traducere după textul original de la adresa
Note de traducere:
Pentru „citation” a fost preferat sensul de citare și nu referință bibliografică pentru simplitate.
„Claim” a fost tradus cu înțelesul de recunoaștere, având înțelesul de solicitare pentru recunoașterea efortului științific individual sau de grup.
Preambul
Rezultatele de cercetare solide se bazează pe o fundație de date robuste și accesibile. Pentru ca acest lucru să se regăsească în practică, nu numai în teorie, datelor trebuie să li se acorde importanța cuvenită în practica științifică și cea a înregistrărilor științifice durabile. Cu alte cuvinte, datele trebuie să fie considerate produse legitime și citabile ale cercetării. Citarea datelor, precum citarea altor dovezi și surse, constituie o bună practică de cercetare și face parte din ecosistemul științific care sprijină reutilizarea datelor.
În sprijinul acestei aserțiuni și pentru a încuraja buna practică, oferim un set de principii conducătoare pentru datele literaturii științifice, pentru seturi de date sau oricare alt obiect de cercetare.
Aceste principii sunt sinteza muncii unui număr de grupuri. Pentru că ne mișcăm în următoarea fază, vă așteptăm participarea și sprijinul pentru aceste principii.
Principii
Principiile citării datelor acoperă scopul, funcția și atributele citărilor. Aceste principii recunosc necesitatea duală de a crea practici de citare, care sunt deopotrivă de înțeles pentru oameni și care pot fi acționate și de mașini.
Aceste principii de citare nu sunt recomandări de adâncime pentru gestionarea datelor. Și, pentru că practica variază în comunități și pentru că tehnologiile vor evolua de-a lungul vremii, nu includem recomandări pentru implementări specifice, ci încurajăm comunitățile să dezvolte practici și instrumente care să întrupeze aceste principii.
Principiile sunt grupate astfel încât să ușureze mai degrabă înțelegerea și nu după vreun anumit criteriu de performanță perceput.
1. Importanță
Datele ar trebui considerate produse de cercetare legitime și citabile. Citării datelor ar trebui să i se acorde aceeași importanță în practica științifică precum citărilor sau altor obiecte de cercetare cum ar fi publicațiile [1].
2. Recunoașterea științifică și atribuirea
Citarea datelor ar trebui să ușureze acordarea recunoașterii științifice și a atribuirii normative și legale tuturor celor care au contribuit la date, recunoscând faptul că un singur stil sau un singur mecanism de atribuire nu se poate aplica tuturor datelor [2].
3. Când pentru literatura științifică se cere recunoașterea în baza unor date, datele în cauză trebuie să fie citate [3]
4. Identificare unică
Citarea datelor ar trebui să includă o metodă durabilă pentru identificare care să fie acționabilă și de mașini, unică la nivel global și utilizată larg de o comunitate [4].
5. Acces
Citările datelor ar trebui să ușureze accesul la datele în sine și astfel la metadatele asociate, la documentație, cod și alte materiale care sunt necesare deopotrivă pentru oameni, cât și pentru mașini pentru a utiliza informați datele referențiate [5].
6. Persistență
Identificatorii unici și metadatele care descriu datele și aranjamentul lor, ar trebui să fie rezistente în timp -- chiar și după durata de viață a datelor pe care acestea le descriu [6].
7. Specificitate și verificare
Citările datelor ar trebui să ușureze identificarea, accesul și verificarea anumitor date specifice care vin să sprijine solicitarea pentru recunoaștere. Citările sau metadatele citărilor ar trebui să includă îndeajuns de multe informații privind originea și fixitatea pentru a ușura verificarea dacă o versiune sau/și o porție granulară de date extrase ulterior este aceeași cu aceea original citată [7].
8. Interoperabilitate și flexibilitate
Metodele pentru citatea datelor ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a se plia pe diferitele practici ale comunităților, dar nu ar trebui să fie foarte diferite cât să compromită interoperabilitatea citării datelor între comunități [8].
Atunci când citezi acest document, te rog să folosești următorul format de referință bibliografică: Data Citation Synthesis Group: Joint Declaration of Data Citation Principles. Martone M. (ed.) San Diego CA: FORCE11; 2014 [].
Pentru mai multe informații vei mai jos glosarul, online și referințele mai jos
Exemplu:
1. CODATA/ITSCI Task Force on Data Citation, 2013. “Out of cite, out of mind: The Current State of Practice, Policy and Technology for Data Citation”. Data Science Journal 12: 1-75., < sec 3.2.1; Uhlir (ed.) 2012,Developing Data Attribution and Citation Practices and Standards. National Academies.
<, ch. 14.; Altman, Micah, and Gary King. 2007 . "A proposed standard for the scholarly citation of quantitative data." D-lib Magazine 13.3/4. <
2. CODATA 2013, Sec 3.2; 7.2.3; . Uhlir (ed.), 2012. ,ch. 14
3. CODATA 2013, Sec 3.1; 7.2.3; Uhlir (ed.) 2012, ch. 14
4. Altman-King 2007; CODATA 2013, Sec 3.2.3, Ch. 5; Ball, A., Duke, M. (2012). ‘Data Citation and Linking’. DCC Briefing Papers. Edinburgh: Digital Curation Centre.
<
5. CODATA 2013, Sec 3.2.4, 3.2.5, 3.2.8
6. Altman-King 2007; Ball & Duke 2012; CODATA 2013, Sec 3.2.2
7. Altman-King 2007; CODATA 2013, Sec 3.2.7, 3.2.8
8. CODATA 2013, Sec 3.2.10
Glosarul Principiilor Citării Datelor
Atribuirea:
(Folosit prima dată în principiul 2)
Specificarea termenilor de utilizare a datelor, de regulă sub forma unei licențe.
Din punct de vedere legal, atribuirea se fundamentează pe drepturile de proprietate intelectuală și licențe, precum și pe valori normative puternice ale comunității de cercetare, dar citarea datelor privește drepturile individuale și normele de acordare a creditului și a recunoașterii publice. Astfel, din punct de vedere legal, atribuirea este individualizată în aceste principii opus atribuirii conform normelor (comunității științifice), preocupare legată de stimulente și sistemele de evaluare și creditare pentru activitatea științifică (adaptat din CoData 2013).
Citarea:
(Prima dată folosit în preambul)
O referință bibliografică structurată formal către o altă operă științifică publicată sau nu (adaptat după ).
În modelul tradițional al tiparului, o „referință bibliografică” se referă la o referință structurată formal către o altă operă științifică publicată sau nu. (Aceasta este diferită de terminologia formală a bibliometriei prin care se fac referințele și sunt primite citările.)
De regulă, trimiterile citării în document către aceste referințe structurate sunt marcați și abreviați. Aceștia sunt acompaniați de referințele bibliografice complete către operă, fiind trecute în bibliografie sau lista de referințe, de cele mai multe ori urmând finalului corpului de text central, fiind denumit „o referință” sau „referință bibliografică”. Citările din media tradițională includ informații „de localizare”, frecvent sub forma unui număr de pagini, care identifică care parte a operei citate este referențiată.
Terminologia comună întrebuințată pentru citarea în domeniul digital a început să difere față de cea folosită pentru uzul tiparului. Am adoptat uzanțele mai recente în care „citare” este folosit pentru a face referință către o informație a unei descrieri bibliografice pentru obiect. Utilizarea curentă lasă deschis subiectul terminologiei folosite pentru a descrie referințele mai granulare la date, incluzând subseturi de observații, variabile sau alte componente și subseturi ale unui set de date mai larg. Aceste referințe granulare sunt adeseori necesare în text pentru a descrie suportul factual cu exactitate pentru un tabel de date, o figură sau analiză și sunt analoge „citărilor juridice” («pin citation»), folosite în profesiile domeniului juridic sau „paginii cu referințe” folosite în citarea articolelor din reviste. Termenul de „citare în adâncime” se aplică citării granulare țintind subseturi de date.
Date:
(Prima dată folosit în preambul)
Orice înregistrare care poate fi folosită în sprijinul argumentației științifice în domeniul cercetării, chiar dacă nu ar putea fi considerată o dovadă validă în toate disciplinele. În științele sociale, datele pot include răspunsurile la chestionare, interviuri și documente istorice. Sursa: modificat din
Termenul de „date”, așa cum este folosit în acest document, este menit să aibe un înțeles larg. Suplimentar manifestărilor digitale ale literaturii (incluzând text, sunet, imagini fixe, imagini în mișcare, modele, jocuri și simulări), datele digitale se referă și la formele de date și baze de date care nu se pot auto-descrie -- acest lucru necesitând ajutorul metadatelor, computației și/sau a software-ului pentru ca să fie poată fi utile -- așa cum sunt diferitele tipuri de date de laborator incluzând spectrografie, secvențiere genomică și date de la microscopia electronică; date din observații așa cum sunt senzorii la distanță, date geospațiale și date socio-economice; și alte forme de date date, fie generale, fie compilate de oameni sau mașini (adaptat după Raportul CoData, 2013).
Set de date:
(prima dată folosit în preambul)
„Informație înregistrată, indiferent de formă sau mediul de stocare, incluzând înscrisuri, filme, înregistrări sonore, reproduceri fotografice, desene, proiecte sau alte reprezentări grafice, manuale procedurale, formulare, diagrame, fluxuri de lucru, diagrame, descrieri de echipamente, fișiere de date, procesare de date sau programe pentru computere (software), înregistrări statistice și alte date de cercetare”. Din DataCite Business Models Principles
Identificator și indentificator persistent
(Prima dată folosit în principiul 6)
Un identificator este o asociere dintre un string de caractere și un obiect. Obiectele pot fi fișiere, părți de fișiere, nume de persoane sau organizații, abstracțiuni, etc. Obiectele pot fi online și offline. Stringurile de caractere includ URL-uri, serii formate din numere, nume de adrese, etc. Un „identificator persistent” este un identificator care este disponibil și este gestionat de-a lungul vremii: nu se va schimba dacă elementul este mutat sau redenumit. Acest lucru înseamnă că un element poate fi referențiat cu exactitate pentru a fi accesat în viitor de oameni și software (de la ).
Interoperabilitate:
(Folosit prima dată în principiul 8)
Abilitatea de a face sistemele și organizațiile să lucreze împreună (adaptat după Wikipedia). Accesul la datele de cercetare așa cum este facilitat de citarea datelor, necesită o infrastructură tehnică care este proiectată adecvat și care se bazează pe cele mai bune practici de interoperabilitate ce includ controlul calității datelor, securitate și autorizări. În acest moment, interoperabilitatea la nivelurile semantic și de infrastructură, este important să asigure faptul că citarea datelor ușurează accesul la datele de cercetare. Totuși, organizațiile care lucrează pentru a dezvolta infrastructuri îmbunătățite care să promoveze interoperabilitatea, ar trebui să comunice larg standardele, ghidurile și cele mai bune practici care sunt implementate; să adopte standarde pentru documentarea datelor (așa cum sunt metadatele) și diseminarea (citarea datelor, incluzând linkuri bidirecționale de la date la publicații și vice versa); să fie la zi nu numai cu tehnologiile implementate, dar și cu eforturile pentru stabilirea de bune practici pe care le face comunitatea (adaptat după CoData Report, 2013, Cap. 5).
Acționabil și de mașină:
(Prima dată utilizat în introducerea principiilor)
Conținut care poate fi utilizate și manipulat de computere ()
Metadate:
(Folosit pentru prima dată în preambul)
Informații despre date care sunt urmărite într-un sistem de date. Metadatele se conformează, de regulă, unui model informațional. Metadatele pot include, de exemplu, numele senzorului folosit pentru a colecta datele sau persoana care a colectat date, unde au fost colectate datele, informațiile despre unități și dimensiunea datelor, precum și alte note ale cercetătorlui despre cum datele au fost procesate. Sursa: modificat din
Metadatele sunt informații (date) despre obiect și structura lui, cum ar fi numele creatorului obiectului, data creării, URL-ul țintă, versiunea obiectului, numele său ș.a.md. (de la: ).
Obiect de cercetare:
(Folosit prima dată în preambul)
Obiecte distribuite, reutilizabile și care permit ca cercetarea să fie înregistrată și refolosită (adaptat după Wikipedia).
Știință
(Prima dată folosit în preambul)
Studiu formal riguros sau cercetarea unui subiect (adaptat după dicționarul Merriam-Webster).
Verificare, proveniență și fixitatea:
(Utilizat prima dată în principiul 7)
Verificare înseamnă că poți stabili cu certitudine relația dintre obiectul citat, subiect al unei citări și obiectul curent -- verificarea permite cuiva să confirme dacă datele obținute sunt datele citate. Acest lucru este separat de persistență, care rămâne responsabilitatea arhivei, nu a citării..
Tipurile de verificări includ fixitatea -- care poate fi utilizată direct pentru a evalua integritatea unui anumit conținut și proveniența, care oferă informații despre părțile lanțului custodial și/sau al procesării la care a fost supus conținutul. Forme specifice de verificare a citării includ, fără a se limita informațiilor de fixitate introduse chiar în referință; asocierea citării cu un surogat (așa cum este pagina în care stă), unde metadate suplimentare precum forma datelor, fixitatea și faza finală a proveninenței sunt oferite în mod explicit; sau asocierea acestor metadate cu un DOI, handle sau oricare alt identificator permanent, direct identificatorul permanent în sine prin serviciul de dereferențiere a identificatorului permanent sau a serviciului de indexare (adaptat după CoData, 2013).
Versiune:
(Folosit pentru prima dată în principiul 7)
Un set de date modificat după un set de date desemnat -- în mare echivalent cu o „ediție” în terminologia FRBR. [1]
Acest termen implică adesea un număr care este incrementat atunci când datele se modifică și care poate fi descris și ca un „timeslice” sau dată de acces acolo unde o versiune stabilită în mod formal nu este disponibilă, de exemplu [2]
[1]
[2] Starr, J., & Gastl, A. (2011). isCitedBy: A metadata scheme for DataCite. D-Lib Magazine, 17(1/2). doi:10.1045/january2011-starr