Lansarea OpenAIRE, Infrastructura europeană pentru publicarea cu acces deschis a rezultatelor de cercetare
Ghent, 2 Decembrie 2010{sharethis}
Doamnelor şi domnilor,
Sunt recunoscătoare Universităţii din Ghent şi proiectului pentru invitaţia de a mă adresa dumneavoastră astăzi. Este potrivit a vorbi despre accesul deschis la informaţia ştiinţifică alături de acest turn al cunoaşterii denumit . Cu silueta sa vizibilă din depărtare şi cu milioanele sale de cărţi, simbolizează partajarea cunoaşterii ca fiind motorul pentru progresul ştiinţific.
Accesul liber online la publicaţiile ştinţifice evaluate colegial a apărut ca un ingredient puternic pentru acest proces de partajare. Acest lucru se întâmplă deoarece cunoaşterea creşte atunci când este împărtăşită. Astfel, o participare largă înseamnă ştiinţă mai performantă. Acest principiu este larg acceptat în comunitatea ştiinţifică chiar dacă mulţi cercetători întârzie să-l pună în practică.
Îmi place să văd accesul deschis ca o oportunitate. Reprezintă o oportunitate de a creşte comunicarea în comunitatea ştiinţifică şi în special între discipline. Este şi o oportunitate pentru a disemina rezultatele de cercetare mai eficient. Nu-i aşa că e un exemplu excelent de Tehnologii de Informare şi Comunicare în serviciul progresului ştiinţific?
Nu doresc să intru în detalii tehnice, dar doresc să accentuez faptul că acest lucru înseamnă mult mai mult decât doar descărcarea articolelor în format PDF.
Totodată înseamnă noi moduri de indexare, adnotare, ordonare şi interconectare a rezultatelor de cercetare - noi metode de a automatiza toate acestea. Sunt convinsă că vom vedea noi servicii dezvoltându-se peste infrastructura informaţională pe care accesul deschis o oferă.
De asemenea, accesul deschis poate încuraja şi permite un mai mare angajament a societăţii în ştiinţă. Contribuţiile cercetătorilor amatori sunt deja mult apreciate în unele domenii ştiinţifice. Aceşti „cetăţeni-cercetători” pun la dispoziţie observaţii valoroase în astronomie şi biodiversitate. De exemplu, mii de voluntari participă în monitorizarea biodiversităţii. Aceştia contribuie cu observaţiile lor folosind platforme precum .
Accesul deschis ajută în atingerea publicului larg al cărui acces la rezultatele ştiinţifice este dificil, dacă nu imposibil fără. De exemplu, rezultatele de cercetare privind bolile rare sunt disponibile pacienților și familiilor lor. Apropo, acest lucru poate da un impuls suplimentar diseminării cunoașterii către profesioniști precum medicii. Accesul deschis poate găzdui inovația chiar dincolo de comunitatea științifică. Accesul la cercetarea de bază a intreprinderilor inovatoare și a persoanelor este un alt exemplu.
Dar dincolo de toate acestea, accesul deschis la informația științifică este important deoarece ajută cetățenii în exercitarea dreptului lor de a avea acces la cunoașterea produsă prin utilizarea finanțării publice. Ține de responsabilitatea tuturor celor care au o responsabilitate publică de a proteja acest drept și de a lua toate măsurile necesare de a maximiza câștigul pe care finanțarea publică prin accesul deschis îl poate aduce. Pilotul pentru acces deschis din Cel de-al Șaptelea Program Cadru pentru Cercetare al Uniunii Europene este una dintre aceste măsuri iar infrastructura OpenAIRE a fost creată pentru a ajuta la succesul acesteia prin ușurința de a depozita articolele.
Dreptul de a accesa liber rezultatele științifice nu este doar în beneficiul cetățenilor, ci și în folosul instituțiilor de finanțare. Cred că examinarea publică a rezultatelor de cercetare va îmbunătăți modul în care sunt alocate fondurile pentru cercetare. Va crește și încrederea cetățenilor în modul în care sunt cheltuiți banii pentru cercetare. Efectul pe termen lung va fi acela de a ajuta guvernele să facă investițiile necesare pentru a asigura un viitor durabil și incluziv. Astfel, accesul deschis poate fi înțeles ca un sprijin pentru principiul guvernării deschise în ajutorul dezvoltării unor servicii publice mai bune.
Accesul deschis reprezintă o realitate legală și tehnică astăzi. Întrebarea nu este „dacă” ar trebui să avem acces deschis. Întrebarea este „cum” ar trebui să-l dezvoltăm mai departe și să-l promovăm.
Acest „cum” într-adevăr reprezintă o provocare. Reprezintă o provocare organizațională și de business din moment ce revoluția internetului disrupe modelele existente ale diseminării științifice. Accesul deschis reprezintă și o provocare socială astăzi. Așa cum s-a întâmplat în cazul tuturor revoluțiilor, privilegiile gardienilor sunt expuse și puse la îndoială. Împreună producătorii de cunoaștere și gardieni - editurile și cei care produc știința - sunt forțați să-și regândească rolurile. Toate părțile interesate vor trebui să participe la această schimbare. Organismele de finanțare au un rol important deoarece trebuie să se asigure că obligațiile de depozitare sunt onorate.
Nu ar trebui să ne blocăm în discuții sterile emanate din rămășițele trecutului, ar trebui mai degrabă vastele oportunități ale acestei oferte.
Vorbim despre accesul deschis la articolele științifice. Dar nu ar trebui să ignorăm faptul că accesul științific la datele științifice deschise un spectru larg de oportunități. Informațiile și noua cunoaștere aplicate în noi moduri constituie miezul inovației până la urmă.
Nu sunt naivă privind acest lucru. Sunt multe provocări mai ales când datele sunt introduse în peisaj. Dreptul de proprietate, accesul eficient, încrederea, interoperabilitatea și prezervarea pe termen lung a datelor, sunt câteva exemple din multiplele provocări pe care vom trebui să le depășim în viitorul apropiat.
Trebuie să înțelegem faptul că accesul liber în adevăratul sens la datele științifice nu este posibil fără un efort coordonat al actorilor pe plan european și global pentur a construi și susține o infrastructură articulată și de încredere.
Accesul deschis la informația științifică - date și publicații - va fi una din temele principale care vor fi adresate într-o Comunicare către Comisia Europeană în 2011. Comisia este gata de a-și asuma un rol important în coordonarea eforturilor necesare la nivel European.
Avem motivele de a fi încrezători: istoria infrastructurilor electronice din Uniunea Europeană este o poveste de succes. Multe proiecte finanțate de statele membre și Comisia Europeană au făcut posibil ca cercetătorii europeni să folosească rețele și tehnologii computeționale din ce în ce mai puternice. Pentru a oferi doar două exemple, oferă cercetătorilor europeni rețele de mare viteză care le permite să coopereze eficient; pune la dispoziție capacități de supercomputație pentru aplicațiile științifice cu cerințe ridicate.
Sper ca OpenAIRE va fi o nouă cărămidă în această abordare. Cooperarea transfrontalieră continuă ar trebui să ajute coordonarea internațională a depozitelor cu acces deschis, sădind o platformă viitoare robustă pentru partajarea înformației științifice.
Pentur a concluziona: frumusețea accesului deschis este că nu este contra nimănui. Militează pentru libera mișcare a cunoașterii. Cu peste 6000 de periodice cu acces deschis această paradigmă va merge mai departe deoarece căutarea cunoașterii nu poate fi oprită. Cred că ar trebui să fim pe acel val.
Cercetătorii, bibliotecile și societatea vor fi beneficiarii necontestați ai acestui acces larg la știință așa că afirm astăzi că accesul deschis este fără îndoială un joc în care toată lumea câștigă. Este clar că este nevoie de mari editori ai domeniului științific. Să fim realiști, niciun editor nu poate ignora faptul că internetul este cel mai puternic instrument de diseminare a informației care există. Mulți dintre aceștia au început deja să se reinventeze. Aplaud aceste eforturi deoarece sunt convins că au o șansă de a continua să joace un rol central în noua eră a Științei Deschise care servește cercetătorii europeni și bibliotecile europene și societatea în general.
Newton a spus odată că a putut vedea mai departe pentru că a stat pe umerii giganților. Acum avem posibilitatea de a vedea mai departe stând ferm pe turnurile cunoașterii. Provocările cu care ne confruntăm astăzi în toate domeniile științifice sunt atât de multe și sunt atât de complexe că nu ar trebui să dăm greș în a valorifica această oportunitate.
Vă mulțumesc.