Miniatura Brâncovenească:Manuscrise ilustrate și ornamentate/Violeta Barbu Editura Meridiane, 2000, Bucuresti, (ca
ISBN 973-33-0431-X
De ce prezentăm acum această carte ?
Pentru că e despre Brâncoveanu, pentru că a fost un așezător de țară și pentru a nu uita biblioteca sa de la Hurezi darămite Academia de la Sf. Sava... pentru că e o lucrare foarte bine îngrijită ilustrată și alcătuită. Minuție pe text, minuție respiră și materialele studiate ele însele opere de artă.
Pentru că este o lucare pe care îmi doresc să am răgazul să o răsfoiesc din când în când ca să nu uit. Pentru că imi aduce aminte de Antim;
Pentru că „[...] fără îndoială că persoana lui Constantin Brâncoveanu, descendent din Cantacuzini prin mamă, fusese omagiată și în această postură de vrednic urmaș al împăraților bizantini omonimi [...]”.
Este un studiu asupra patosului literei așezată din țesătura ambițiilor către nemurire deoportivă a domnilor, mitropoliților și truditorilor asupra literei.
Textul bogat descriptiv martor al unui studiu serios asupra manuscriselor strecoară în consștiință micile picanterii ale vieții medievale, fie că acestea veneau din cutuma reflectată documentar, fie că acestea transpar fin din studiile citate ale altor cercetători.
Mențiunile dese către floră sau elementelor sigilare, a vignietelor îndreptățește „[...] să vorbim despre un stil brâncovenesc mai ales datorită remarcabilei unități pe care o reprezintă decorul vegetal [...]” cu adânci referințe către zona etnobotanicii.
Lucrarea conduce către necesitatea de a adânci cunoștințele, de a te lasa furat și captat de o zona umana și caldă a meseriei noastre, poate către o zonă către care inconștient năzuim să trăim perpetuu.
Îmi doresc dragi colegi să găsiți această lucrare la fel de captivantă precum am redescoperit-o eu însumi după mulți ani de la întâlnirea cea dintâi.
Unde ? cum unde: la anticariat... :)
Este un studiu asupra patosului literei așezată din țesătura ambițiilor către nemurire deoportivă a domnilor, mitropoliților și truditorilor asupra literei.
Textul bogat descriptiv martor al unui studiu serios asupra manuscriselor strecoară în consștiință micile picanterii ale vieții medievale, fie că acestea veneau din cutuma reflectată documentar, fie că acestea transpar fin din studiile citate ale altor cercetători.
Mențiunile dese către floră sau elementelor sigilare, a vignietelor îndreptățește „[...] să vorbim despre un stil brâncovenesc mai ales datorită remarcabilei unități pe care o reprezintă decorul vegetal [...]” cu adânci referințe către zona etnobotanicii.
Lucrarea conduce către necesitatea de a adânci cunoștințele, de a te lasa furat și captat de o zona umana și caldă a meseriei noastre, poate către o zonă către care inconștient năzuim să trăim perpetuu.
Îmi doresc dragi colegi să găsiți această lucrare la fel de captivantă precum am redescoperit-o eu însumi după mulți ani de la întâlnirea cea dintâi.
Unde ? cum unde: la anticariat... :)