Evenimente

Actul de naştere al Bibliotecii Academiei Române îl constituie o scrisoare a Episcopului de Buzău Dionisie Romano , prin care dona 6.000 de volume şi 400 de manuscrise, care aparţinuseră lui Constantin Corenescu Olteniceanu. Scrisoarea a fost citită  în 6/18 august 1867, la prima şedinţă a Societăţii Literare Române,  iar, după un an, Dionisie Romano a fost ales membru de onoare al Societăţii Academice Române, menţionându-se că lucrările donate reprezintă "rari monumente ale literaturii române ce vor servi filologilor noştri de fântâni din care se pot adăpa cu abundenţă în adoperaţinile lor".

După 140 de ani, câţi au trecut, la Biblioteca Academiei Române s-a desfăşurat o sesiune festivă, o întâlnire de suflet la care au participat membri Academiei Române, personalul Bibliotecii şi cititori.
    Amintind vremurile de început, prof. Dan Horia Mazilu , actualul director general al Bibliotecii, a subliniat că, până la apariţia Legii exemplarelor obligatorii (1885), Biblioteca s-a îmbogăţit prin donaţii făcute de membri ai Academiei Române, de numeroşi cărturari şi prin achiziţii. Răsfoind istoria acestei instituţii de cultură, aflăm numele lor, donaţiile făcute şi cum, aproape anual, în adunările generale ale Academiei era prezentat un raport privind situaţia cărţilor, publicaţilor şi manuscriselor.

    Mai aflăm, între altele,  că în 1898 s-a deschis prima sală a Bibliotecii cu 32 de locuri şi o sală de studiu a manuscriselor, despre discuţiile privind localul adecvat pentru acest “tezaur naţional mai presus de orice preţuire bănească”, local  inaugurat în 1937. În cuvântul de deschidere, Alexandru Lapedatu menţiona: “În clădirea pe care o inaugurăm astăzi, destinată adăpostirii, orânduirii şi folosirii bogatelor şi nepreţuitelor colecţii, am întocmit o spaţioasă, luminoasă şi confortabilă sală de lectură pentru bibliotecă, cum şi săli speciale pentru manuscrise şi documente, pentru stampe, hărţi, portrete, pentru cabinetul numismatic…Înfăptuirile şi rolul de până acum al Academiei Române în viaţa culturală a neamului sunt garanţia operei de mâine a urmaşilor noştri”. 

    Existau atunci 500.000 de cărţi şi  borşuri, 150.000 de periodice, 300.000 documente istorice, 8.000 de manuscrise, 12.000 stampe şi portrete, 2.000 de hărţi, 20.000 monede,  şi 500 de obiecte pentru “muzeul în formaţiune”.  Cei care frecventează Biblioteca vor înţelege, cum nu se poate mai bine, de ce acad. Radu Voinea, o consideră “o uriaşă cetate a tăcerii în care se citeşte, se studiază, se cercetează şi se aprofundează într-o linişte deplină un uriaş tezaur de înţelepciune”. Amintindu-şi de anii de până 1989, când sălile erau friguroase, acad. Radu Voinea a relatat şi despre cum de la “cele două cabinete” se solicitau  documente importante pentru istoria noastră, documente care nu au fost restituite.

    Când s-a înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie, o serie de colecţii au fost transferate cu toată opoziţia conducerii Academiei, după cum alte numeroase documente au luat drumul Arhivelor Statului. Au mai fost alte numeroase încercări prin care le-a fost dat să treacă Bibliotecii şi oamenilor care au slujit-o cu devotament, neuitarea lor şi, mai ales, a marilor personalităţi este dătătoare de încredere. Şi cum la o asemenea întâlnire se deapănă cuvintele rostite au darul de a reînvia momente trecute, de a ne împărtăşi din spiritul înaintaşilor, am putut afla, deopotrivă  necazuri, izbânzi şi proiecte, despre oameni şi fapte dar mai ales despre impresionantul tezaur al Bibliotecii. Au vorbit prof.  Gabriel Ştrempel, membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Bibliotecii, acad. Gheorghe Mihăilă, Fănuş Băileşteanu, director adjunct al Bibliotecii, Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu  Departamentului de manuscrise şi carte rară, Anca Bogdan, şef al Secţiei de bibliografie ş. a.  Acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române a prezentat o amplă expunere despre societatea cunoaşterii. Din alocuţiunea d-lui. Acad. Eugen Simion am reţinut vestea bună că s-a reluat publicarea manuscriselor facsimilate ale lui Eminescu.
Cum localul Bibliotecii devenise neîncăpător pentru cărţile strânse prin ani, în anul 1990 au început lucrările de extindere, consolidare şi modernizare, finalizate în 2005.  În structura actuală, Biblioteca are 26.000 mp, peste 300 de locuri de lectură, o sală de expoziţii, amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” şi beneficiază de dotări la standarde europene. Într-o aducere la zi a inventarului celor peste 11,5 milioane de piese, Fănuş Băileşteanu  a enumerat cele aproximativ 860.000 titluri de carte în peste 3,5 milioane de volume, precizând că nu există lucrare valoroasă,  din literatură românească şi universală care să nu-şi fi găsit locul cuvenit în Bibliotecă. La Cabinetul de stampe se află 50.000 de gravuri, 30.000 de desene şi numeroase albume de artă şi cărţi de istoria şi teoria artei. Continuând, la Cabinetul de muzică pot fi consultate 10.140 de manuscrise şi 50.000 de lucrări de specialitate, 20.550 imprimate pe suport electronic. În Cabinetul de hărţi sunt 5.000 hărţi în mape, 3120 hărţi pliate, 413 hărţi în suluri, 4000 planuri de moşii, aproximativ 40.000 de foi de hărţi.  Mai departe, Cabinetul de numismatică are 20.000 de piese antice (greceşti şi romane), 40.000 piese medievale, bizantine, 20.000 piese turceşti, 500 geme şi camee, 10.000 medalii, 20.000 de timbre şi 10.000 bancnote.

    Cabinetul de manuscrise adăposteşte cea mai bogată colecţie de manuscrise din ţară adăposteşte peste 10.000 de volume de carte rară, tipărituri deosebite prin vechimea, ornamentaţia originală, legăturile şi materialele pe care au fost imprimate, mărcile de proprietate ale unor personalităţi cărora le-au aparţinut. Gabriela Dumitrescu, şeful Departamentului manuscrise, carte rară, ne-a vorbit despre cea mai nouă donaţie, făcută de Ioana Feodorov, fiica academicianului Virgil Cândea, care aduce şi o noutate – o sală cu acces direct la raft. “Donaţia conţine o sută de titluri, în mare parte carte rară, o colecţie adunată cu nesfârşită dragoste pentru cuvântul scris, cum mărturiseşte Ioana Feodorov şi aşa cum a fost cunoscut academicianul Virgil Cândea”. Pline de tâlc sunt cuvintele din ex-libris: “Am fost vremelnic a lui Virgil Cândea”.
    Anual, Biblioteca este frecventată de aproximativ 12.000 de cititori care consultă sau studiază 29.000 de volume şi 30.000 periodice. Cititorii sunt membri ai Academiei Române, cercetători din institutele academice sau din alte institute de cercetare, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi şi studenţi. E mai greu de aflat câte studii sau cărţi au fost elaborate în temeiul îndelungii stăruiri asupra cărţilor, îmbogăţind tezaurul Bibliotecii şi câte încă se vor mai scrie. În amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” se desfăşoară numerose manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale iar sala Rondă găzduieşte expoziţii, tot atâtea repere ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale.

 

    Tradiţia acestei venerabile instituţii de cultură se îmbogăţeşte cu cele mai noi achiziţii ale ştiinţei şi tehnicii moderne şi  dr. Măriuca Stanciu, şef Serviciu Informare ştiinţifică-automatizare, ne-a vorbit despre informatizarea Bibliotecii, începută în 1997, odată cu achiziţionarea programului integrat de bibliotecă ALEPH, lucrându-se în special la catalogare. Din 2006 s-a trecut la o versiune nouă a programului ALEPH500 şi, până acum s-a realizat o bază de date – OPAC (online public automated catalog) – cu peste 130.000 de înregistrări bibliografice ( cu cele mai noi achiziţii de carte şi publicaţii, dar şi cu o bună parte din colecţiile patrimoniale). “Cea ce individualizează efortul Bibliotecii este îmbinarea dintre colecţiile de patrimoniu, unice în România, şi exploatarea lor pe baza celor mai moderne tehnici”. Au reieşit două aplicaţii de bibliotecă virtuală. Mai întâi, catalogarea electronică a manuscriselor eminesciene şi posibilitatea accesării lor de public şi conservărea manuscriselor originale. A doua, catalogarea fotografiei româneşti de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, cu toate informaţiile importante din punct de vedere istoric, etnografic, geografic, literar ş.a.m.d.
    Mai multe informaţii despre Bibliotecă la adresa de site: www.biblacad.ro , unde găsiţi un istoric al Bibliotecii, evoluţia colecţiilor, lista publicaţiilor cu acces gratuit, informaţii utile şi adresele unor biblioteci din România şi din străinătate, ale căror cataloage OPAC pot fi consultate direct după site-ul Bibliotecii. Din 2006, catalogul electronic al Bibliotecii este integrat în primul catalog electronic din România - ROLINEST -,  unde sunt cataloagele electronice ale bibliotecilor universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara.
    Programul sesiunii a cuprins acordarea unor diplome. Pentru cele şase decenii de viaţă dedicate Bibliotecii, prof. Gabriel Ştrempel i s-a acordat diploma de excelenţă. Diplome de fidelitate au fost înmânate prof. Ion Hangiu,  prof. Mircea Anghelescu, prof. Pavel Ţugui, prof. Ion Oprişan, publicistul Geo Şerban, prof. Dumitru Hâncu, editorii Mircea Coloşenco şi Marin Diaconu, scriitorul Ion Lăcustă şi publicistul Ion Cristoiu.  Săli ale Bibliotecii au fost botezate cu numele personalităţi binecunoscute: Ioan Bianu, N.N. Constantinescu, Virgil Cândea, D. Panaitescu-Perpessicius, George Oprescu, Constantin Moisil, Theodor Pallady, D. Cuclin, I.C. Băcilă.
…Apoi,  s-a reintrat în normal, cu liniştea din sălile de lectură, cu cititorii aplecaţi peste cărţi în care caută şi uneori află trecerea dincolo de vremelnicia prea zgomotoasă a vieţii cotidiene. Ei cunosc, cum nu se poate mai bine, că biblioteca este un spaţiu de graţie unde dăinuirea capătă semnificaţiile prezentului continuu.

Şi urarea tradiţională: Vivat, crescat, floreat.