Acum un an era postată online „Înțelegerea pentru Accesul Deschis” ca o pledoarie pentru toți cei interesați de soarta rezultatelor de cercetare finanțate din fonduri publice.
De fapt, Accesul Deschis nu este doar despre asta, doar despre acces la ceea ce este al nostru prin faptul că suntem cetățeni, ci mai degrabă este vorba despre reafirmarea dreptului asupra ceea ce se întoarce înapoi ca rezultate tangibile ale taxelor pe care le plătim.
Și mai este un aspect important pe care nu trebuie să-l uităm nicio clipă. Breasla specialiștilor în științele informării este cea care a pornit această mișcare . Nimeni nu poate înțelege mai bine aspectele care privesc organizarea, contextualizarea și îmbogățirea resurselor. Din acest motiv au fost primite semnăturile instituționale ale două mari asociații profesionale, care astfel au făcut dovada că „au înțeles” Accesul Deschis și au ales să lucreze pentru împlinirea dezideratelor cu care documentul se închide.
Alături de semnăturile asociațiilor am primit și semnăturile instituționale ale celor mai moderne instituții publice ale breslei - Brașov, Cluj, Sibiu, Bihor. Acești actori sunt uniți prin „Înțelegere” cu alte două instituții partenere: APTI și Grandir.
Din fericire principiile Accesului Deschis, deschiderea resurselor aflate în Domeniul Public, al schimbului și liberei agregări de date bibliografice sunt tot atâtea surse de dezbatere în breaslă după cum am remarcat la debutul acestei luni împreună cu o parte a „cremei” comunității. Visul cel mare este să existe un forum comun de dezbatere, o zonă „neutră”, unde dezbrăcați de istorii și de interese să căutăm mai binele, mai eficientul împreună. Mulți ar spune: dar de ce domnule? Răspunsul este unul simplu: ca să mai existăm cu o funcție care o continuă natural cu cea pe care misiunea socială a instituției a impus-o.
Personal sunt foarte recunoscător pentru că am descoperit că sunt mai mulți cei care susțin aceste idei și care doresc să le vadă aplicate în practică decât cei care li se opun. Acesta este un câștig general al întregii bresle.
Ceea ce observ ca punct nodal al ezitărilor este problematica drepturilor de autor. Am descoperit că în România dacă vrei să îngropi Accesul Deschis și să-ți păstrezi zona de confort dai automat răspunsul: aaaaa, păi avem probleme cu drepturile de autor dacă ar fi să aplicăm Accesul Deschis. De fapt, cred eu, este vorba de sacrificarea unei zone de confort și nu neapărat a unui ideal perfect tangibil datorită alternativelor pe care licențele deschise le oferă. Da, și mai este o mare problemă de alocare a unor resurse. Cred că de fapt asta este o durere generală. Dar pentru a promova existența unei alternative nu este neapărat nevoie de resurse financiare, ci de conștientizarea faptului că ceea ce noi, cu toții, plătim prin taxe, trebuie să ni se întoarcă fără atingere cu alte interese.
Nici la nivel european lucrurile nu și-au diminuat suflul, ci chiar au prins viteză prin parcursul Comisiei Europene îndreptat către adoptarea Accesului Deschis la rezultatele de cercetare și seturile de date rezultate din Programul Orizont 2020 ca principiu general.
Din nefericire, în Statele Unite ale Americii anul a debutat cu pierderea unui tânăr deosebit care a dorit să schimbe lumea - . Această pierdere încă produce reverberații și mișcă oameni și în curând legi (vezi Aaron's Law).
Pentru cei care sunt vorbitori de limbă engleză există această înregistrare deosebită în care Lawrence Lessig contextualizează dispariția tânărului ca fiind un efect al neînțelegerii și interpretării defectuoase a legislației.
În câteva discuții pe care le-am avut cu bunul coleg , director executiv al APTI și editor al EDRI-gram (apropos, - EDRi ), am găsit că și în România există un deficit de înțelegere al aspectelor ce țin de modul în care funcționează tenologia. Adaug eu și spun că noi înșine ca specialiști avem lacune și nu trebuie să fie o rușine în a admite această realitate. Este un punct de vedere sănătos care clădește vertical.
Astfel, dacă aș mai adăuga ceva documentului propus de „Înțelegerea Accesului Deschis” este faptul că nu are clar menționată componenta educațională. Oarecum aceasta se subînțelege din deziderate. Alți colegi din breaslă chiar au făcut și mai mult elaborând resurse valoroase cum ar fi Ghidul pentru Cultura informației al Angelei Repanovici (încă așteptăm varianta cu acces deschis), Lenuța Ursachi a construit o adevărată curriculă online prin seria de prezentări pe care o propune la și modesta contribuție a membrilor Kosson prin tot ceea ce împreună reușesc să ofere cu drag tuturor.
Punctez o contribuție de actualitate a lui Robert Coravu (), care este de maximă importanță mai ales pentru cei care sunt studenți sau pășesc pe calea contribuțiilor științifice de valoare: „Ce este plagiatul și cum poate fi prevenit” -
Poate că mai sunt mulți, mut mai mulți pe care memoria imediată în contextul acestui articol nu a reușit să-i pună în locurile cuvenite. Pentru aceasta vă invit să-i adăugăm la comentarii.
Ca o concluzie, vă invit să semnați „Înțelegerea Accesului Deschis” dacă nu ați făcut-o până acum și să răspundeți la următorul chestionar (puteți să vă exercitați votul de mai multe ori pentru a pune accent pe subiectele de interes pentru dumneavoastră). În cazul în care aveți sugestii, vă rog să optați pentru folosirea unui vot pe opțiunea „altele nemenționate aici”. Apoi completarea la comentarii cu cele care le credeți utile din punctul dumneavoastră de vedere.
{jvotesystem poll=|8|}