;
m) orice alte documente tipărite sau multiplicate prin proceduri grafice sau fizico-chimice, cum sunt: litografierea, fotografierea, fono- si videografierea etc., cu excepția celor prevăzute la art. 5.

Capitolul II - Organizarea Depozitului legal

Art. 3

(1) Depozitul legal este organizat, la nivel central, de catre Biblioteca Națională a Romaniei și are ca beneficiari: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara, Biblioteca Militară Națională și Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești.
(2) Depozitul legal este organizat, la nivel local, de bibliotecile județene și de Biblioteca Metropolitană București.

Art. 4

(1) Sunt supuse obligatiei de trimitere, cu titlu de depozit legal, documentele prevazute la art. 2 produse in Romania, precum si cele realizate in strainatate de catre persoane juridice romane ori executate pentru acestea, indiferent daca sunt destinate difuzarii in Romania sau in strainatate.
(2) Documentele prevazute la art. 2 realizate in strainatate de catre persoane fizice romane ori executate pentru acestea, indiferent daca sunt destinate difuzarii in Romania sau in strainatate, pot fi trimise cu titlu de depozit legal.

Art. 5

Nu sunt supuse obligatiei de trimitere, cu titlu de depozit legal, documentele cu valoare informationala redusa - agende, carti de vizita, ferpare, plicuri de corespondenta, formulare cu caracter administrativ-contabil, registre, borderouri, state de plata, boniere, antete, lucrari de mercantilaj - produse in serie si destinate difuzarii comerciale sau gratuite, indiferent de suportul material si de procedeul tehnic utilizat pentru producerea, editarea sau difuzarea lor, documentele de valoare - documente bancare, bilete de transport si de spectacole, acte de stare civila sau de identitate, titluri de proprietate, filme artistice si documentare de lung si scurt metraj, materiale de publicitate si de reclama cu caracter comercial, materiale ce contin informatii secrete de stat sau secrete de serviciu.

Art. 6

(1) Pentru documentele prevazute la art. 2, produse in Romania, obligatia de trimitere, cu titlu de depozit legal, apartine producatorilor: edituri, persoane fizice sau juridice care realizeaza documente in regie proprie, ateliere, case/studiouri de inregistrare, Banca Nationala a Romaniei, Regia Autonoma "Monetaria Statului", Compania Nationala "Posta Romana" - S.A., precum si altor asemenea producatori.
(2) In cazul documentelor realizate in strainatate de catre sau pentru persoane juridice romane, obligatia de trimitere, cu titlu de depozit legal, revine acestora.

Art. 7

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 7 exemplare, urmatoarele documente:
a) cartile, cu exceptia editiilor rare si bibliofile;
b) brosurile;
c) extrasele din publicatii seriale.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine 3 exemplare, dintre care un exemplar pentru Depozitul legal propriu, un exemplar pentru semnalare statistica si elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si un exemplar destinat schimbului international de publicatii, si distribuie cate un exemplar Bibliotecii Academiei Romane, Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca, Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu" Iasi, Bibliotecii Centrale Universitare "Eugen Todoran" Timisoara.
(3) Documentele prevazute la alin. (1), care se refera la domeniul militar, elaborate de persoane fizice si juridice care nu sunt incadrate in armata, se transmit, intr-un exemplar, suplimentar fata de cele care se trimit Bibliotecii Nationale a Romaniei, la Biblioteca Militara Nationala si la Centrul de Studii si Pastrare a Arhivelor Militare Istorice Pitesti.

Art. 8

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 6 exemplare, urmatoarele documente:
a) publicatiile seriale;
b) publicatiile cu caracter oficial ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si culegerile de acte normative;
c) manualele scolare;
d) documentele audiovizuale stocate pe discuri, casete, videocasete, CD-uri, DVD-uri;
e) documentele in forma electronica difuzate pe discheta, CD-uri, DVD-uri.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine doua exemplare pentru Depozitul legal propriu si pentru elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si distribuie cate un exemplar Bibliotecii Academiei Romane, Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca, Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu" Iasi si Bibliotecii Centrale Universitare "Eugen Todoran" Timisoara.
(3) Documentele prevazute la alin. (1), care se refera la domeniul militar, elaborate de persoane fizice si juridice care nu sunt incadrate in armata, se trimit, intr-un exemplar, suplimentar fata de cele care se trimit Bibliotecii Nationale a Romaniei, la Biblioteca Militara Nationala si la Centrul de Studii si Pastrare a Arhivelor Militare Istorice Pitesti.
(4) Tezele de doctorat se trimit, in cate un exemplar, la Biblioteca Nationala a Romaniei, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, si la Biblioteca Academiei Romane, de catre universitatile responsabile.

Art. 9

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in 3 exemplare, urmatoarele documente:
a) partiturile muzicale;
b) programele, anunturile, afisele, proclamatiile, cu valoare de memorie culturala;
c) atlasele, albumele, hartile plane, in relief si globulare, planurile tiparite;
d) reproducerile in serie ale lucrarilor de arta grafica, plastica, decorativa si fotografica, precum si ale cartilor postale si cartilor postale ilustrate;
e) microfilmele, microfisele.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine doua exemplare pentru Depozitul legal propriu si pentru elaborarea Bibliografiei nationale curente a Romaniei si distribuie un exemplar Bibliotecii Academiei Romane.

Art. 10

(1) Se trimit la Biblioteca Nationala a Romaniei, in doua exemplare, urmatoarele documente:
a) editiile rare si bibliofile;
b) cursurile universitare tiparite sau multigrafiate;
c) rezumatele tezelor de doctorat;
d) standardele si normele tehnice si de functionare;
e) fascicolele.
(2) Biblioteca Nationala a Romaniei retine un exemplar pentru Depozitul legal propriu si distribuie celalalt exemplar Bibliotecii Academiei Romane.

Art. 11

Se trimit in cate un exemplar la Biblioteca Academiei Romane documentele numismatice si filatelice, cum sunt: bancnotele, monedele, medaliile si marcile postale.

Art. 12

In cazul documentelor prevazute la art. 7 alin. (1) si art. 8 alin. (1), persoanele prevazute la art. 6 trimit un exemplar suplimentar cu titlu de depozit legal la biblioteca judeteana din judetul in care isi au sediul, respectiv domiciliul, si un exemplar la Biblioteca Metropolitana Bucuresti, in vederea includerii documentelor in Depozitul legal local.

Art. 13

(1) Trimiterea documentelor cu titlu de depozit legal catre bibliotecile prevazute la art. 7 si art. 8-11 are caracter obligatoriu. Documentele se trimit cu titlu gratuit.
(2) Cheltuielile de expediere a documentelor cu titlu de depozit legal trimise de catre persoanele prevazute la art. 6 se asigura de catre acestea, iar cheltuielile de expediere intre biblioteci se suporta de catre bibliotecile care le expediaza, din sumele prevazute in bugetele proprii.
(3) Trimiterea prevazuta la alin. (1) se efectueaza din prima transa de tiraj, in termen de maximum 30 de zile de la data aparitiei.
(4) Nu se trimit documente tiparite produse in tiraje suplimentare. Pentru acestea se trimit la sfarsitul fiecarui an, la Biblioteca Nationala a Romaniei, declaratii globale ale cifrelor de tiraj.

Art. 14

(1) Persoanele fizice si juridice care trimit documente pentru Depozitul legal sunt obligate sa inscrie in actele insotitoare urmatoarele date necesare identificarii fiecarui exemplar trimis: autorul, titlul, tirajul, pretul si numarul de comanda. Aceste date se adapteaza in functie de categoria documentelor trimise.
(2) Pe exemplarele de carte trimise pentru Depozitul legal trebuie sa figureze descrierea C.I.P. a Bibliotecii Nationale a Romaniei, precum si urmatoarelor date: numele/denumirea si domiciliul/sediul producatorului, luna si anul tiparirii, numarul international standardizat - I.S.B.N., tirajul si, in cazul tiparirii in strainatate, tara in care a fost tiparita cartea.

Art. 15

Biblioteca Nationala a Romaniei este autorizata sa exercite functia de agentie nationala pentru Depozit legal si are, in aceasta calitate, urmatoarele atributii:
a) asigura controlul bibliografic national - C.B.N.- asupra documentelor prevazute la art. 2 din prezenta lege;
b) intocmeste statistica oficiala a editiilor nationale;
c) atribuie numarul de Depozit legal;
d) atribuie numerele internationale standardizate ale cartilor - I.S.B.N. - si ale publicatiilor seriale - I.S.S.N. - si intocmeste catalogarea inaintea publicarii - C.I.P.;
e) creeaza si gestioneaza baza de date a editurilor cu sediul in Romania;
f) urmareste si controleaza modul in care persoanele fizice si juridice, obligate sa efectueze trimiteri cu titlu de depozit legal, se conformeaza acestei obligatii;
g) urmareste si controleaza modul in care bibliotecile beneficiare prelucreaza, depoziteaza si conserva cartile si celelalte documente primite cu titlu de depozit legal;
h) retine, prelucreaza, depoziteaza si conserva, ca fond intangibil, cate un exemplar din documentele primite cu titlu de depozit legal si distribuie celelalte exemplare beneficiarilor prevazuti la art. 7 si art. 8-10.

Art. 16

Institutiile beneficiare ale exemplarelor de depozit legal au urmatoarele obligatii:
a) sa primeasca materialele care li se trimit cu acest titlu si sa le ia in evidenta;
b) sa le prelucreze potrivit normelor biblioteconomice in vigoare;
c) sa asigure depozitarea, conservarea si gestionarea lor corecta;
d) sa dispuna masuri pentru asigurarea integritatii si securitatii materialelor primite;
e) sa urmareasca primirea materialelor care le sunt destinate, sesizand Biblioteca Nationala a Romaniei despre eventualele lipsuri.

Capitolul III - Contraventii si sanctiuni

Art. 17

(1) Biblioteca Nationala a Romaniei, respectiv Biblioteca Metropolitana Bucuresti si bibliotecile judetene, controleaza, prin personalul lor de specialitate, imputernicit in acest scop, activitatea tuturor persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 6, cu privire la indeplinirea obligatiilor de depunere a documentelor care fac obiectul Depozitului legal, respectiv al Depozitelor legale locale, constata contraventiile prevazute la art. 19 alin. (1) si aplica amenzi contraventionale.
(2) Sumele provenite din amenzi, care revin Bibliotecii Nationale a Romaniei, Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, respectiv bibliotecilor judetene, ca venituri extrabugetare, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi folosite de acestea pentru achizitionarea documentelor prevazute la art. 2.
(3) Ministerul Culturii si Cultelor elibereaza legitimatii speciale pentru personalul de control prevazut la alin. (1).

Art. 18

Controlul activitatii producatorilor din subordinea Ministerului Apararii si Ministerului Internelor si Reformei Administrative, constatarea contraventiilor savarsite de acestia si aplicarea amenzilor contraventionale se realizeaza de catre personalul desemnat de cele doua ministere.

Art. 19

(1) Nerespectarea obligatiei de trimitere a documentelor cu titlu de Depozit legal in termenul prevazut la art. 13 alin. (3) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 300 lei la 3.000 lei pentru persoanele fizice si de la 500 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice, in functie de pretul de vanzare al documentului sau valoarea documentara. Fac exceptie documentele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b).
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre personalul prevazut la art. 17 alin. (1).
(3) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 20

(1) In termen de 30 de zile de la aplicarea amenzii contraventionale pentru savarsirea contraventiei prevazute la art. 19 alin. (1), contravenientii sunt obligati sa trimita pentru Depozitul legal documentele a caror netransmitere a facut obiectul contraventiei.
(2) Netransmiterea documentelor conform alin. (1) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala intre limitele prevazute la art. 19 alin. (1), reduse la jumatate. Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in situatia in care contravenientii probeaza ca, anterior sau incepand cu data aplicarii amenzii contraventionale pentru savarsirea contraventiei prevazute la art. 19 alin. (1), nu mai detin documentele a caror netransmitere a facut obiectul contraventiei.

Capitolul IV - Dispozitii finale

Art. 21

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 41 din Decretul nr. 17 din 14 ianuarie 1949 privind editarea si difuzarea cartii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

NOTA:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 209/2007, care nu au fost incorporate in forma republicata a Legii nr. 111/1995 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 209/2007:
"Art. II
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

Add a comment

Legea 182/2000 actualizata. Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil publicata in Monitorul Oficial nr. 828 din 9.12.2008

Ultima data actualizata prin Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2011 - pentru reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi pentru reducerea unor cheltuieli - 15 februarie 2011, Monitorul Oficial 114/2011, (Art. 53 , Art. 54 ), 

Lege nr. 97/2010 - pentru completarea art. 99 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil - 30 mai 2010, Monitorul Oficial 351/2010, (Art. 99) si

Lege nr. 329/2009 - privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional 12 noiembrie 2009 - Monitorul Oficial 761/2009, ( Art. 59 , Art. 60 , Art. 61 )

Add a comment

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 611 din 30 august 2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Institutul National al Patrimoniului devine agregator național

Add a comment

privind lista surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme în scopul stabilirii statutului de operă sau fonogramă orfană

EMITENT: OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 226 din 28 martie 2016

În conformitate cu prevederile art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere Referatul Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG II/2.087 din 11 martie 2016,
ţinând cont de prevederile art. 112^4 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza prevederilor art. 3 alin. (2) lit. a) şi ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, a Deciziei prim-ministrului nr. 427/2012 privind numirea doamnei Irina Lucan-Arjoca în funcţia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, precum şi a Deciziei prim-ministrului nr. 278/2015 privind exercitarea atribuţiilor directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

ART. 1

În vederea stabilirii statutului de operă sau fonogramă orfană, instituţiile beneficiare au obligaţia de a efectua o căutare diligentă şi de bună-credinţă, prin consultarea surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme, în vederea obţinerii unor informaţii care să ducă la identificarea sau localizarea autorului sau autorilor, astfel:

A) În cazul cărţilor publicate, sursele includ următoarele:

1. depozitul legal (Biblioteca Naţională a României), Biblioteca Academiei Române, cataloagele din bibliotecile universitare, bibliotecile specializate, bibliotecile publice, bibliotecile şcolare şi bibliotecile cultelor religioase;
2. Biblioteca Naţională a României prin evidenţele oferite de standardele internaţionale în domeniu: ISBN (numărul internaţional standard pentru cărţi) şi bazele de date cu cărţile tipărite;
3. asociaţiile editorilor şi autorilor, cum sunt Uniunea Editorilor din România (UER), Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor - Patronat al Cărţii (ADEPC), Asociaţia Editorilor Români de Carte Juridică (AERCJ), Asociaţia Editorilor din România (AER), Societatea Editorilor din România (SER), Infocarte, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (ARIEL) şi altele asemenea;
4. bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă cu atribuţii în domeniul operelor scrise, în special ale organismelor ce gestionează dreptul de reproducere, cum sunt PERGAM, OPERA SCRISĂ.RO, COPYRO, AOTO, VISARTA şi altele asemenea.

B) În cazul ziarelor, revistelor, jurnalelor şi periodicelor, sursele includ următoarele:

1. Biblioteca Naţională a României prin evidenţele oferite de standardele internaţionale în domeniu: ISSN (numărul internaţional standard pentru publicaţii seriale);
2. depozitul legal (Biblioteca Naţională a României);
3. indexuri şi cataloage aparţinând fondurilor şi colecţiilor bibliotecilor universitare, bibliotecilor specializate, bibliotecilor publice, bibliotecilor şcolare şi bibliotecilor cultelor religioase;
4. asociaţii ale editorilor, ale autorilor şi ale jurnaliştilor, cum sunt Uniunea Editorilor din România (UER), Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor - Patronat al Cărţii (ADEPC), Asociaţia Editorilor Români de Carte Juridică (AERCJ), Asociaţia Editorilor din România (AER), Societatea Editorilor din România (SER), Infocarte, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (ARIEL), Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (ARIEL), Asociaţia Jurnaliştilor din România, Clubul Român de Presă şi altele asemenea;
5. bazele de date ale organismelor de gestiune cu atribuţii în domeniul operelor scrise, inclusiv ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere, cum sunt PERGAM, OPERA SCRISĂ.RO, COPYRO, AOTO, VISARTA şi altele asemenea;
6. muzee şi colecţii publice de importanţă naţională, regională, judeţeană sau locală;
7. Arhivele Naţionale ale României;
8. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin Registrul Naţional de Opere.

C) În cazul operelor vizuale, şi anume cele din categoriile artelor plastice, fotografiei, ilustraţiilor, designului şi arhitecturii, precum şi în cazul schiţelor acestor opere şi ale altor astfel de opere care figurează în cărţi, jurnale, ziare şi reviste sau în cazul altor opere, sursele includ următoarele:

1. sursele prevăzute la punctele A) şi B);
2. bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul artelor vizuale, inclusiv organismele de reprezentare a drepturilor de reproducere cum este VISARTA şi altele asemenea;
3. agenţiile de presă şi alţi deţinători de arhive fotografice;
4. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin Registrul Naţional de Opere.

D) În cazul operelor audiovizuale şi al fonogramelor, sursele includ următoarele:

1. depozitul legal (Biblioteca Naţională a României);
2. asociaţii ale producătorilor din ţara respectivă;
3. bazele de date ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor, cum sunt Arhiva Naţională de Filme, Societatea Română de Televiziune, Institutul de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu", Institutul Naţional al Patrimoniului, Uniunea Cineaştilor din România, Societatea Română de Radiodifuziune, Electrecord şi altele asemenea, şi ale bibliotecilor universitare, bibliotecilor specializate, bibliotecilor publice, bibliotecilor şcolare şi bibliotecilor cultelor religioase;
4. bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul autorilor, artiştilor interpreţi sau executanţi, producătorilor de fonograme şi producătorilor din domeniul audiovizual, cum sunt UNART, ARAIEX, CREDIDAM, APM, UCMR-ADA, UPFR, ADPFR, DACIN-SARA, UPFARARGOA, ARDAA, UPIF, UPVR, SOPFIA şi altele asemenea;
5. Biblioteca Naţională a României prin evidenţele oferite de standardele internaţionale în domeniu: ISMN (cod internaţional standardizat de identificare a publicaţiilor muzicale) şi UPFR prin evidenţele oferite de standardele internaţionale ISRC (numărul internaţional standard pentru înregistrări) pentru fonograme;
6. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin Registrul Naţional al Fonogramelor şi Registrul Naţional al Videogramelor.

ART. 2

Căutarea diligentă va presupune de asemenea şi verificarea oricăror informaţii ce se găsesc pe suporturile, ambalajele sau genericele operelor sau fonogramelor şi care pot duce la identificarea sau localizarea autorului sau autorilor.

ART. 3

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în calitate de autoritate competentă, poate să refuze înregistrarea operei considerate orfană în baza de date unică online. Refuzul va fi motivat de insuficienta căutare diligentă a beneficiarului operei orfane, indicând totodată acestuia ce alte surse ar mai trebui verificate.

ART. 4

Prezenta decizie stabileşte sursele pe teritoriul României şi nu exclude celelalte surse prevăzute de lege.

ART. 5

Prezenta decizie poate fi atacată la instanţele judecătoreşti de contencios administrativ.

ART. 6

Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro.

Directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
Irina Lucan-Arjoca

Bucureşti, 11 martie 2016.
Nr. 21.

Add a comment

Subcategorii

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.