Stimată Dr. Neelie Kroes, Vicepreședinte al Comisiei Europene:
{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}m fost de curând la Ghent la lansarea inițiativei Comisiei Europene OpenAIRE. Ați vorbit elocvent și cu putere despre cum OpenAIRE oferă infrastructura pentru „accesul deschis” în întreaga Uniune Europeană și despre cum cum acest lucru reprezintă o poziție puternică deopotrivă pentru mandatarea și sprijinirea accesului deschis la cercetarea finanțată de Comisia Europeană. Ați indicat într-adevăr faptul că este cea mai potrivită cale pentru ca cercetarea să progreseze în noul secol.
{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}fost cu adevărat mișcător să văd un continent întreg îmbrățișând accesul deschis. Infrastructura cu Acces Deschis pentru Cercetare În Europa de unde vine acronimul OpenAIRE, implică o conectare impresionantă a depozitelor la nivel instituțional și disciplinar, a indexurilor naționale și regionale, a birourilor de asistență și a altor forme de consiliere. Lansarea propriu-zisă a fost marcată de zurgălăi virtuali, protocoale și acronime, diagrame Gaant și Pert, colectori de metadate și depozite orfane, șampanie și foie gras. Călătorind de departe, am simțit deodată că îmi lipsește un dar care să-l împart cu toată lumea. Sper că voi fi iertat pentru versiunea școlărească a istoriei instituției gazde pe care am înfățișat-o tuturor celor adunați acolo (în Ghent-ul istoric, medieval).
{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}ți vorbit totuși de necesitatea de a comunica această piatră de hotar publicului. În acest spirit am căutat să ajut compunând o versiune academică a unei campanii publicitare pentru OpenAIRE care este direcționată către comunitatea de cercetare și către public. Scopul meu este de a atrage atenția asupra contribuțiilor pe care OpenAIRE le poate avea, gândindu-ne la faptul că aceată cunoaștere implică drepturi și responsabilități. Iertați-mi îndrăzneala dar este și o șansă pentru Europa pentru a-și reînnoi curentul iluminist. Deci, acesta este momentul pentru un rapel filosofic și istoric despre cum OpenAIRE ar putea împlini promisiunea anterioară iar în acest sens aici sunt o jumătate de duzină de fraze potrivite. Ori acestea sunt darurile mele.
{xtypo_dropcap}D{/xtypo_dropcap}oar spune știu (joc de cuvinte no-know). Aceasta a fost dictonul de referință al Iluminismului european. În 1784, Kant și-a exprimat opinia despre întrebarea „ce este Iluminismul?” El a afirmat că implică evoluția rațiunii publicului și scoaterea oamenilor de sub tutela altora. (Acum, realizez faptul că doar spune nu nu funcționează doar în cazul drogurilor cu tot respectul datorat lui NancyReagan și nu funcționează în cazul educației privind abstinența sexuală, dar ar putea să meargă după cum sugerează Wikipedia, în cazul cunoașterii.)
{xtypo_dropcap}K{/xtypo_dropcap}ant spune știu? Ei bine, da, în primul rând mulți nu spun nu Iluminismului din cauza eșecului său. Toată dezbaterea iluministă privind drepturile omului și a rațiunii fiind motorul intelectual al imperialismului european iar eroii săi fiind indiferenți, dacă nu investind fără inimă în sclavie și în Calea Mediană (rută predilectă a comerțului cu sclavi). De data aceasta? OpenAIRE reprezintă o rescriere cooperativă și global coeditată a Iluminismului. Este o lumină menită să strălucească peste toți în spiritul colaborativ, cooperant și participatoriu al acestei noi aventuri.
{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}unoașteți calitatea? Educarea tinerilor nu împlică și luminarea lor în sens kantian. În schimb oferindu-le oamenilor mijloacele de a accesa ultimele cercetări, pentru că produce dezbateri aprinse și fiind supus unei continue schimbări, conține o parte din promisiunea de a crește calitatea rațiunii publice și a capacității deliberative în mare parte visate de Kant. Gândiți-vă la un tip de educație care ajută studenții să-și găsească calea, bazându-se pe discernământ și verificare a faptelor, prin intermediul unei cercetării care implică provocări la nivelul tutelar și al muncii științifice, dar care va fi disponibilă mulțumită lui OpenAIRE și a proiectelor legate ce implică accesul deschis.
{xtypo_dropcap}D{/xtypo_dropcap}reptul de a ști acum. Trebuie făcut mai mult în sprijinul drepurilor oamenilor de a ști. Gândiți-vă la factorii de decizie politică, instituțiile de sănătate, profesorii și publicul luându-și timpul de a verifica noile evoluții în domeniile lor de interes ca și cum ar avea dreptul de a cunoaște. Iar apoi gândiți-vă, de asemenea, la curiozitatea umană că ar putea să exploreze și să ajungă mai departe decât în trecut mulțumită politicilor de acces deschis.
{xtypo_dropcap}D{/xtypo_dropcap}eschis ca și OpenAIRE. După cum unora internetul li se pare poluat de informații eronate, tot așa OpenAIRE poate să constituie un reper al calității. Acest lucru, ca și căutări pe web și în articole din Wikipedia, înseamnă posibilitatea de a culege mai multe cercetări de calitatea celor existente în OpenAIRE, astfel ca poluarea (informațională) să scadă cu un procent redus la început până când așteptările și conștientizarea dreptului de a cunoaște vor crește.
{xtypo_dropcap}U{/xtypo_dropcap}n act de încurajare a învățării. De asemenea, este vremea de a ne aduce aminte primele victorii legale ale Iluminismului cum are fi O Lege pentru Încurajarea Învățării. Acesta a fost titlul , 1710, recunoscut a fi prima lege privind drepturile de autor în limba engleză. Astfel pornit ca un drept legal de a sprijini și distribui învățătura, era abundent în clauze care protejau accesul universității la cunoaștere. Am pierdut din vedere impulsul originar din spatele drepturilor de autor în impetuositatea comercialistă a dreptului de proprietate intelectuală. OpenAIRE și accesul deschis în general refac balanța dintre cotidian și acele timpuri și încurajează actul de învățare care ar trebui celebrat astfel, în acest înțeles legal.
{xtypo_dropcap}P{/xtypo_dropcap}oate o campanie de jocuri de cuvinte nefericite să miște așteptările publicului în jurul acestui drept esențial de a cunoaște? Poate că nu, dar lansarea Comisiei Europene a proiectului OpenAIRE la Ghent, ne-a oferit un moment de încurajare și iluminare pentru a ne gândi cum accesul crescut la cunoaștere va contribui la calitatea educațională și democratică a vieților noastre.
Cu sinceritate,
, Stanford University
Public Knowledge Project{jcomments on}