{jcomments on}Perspectiva media în continuă schimbare și creșterea rapidă în volumul informației afectează indivizii și societățile acum mai mult ca oricând.
Pentru a avea succes în acest mediu și pentru a rezolva eficient problemele în orice aspect al vieții, persoanele, comunitățile și națiunile ar trebui să dobândească un set absolut important de competențe pentru a ști să caute, să evalueze critic și să creeze informații noi și cunoaștere în diferite forme, utilizând instrumente existente și pentru a le partaja prin intermediul diferitelor canale.
Acestă cultură creează noi oportunități de a îmbunătăți calitatea vieții. Totuși, persoanele, organizațiile și societățile trebuie să acorde atenție impedimentelor și provocărilor actuale și viitoare asupra utilizării eficiente a informației, incluzând, dar nelăsându-le epuizate de următoarele:
- Capacități resurse și infrastructuri limitate;
- Cenzură, informație limitată în domeniul public, comercializare, privatizare și monopolizare a informației;
- Lipsă de respect pentru diversitatea culturală și lingvistică;
- Bariere legale excesive și neadecvate privind accesul, distribuția și posesia informației;
- Lipsa de cunoaștere privind prezervarea pe termen lung a informației, mai ales informația digitală personală și
- Lipsa de colaborare inter-sectorială și interdisciplinară între părțile interesate (bibliotecari, instructori de media, diverse dotări mass-media și organizațiile universitare, etc.)
În acest context, Conferința Internațională privind Cultura Informației și Media pentru Societățile pentru Cunoaștere, care s-a ținut la Moscova între 24-28 iunie 2012, cu scopul de ridica atenția publicului asupra semnificației, dimensiunii și a actualității eforturilor de promovare pentru cultura informației și media printre profesioniștii din domeniul informației, media, educației, responsabililor din arcul guvernamental și publicul larg; de a identifica marile provocări și trasarea politicilor și a strategiilor profesionale din domeniu; și de a contribui la îmbunătățirea implicării în problemele Culturii Informației și Media (CIM) la nivel internațional, regional și național.
Conferința a fost organizată de Ministerul Culturii a Federației Ruse, Agenția Federală pentru Presă și Comunicare de Masă, Comisia pentru UNESCO din Rusia și nternational Federation of Library Associations and Institutions (IFLA),, Institutul UNESCO pentru Tehnologia Informației în Educație, Comitetul Informație UNESCO din Rusia Informație pentru toți și Centrul interregional pentru Cooperarea Bibliotecilor în cadrul președenției Rusiei din programul Interguvernamental UNESCO Informație pentru Toți.
Conferința a adus împreună aproape 130 de participanți din 40 de țări reprezentând toate continentele: factori de decizie și experți ai agențiilor guvernamentale și neguvernamentale cheie și alte organizații; experți recunoscuți la nivel mondial în domeniul dezvoltării societăților cunoașterii; cercetători de marcă și profesori de jurnalism, biblioteconomie și educație; directori și reprezentanți ai autorităților guvernamentale responsabile pentru instituțiile de educație, biblioteci, media electronică și tradițională; reprezentativi ai asociațiilor naționale și internaționale privind cultura informației și media; reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor angajate în publicarea literaturii specifice culturii informației și media; practicieni ai media.
Parcipanții la conferință au căzut de acord asupra următoarelor:
1. Cultura Informației și Media (CIM) este o condiție premergătoare pentru o dezvoltare durabilă a societăților cunoașterii deschise, pluraliste, incluzive și participative, a instituțiilor civice, a organizațiilor, a comunităților și indivizilor care compun aceste societăți.
2. CIM este definit ca o combinație de cunoaștere, atitudini, abilități și practică necesare pentru a accesa, analiza, evalua, utiliza, produce și comunica informație și cunoaștere în mod creativ, legal și etic care respectă drepturile omului. Indivizii cultivați din punct de vedere al informației și media pot utiliza diverse media, surse de informație și canale în viața privată, profesională și publică. Acești știu când și ce informație au nevoie, pentru ce și de unde să o obțină. Aceștia înțeleg cine au creat acea informație și de ce, precum și rolurile, responsabilitățile și funcțiile media, a furnizorilor de informație și a instituțiilor de memorie. Aceștia pot analiza informația, mesajele, credințele și valorile transmise prin media și oricare producători de conținut și pot valida informația pe care au găsit-o și au produs-o prin intermediul unei palete de criterii generice, personale sau în funcție de context. Astfel, competențele CIM se extind dincolo de tehnologiile comunicării și informării pentru a circumscrie învățarea, gândirea critică și abilitățile interpretative la novel profesional și dincolo de granițele educaționale și societale. CIM adresează toate tipurile de media (oral, tipărit, analog și digital) și toate formele și formatele resurselor.
3. Conceptul de CIM se construiește pe documentele internaționale anterioare precum Declarația de la Praga „Către o societate cultivată informațional” (2003); Proclamația de la Alexandria „Jaloanele Societății Informației” (2005); Declarația de la Fez privind Cultura Informației și Media (2011) și recomandările ILFA privind cultura informației și media din 2011. CIM cuprinde competențe esențiale necesare pentru a lucra efectiv către atingerea țintelor UN Millennium Development, Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și țintele promovate de World Summit on the Information Society.
4. Pentru a atinge aceste ținte, indivizii, comunitățile, afacerile, organizațiile și națiunile au nevoie de informații în mod continuu despre ele însele și despre mediile fizice și sociale și o înțelegere a multor media diferite prin care aceste informații pot fi găsite, înțelese și comunicate. Totuși media se află în continuă schimbare. Noile evoluții tehnologice continuă să modifice parametrii de lucru, timpul liber, viața de familie și cultura civică. În întreaga lume oamenii trăiesc într-un mediu definit din ce în ce mai mult de convergența diferitelor media, interactivului, rețelelor și a globalizării. În mod particular (dar nu neapărat) pentru tineri importanța media și a rețelelor de peering au crescut iar o mare parte a dezvoltării lor se întâmplă în afara mediilor de învățare. Crearea de media în zilele noastre nu mai stă în mâna unui grup limitat de profesioniști; acum oricine poate să creeze acum.
5. În același timp, clivajele digitale rămân semnificative. Mulți oameni din țările în curs de dezvoltare nu au deloc acces la informație și media. Chiar și în țările în curs de dezvoltare limitările sunt la nivel de acces fizic la tehnologii și multor oameni de la toate nivelurile le lipsesc abilitățile de gândire în registre superioare pentru a lua decizii informate și pentru a rezolva problemele oricărui aspect al vieții (ex. personale, sociale, educaționale, aspecte profesionale la nivel local, național, regional și internațional).
Luînd în considerare toate cele de mai sus, participanții la Conferința Internațională privind Cultura Informației și Media pentru Societățile penru Cunoaștere se adresează șefilor de state; sistemului Națiunilor Unite (în special UNESCO), Organizații Inter-Guvernamentale, Organizații Non-Guvernamentale; instituții de educație și cercetare și asociații profesionale; instituții media; instituții culturale și sociale; rețele și sectorul de afaceri și cel al industriei cu următoarele propuneri:
a. Recunoașterea faptului că CIM este esențial pentru bunăstarea și progresul individual, al comunității, pentru economie și societatea civilă;
b. Integrarea promovării CIM în toate politicile educaționale la nivel național, culturale, informaționale, media și alte politici;
c. Conturarea responsabilităților dezvoltarea capacității și promovarea colaborării între și printre diferitele părți interesate (guverne, organizații pentru educație, media și tineret, biblioteci, arhive, muzee și ONG-uri printre altele).
d. Încurajarea sistemelor de educație să inițieze reforme structurale și pedagogice necesare îmbunătățirii CIM-ului;
e. Interagarea CIM în curriculă incluzând sistemele de evaluare la toate nivelurile de educație, inter alia, educația pe tot parcursul vieții și la locul de muncă și instruirea profesorilor;
f. Prioritizarea sprijinului acordat rețelelor și organizațiilor care lucrează pe probleme de CIM și care investesc în creșterea capacităților;
g. Întreprinderea cercetărilor și dezvoltarea de instrumente dedicate CIM, incluzând cadre pentru înțelegere, practici pe baza evidențelor, indicatori și tehnici de evaluare;
h. Dezvoltarea și implementarea de standarde CIM;
i. Promovarea competențelor legate de CIM care implică citirea, scrierea, exprimarea, ascultarea și vizionarea;
j. Încurajarea unui dialog intercultural și cooperara internațională în același timp cu promovarea la nivel internațional a CIM-ului;
k. Investirea în procesele care sprijină prezervarea pe termen lung a informației digitale;
l. Promovarea și protejarea dreptului la liberă exprimare, liber acces la informație, dreptul la viață privată și confidențialitate, principii etice și alte drepturi.
Acest document a fost produs printr-un proces colaborativ care au implicat participanți din următoarele 40 de țări: Argentina, Australia, Azerbaijan, Bangladesh, Belarus, Brazilia, Canada, Capul Verde, China, Croația, Egipt, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, India, Irak, Israel, Italia, Kazakstan, Kirghizstan, Letonia, Liban, Lituania, Malaezia, Mexic, Moldova, Olanda, Norvegia, Filipine, Polonia, Qatar, Federația Rusă, Serbia, Sudan, Turcia, Ucraina, Marea britanie, Statele Unite ale Americii și Zambia
28 Iunie 2012, Moscova