Cu o mare satisfacție vă informăm că în România Accesul Deschis a devenit principiul „accesului la cunoaștere” în cadrul Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020. Ciclul anterior de politici privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea s-a încheiat. Noul document de strategie aprobat la București pe 21 octombrie și aprobat pe 28 octombrie () este aliniat cu strategia Europa 2020 - inițiativa O Uniune a inovării și în strânsă legătură cu instrumentul de implementare Horizon 2020.
Textul Strategiei poate fi descărcat de pe .
Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 și constituie în acest moment cadrul în care vor putea fi stabilite activitățile de implementare a accesului deschis în România.
Aruncând o privire la profilul de țară realizat de Directoratul General pentru Cercetare și Inovare al Comisiei Europene inclus în documentul , sunt prezentate câteva realități în ceea ce privește valorizarea cercetării în termeni de prezență: procentul de publicații științifice la nivel național în topul de 10 procente a celor mai citate publicații la nivel mondial a scăzut ușor în ultimii ani. Per global, numărul de publicări în colaborare cu alte țări europene este cel mai scăzut din întreaga Europă sugerând faptul că România nu profită îndeajuns de fluxurile de cunoaștere internaționale favorizate de arhitectura ERA. [...]
Cererea pentru cunoaștere este scăzută existând o cultură a inovării subdezvoltată.
Suntem convinși că o implementare solidă a noii Strategii prin intermediul Planului Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare III (PNCDI 3), care va rezulta într-o largă diseminare a rezultatelor cercetării Românești ca acces deschis, va conduce la atingerea țintelor privind comunicarea științifică de nivel înalt.
Strategia prezintă ca direcție principală de acțiune(4) cercetarea fundamentală și de frontieră(4.4) având o componentă dedicată accesului la cunoaștere:
4.4.2 ACCES LA CUNOAŞTERE
Intensificarea activităţilor de publicare ştiinţifică şi expansiunea rapidă a jurnalelor ştiinţifice pun presiuni financiare asupra instituţiilor de cercetare şi asupra cercetătorilor individuali.
Restrângerea accesului la cunoaşterea ştiinţifică slăbeşte schimbul de informaţii şi transferul de cunoaştere, inhibând inovarea. Pentru intervalul strategic 2014-2020, priorităţile rămân asigurarea şi susţinerea accesului deschis („open access”) la rezultatele cercetării, prin:
- Asigurarea accesului la cercetarea ştiinţifică din fluxurile principale, pentru toate organizaţiile de cercetare.
- Încurajarea publicării rezultatelor cercetării românești, finanţate din fonduri publice, în standardul “(gold) open access”.
Documentul precizează și un instrument nou și util pentru viitorul Accesului Deschis la rezultatele de cercetare este constituirea Registrului Naţional al Infrastructurilor de Cercetare-Dezvoltare, care va asigura accesul sporit la infrastructuri atât pentru mediul public, cât și pentru cel privat, va crea o piaţă a serviciilor ştiinţifice şi tehnice, va contribui la vizibilitatea internaţională a rezultatelor cercetării din România şi la sustenabilitatea economică a operării instalațiilor.
Un alt instrument util pentru analizele viitoare este Registrul național al cercetătorilor. Ambele registre vor oferi o bază solidă pentru stabilirea unei noi infrastructuri dedicate stabilind posibile interconectări cu structuri europene bine stabilite precum OpenAIRE+ (Instrumente de orientare strategică - 4.2.7)
Guvernanța Strategiei (cap. 6), menționează transparența care este urmărită în ceea ce privește datele colectate prin completarea registrelor. De fapt, Planul național 3 prevede constituirea unei adevărate Arhive naționale pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
În ceea ce privește publicarea și sprijinirea proceselor editoriale, 2-10% din întregul buget de cercetare vor fi alocate fiind considerate a fi acțiuni de sprijin indirect. Noutatea vine sub forma constituirii unei noi instituții necesare pentru a strânge datele de la actorii implicați.
Una din acțiunile indirecte (5.4.4) privește:
2 . Subvenționarea comunicării științifice:
(a) Subvenționarea literaturii științifice autohtone (jurnale științifice, monografii originale) accesibile online;
(e) Contractarea unor servicii de comunicare a rezultatelor cercetării românești.
4 . Evaluarea și monitorizarea sistemului CDI:
(a) Proiecte de suport pentru Arhiva Națională a Cercetării, Dezvoltării și Inovării;
Totuși principalii indicatori analitici care vizează prezența științifică la nivel internațional sunt exprimați prin procentele de prezență în Scopus, WoS și WoK, dar sunt menționată și posibilitatea de a fi în „alte indexuri”. Această mențiune oferă o oportunitate pentru Accesul Deschis și pentru metricile alternative.
Ultimul detaliu important privind colectarea datelor este că se va opta pentru un identificator unic la nivel național pentru toate proiectele de cercetare indiferent de sursa finanțării. Acest lucru permite la rândul său o largă interconectare cu alte baze de date europene și infrastructuri de cercetare.
Strategia poate fi considerată și ca o veritabilă garanție pentru angajamentele Guvernului României în ceea ce privește Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Documentul accesibil de la setează două noi mari angajamente: Achiziții Publice Deschise (25 aprilie) și Acces Deschis (16 mai, 2014).
Noua Strategie CDI însoțită de Planul național 3 asociate Planului național de acțiune pe Guvernare Deschisă deschid opțiunile pentru noi practici de valorificare a literaturii și comunicării științifice creând un cadru propice pentru dezvoltarea accesului deschis în România.
Câteva linkuri utile:
Nicolaie Constantinescu, Biroul Național pentru Acces Deschis, OpenAIRE+