Declarație de Michelle Bachelet,
Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului
27 octombrie, 2020

Dragii mei colegi,
Excelențele voastre,
Prieteni,

Apelul nostru comun de astăzi este unul de principiu, salvator de vieți și urgent.

Oamenii din întreaga lume au nevoie de statele lor, organismele internaționale, instituțiile științifice și medicale și de practicieni pentru a asigura schimbul cât mai larg de cunoaștere științifică și de accesul cât mai larg la beneficiile cunoașterii științifice. Aceasta este cheia oricărei politici eficiente de sănătate publică. Este esențial pentru combaterea schimbărilor climatice. Și este o chestiune fundamentală a drepturilor omului: Declarația Universală a Drepturilor Omului proclamă în mod explicit dreptul „de a împărtăși progresele științifice și beneficiile sale”.

COVID-19 a adus în centrul atenției această problemă a informațiilor deschise. Suprimarea sau negarea dovezilor științifice în unele cercuri - și reticența de a adopta politici bazate pe dovezi - au mărit daunele devastatoare pe care le produce pandemia. Un principiu de bază al sănătății publice este necesitatea unui angajament deplin și onest cu publicul. Folosirea forței nu va atenua sau pune capăt acestei pandemii - dar utilizarea științei, precum și consimțământul public deplin informat și conformitatea, vor face acest lucru. Săptămâna trecută, agenția noastră soră OMS s-a alăturat cu Wikipedia pentru a oferi acces gratuit și în timp util la informații despre COVID-19: aplaud această dezvoltare inovatoare.

De asemenea, pandemia acordă o nouă importanță necesității de a asigura accesul nediscriminatoriu la beneficiile științei - cum ar fi orice tratamente și vaccinuri COVID-19. Conform legislației internaționale privind drepturile omului, statele au o obligație clară de a asigura cooperarea internațională și accesul la un vaccin. Toată lumea, inclusiv persoanele și grupurile vulnerabile sau marginalizate, are dreptul să se bucure de beneficiile progresului științific - și atunci când beneficiile științei sunt gestionate ca un produs pur comercial rezervat celor bogați, toată lumea este afectată.

Comisia pentru drepturile economice, sociale și culturale a acordat o atenție deosebită acestei probleme în ultimele luni, în special în Comentariul său general 25 privind „Știința și drepturile economice, sociale și culturale”, care susține că regimurile de proprietate intelectuală ar trebui puse în aplicare într-un mod care să sprijine datoria statelor „de a proteja sănătatea publică și, în special, de a promova accesul la medicamente pentru toți”.

Beneficiile progresului științific și medical au fost întotdeauna menite să fie împărtășite. Marea frumusețe a științei este că nu are granițe - și că, lucrând împreună, fiecare om de știință și student în științe poate contribui la cunoașterea distribuită și în beneficiul tuturor. Ca parte a muncii noastre în abordarea și recuperarea după COVID-19, trebuie să onorăm acest spirit esențial al efortului științific - cu un schimb de date și informații mult mai larg, transfer de tehnologie și extinderea generală a disponibilității medicamentelor și a tehnologiilor de sănătate.

Știința deschisă nu se referă doar la încurajarea schimbului sporit de cunoștințe și rezultate științifice. De asemenea, trebuie să promovăm incluziunea prin educație a persoanelor ale căror contribuții și nevoi sunt prea des trecute cu vederea.

Cei care participă deplin la efortul științific global ar trebui să ia în considerare și nevoile și experiențele femeilor, ale membrilor comunităților minoritare, ale cărturarilor indigeni, ale persoanelor cu dizabilități, ale persoanelor care trăiesc în sărăcie și ale persoanelor din țările mai puțin dezvoltate - printre altele. Abia atunci cercetarea se va adresa pe deplin tuturor comunităților și va contribui la reducerea accesului inegal la dezvoltarea și capacităților științifice din diferitele țări și regiuni.

Colegilor,

Dreptul tuturor „de a participa la progresul științific și la beneficiile sale” a fost atacat în ultimii ani, în special în contextul discuțiilor despre schimbările climatice.

În unele cercuri, problema dacă schimbările climatice chiar există sau sunt cauzate de activitatea umană este tratată mai degrabă ca o chestiune de credință personală decât ca o știință riguroasă. După cum a scris un grup de 58 de experți în 2018, se creează „o falsă echivalență” „între un consens științific copleșitor și un lobby finanțat puternic de interese directe”. Această introducere deliberată a îndoielii cu privire la dovezi clare și faptice este catastrofală pentru planeta noastră. Apelul nostru comun de astăzi subliniază că „politicile publice ar trebui să se bazeze pe informații verificate, fapte și cunoaștere științifică”, deoarece, așa cum a spus Secretarul General Antonio Guterres, „trebuie să ascultăm cei mai buni oameni de știință ai Pământului”. Aceasta este o chestiune de salvare a vieților la nivel individual; viitorul comunităților și al națiunilor; și planeta noastră.

În cele din urmă, un scurt cuvânt despre un subiect important: datele. Datele statistice solide sunt strâns legate de progresul științific și sunt un instrument vital al drepturilor omului. Așa cum nu m-am săturat să spun, nu vom putea niciodată să reparăm ceea ce nu putem vedea. Biroul nostru conduce lucrări la nivelul ONU privind colectarea datelor, care este dezagregată cu atenție integrând preocupări legate de drepturile omului. Acest lucru este crucial pentru recunoașterea și transformarea discriminării de lungă durată și a altor încălcări ale drepturilor omului, care împiedică exercitarea deplină a drepturilor.

Sunt convins că știința deschisă poate ajuta la deblocarea cheilor vitale ale recuperării și ale unei lumi mai bune. Vă mulțumesc pentru atenție și pentru apărarea drepturilor omului.

Traducere de Nicolaie Constantinescu, 12 noiembrie, 2020

[SURSA]