a) rezumatele tezelor de doctorat (catalogare, indexare, încărcare fișier);
b) articolele analelor universității (într-o primă fază, au fost identificate acele anale care sunt în acces deschis și s-a început lucrul cu acestea);
c) bibliografiile furnizate facultăților/departamentelor, în cadrul acțiunilor de acreditare a specializărilor, ierarhizare; cercetări bibliografice; bibliografii resurse online în acces deschis; organizarea lor este pe domeniile din universitate (punct propus și dezvoltat de subsemnata, în vederea unei mai bune gestionări a informarii bibliografice);
Biblioteca se află într-o campanie de promovare a serviciilor și a depozitului digital. Împreună cu doamna Mioara Voncilă, șef serviciu bibliotecă, am făcut prezentări la 3 facultăți din 15. Acestea au luat contact și au examinat modelul de contract pe care îl găsiți atașat articolului. A fost întocmit un chestionar pe care l-am distribuit participanților în vederea completării lui pe parcursul întâlnirilor pentru a evalua și identifica nivelul de receptare și atitudinea lor legate de accesul deschis.
La o întâlnire recentă pe care am avut-o la Facultatea de Mecanică, şefii de departamente şi decanul au propus, mai curând, depozitarea tezelor de doctorat. A rămas în discuție problema cursurilor profesorilor, dar numai cu acces restricționat. În principiu, confruntați cu acest nou model, participanții la întâlnirea cu reprezentanţii bbiliotecii au fost destul de reticenți în legătură cu includerea în depozit a lucrărilor de licență sau a disertațiilor pentru că:
1. nu există un soft de detectare a plagiatului;
2. nu există o persoană care să se ocupe de gestionarea acestor documente.
O parte din analele universităţii sunt incluse deja în baze de date științifice precum: Scopus, EBSCO, Proquest etc. Din acest motiv, nu prea sunt dispuşi să-și pună în acces liber articole pentru care au muncit și au plătit mult. În plus, a fost reclamată și problema furtului intelectual, care este și aceasta o realitate greu de combătut. E dificil să-i convingem...
O altă propunere a venit din partea unuia din şefii de departament din cadrul Facultăţii de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică legat de includerea în cadrul comunităţii a unui număr de 5-10 lucrări de licenţă şi disertaţii, cel mai bine cotate. Tot în cadrul acestei facultăţi s-a înregistrat iniţiativa achiziţionării unui soft de detectare a plagiatului, la nivelul universităţii. Biblioteca a întreprins câteva cercetări în acest sens şi a prezentat conducerii universităţii o serie de astfel de produse software: Strikeplagiarism, Turnitin sau varianta open source, Viper.
Va urma o acţiune de prospectare a pieţii, în această sferă (un reprezentant al universităţii va participa la un seminar, la Bucureşti, unde se vor face demonstraţii privind modul de utilizarea a softului Strikeplagiarism) şi, de ce nu, achiziţionarea, în final, a unui produs atât de util într-o instituţie de educaţie şi cercetare.
Depozitul nostru poate fi consultat la adresa: